Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-05-16 / nr. 40
GAZETRANSILVANIEI. MBrasiovu, 16. Mars 1861. Anuin . N N - Nr. 40. Gazeta este regulata de 2 ori, si Edea una data fr. austr. inlauntrulu monarchiei. Pentru tregi - 151. Be la tâte postele s. r., cum si la toti cunoscutii nostri D pe septemana, ad. Mercutea si Sambeta. Pretiusu loga este re anu 10 f., unu anu, sau 45 doi dieceni, or 3 galbini si 3 doi diesegi mon, suna corespondent. Pentru serie ai se ceru 8 cr. val. aust. Tarsa se inainte, e n diumetate anu 5 Se prenumera Sagentateu lui Franciscu Deac, rostitu in casa deputatiloru in 13. Maiu_1861 A 7 2007 (Finea din Ne. tr.) . As ăsta (cuprinsulu proiectului de adresa) este aceea ce dorescu eu a se dice in prima noatra adresa. Acuma trecu la intrebatiunea: Cui se le spunemu noi tóte acestea? Opiniunea mea in acesta privintia este, ca noi aceea ce trebue si ce voimu se dicemu, se o spunemu catră acela, carele a conchiamatu dieta si fara a carui invovntia noi acum nu neamu putea consultă aici, aceluia carele se afla de facto în puterea regesca; Maiestatii Sale lui Franciscu Iosifa. Deea cineva crede, samsa noi nu neamu adunatu În urmarea conchiamarei regesci, ci pentru ca din scrisorile conchiamatore amu aflata, sa convenirea nostra nu va fi impedecata prin fogita, atunci acela dupa a mea parere se afla in gatasige. O dieta ungurasca nici odata nu se aduna de sine, ci pe aceea totndeuna o conchiama regele sau acela pe care legea la investitu cu dreptulu aceata. I n anulu 1790 cun ocasiunea redigerei diplomei inaugurale comisiunea tierii insarcinata cu acesta propusese a se pune in diploma, ca dieta se se adune totu la alu treilea anu in prima de Maiu la Pesta si fara a mai fi conchiamata; ci proiectulu acesta fu respinsu tosma de catra atategile tierei, din causa ca aceleasi sensmamagirea dietei o tienea de dreptu alu coronei. cdi Articolulu 4 din 1848 inca dispune, ca dieta care este a se tiene se fia sansmamata de catra Maiestatea Sa. Au fostu ce e dreptu in timpurile mai vechi loru nu lea privitu cu legi, ori si suveniri triste in urma loru. Rotestarea ce esista de facto, delaturandu inainte cu 12 ani sonintgod peț osplatanise atunci indata acelu terenu, careleni sa deschisu in sfera constitutionalismului si amu cerutu adunarea tierei, si a lipsitu bilu, restaurarea perfecta si Noi conditiunile iu seama priimitu, se implineasca cu antetulutionalismului. Noi nu amu pretinsu, de aa se adună, ci sunt conditiuni ca acelea, ca neaparatu, gherghesentantii natiunii se in Senda dupa cateva luni dieta s'a conchiamatu, legi. Asia catra cine mai de parte. — Si catra cine se amu se impedece in inca Ungaria sistema de gegimu absolutu. Dupa o esperiintia amara de amu cerutu, spunea infiintiarea regimului parlamentaru, ca se se nu audisu: „Aspri la acea dieta, carea pe Noi 12 ani, aceeasi se convinse despre stangacia sistemei sale si apucă pe calea constitutionala, totusi densa restaurare a constitutionalismului nu mai esista pedeca de facto, carea vedemu insa ca nu santema intregiti, dela cine se rgetindema conchiamarea dietata a conciiiamâ noi o legă de 6resicare son postulatu alu constitutie legi a se lega nechia mati si rentregirea dietei? Fara indoiela dela acela carele nea conchiamatu pe noi inca mai ca nu s'aru votea adună “Noi aflamu carea lovi in independintia postga constitutionala atunci, sanda cele mai esentiale drepte aceia; salamandai acuma, îi detrebuintta ca se ne ridicamu vocea iu contra lovirii asupra Independentiei nóstre sonstitutionale si se dechiaramu, spunea noi la venatala imperiului nu vomu lua parte, buinita a o spune, cum ca regele Ungariei numai prin coronare ajunge fie rege legalu, eara coronarea isi are conditiunile sale, care mai Noi voimu a ministeriului a legiloru nóstre de dreptu publicu suspinse fara care noi nu ne totema le spunsemu noi indoiala sarga acea rotestate, carea esista in fapta. 2. Aprile la toate acestea? Fagaturi constitutionale a voita se lergeasa la senatulu imperiului. Aselaia, carele nea suspinsu legile fundamentale si le tiene susrinse; carele nici rana astadi nu a voitu a ne reafiintiă ministeriulu gestepsabila; aceluia carele singuru are puterea in fapta de a implini toate aceste postulate ... mn Sonoassema si simtimu cum aflamu in pusetiune abnogme. Natiunea dogheste a se desfasiura din acasta stare abnogma pe calea pacii, si despre tote acestea ne va regama numai pot catra noi, deea insa cu acela care singuru e in stare de a preface aceasta rasetime abnorma in legula, nici vomu sta de vorba, ei nu vom a cerca nici masaga patintia de a incepe o invoiela de pace, rpez eu . asta, ca nu vomu lucră in interesulu patriei. ai ai a sea pine Cunoscu eu bine acea obiectiune a unora, epunea durese Maistatea Sa Ferdinanda V. in a. 1848 Dec. 2 abdicase numai dela corona imperatului austriacu si in documentulu de abdicatiune Ungaria nu este memorata separata, abdicatiunea acasta nepotendu se intinde asupra Ungariei, Maiestatea Sa Francisca sosifu cu privire la tronulu Ungariei inca nu este adeveratu elisonoma a lu sogonei si prin urmare tinga nu se pote cu busuio adresă nua der nemidilocita, 1 insesi - Deea ar fi un înterfudte voiteț, ea aunisese pio ingreunamu prin incurcaturi noua, aseasta o ama potea face usioru pe terenul acesta si pe unu timpu 6recare, pentru ca ce e dreptu, abdicatiunea privita din punta de vedere ungurescu, in forma sa e defectuosa. Ci noi se cercetamu fara patima, sa ce scopu, ce folosu' ne vomu ajunge, noi in privintta patriei, deea pentru acea lipsa de forma vomu face ca orice . de L. se ne fia ir putintia ? Eu credu asta, spunea nu se va indoi nimini, ca atunci candu Maiestatea Sa Ferdinandu V. abdică sogoana austriaca, cu aceea deodata a voitu se abdice si sogoana Ungariei; atata inca e afara de indoieala ca acesta scopu aju seu in privintta Ungariei inca la implinitu, si nu credu ca cineva tiene a fi cu rotintia, ca Ferdinandu V. se reocupe tronulu Ungariei.“ Apoi sansttanea pragmatica cu privintia la sogoana Ungariei a deschisu sligonomia Inaltimii Sale lui Franciscu Carolu si cu abdicarea acestuia Maiestatii Sale lui Egan sie sa losifu. Desa noiama deciara, spunea abdicarea lui Ferdinandu V. din causa memoratei lipse de formalitate nu are valore pentru Ungaria, atunci neamu dă în capete dea drepturu cu sansitanea pragmatica, care tie ne respirata spunea, atatu in Ungaria, cat si in provinciile ereditare domnia se cuvine totu unul si aceluiasi spuegana dupa unu ordine de erigonomia si primogenitura statoritu inadinea. Baga deoa noi pe temeiulu sanstiunii pragmatice amu voi se diseptamp, spunea darase abdicatiunea pentru lipsa de forma nu aru avea sa loge pentru Ungaria, cara in provinciile ereditare nu pote fi altu domnitoru, desata asela carele domneste in Ungaria intru inttelesulu sansttanti pragmatice, acea abdicatiune unu sar rotea priimi piei in provinciile ereditare, in acestu casu noi ne-amu da in capete si cu drepturile nedisputavere ale aceloru provincii si cu intrega diplomatia engoreana carea recunoscuse cu toata solenitatea abdicatiunea lui Ferdinandu V. si valuarea la tronu a Maiestatii Sale lui Franciscu lositu, si cu densulu cu cu imperatulu Austriei a incheietu tractate, aliantie si invoieli de pace. Deci in locu de de pusetiu, la urmarile sale considerate dupa dreptulu publicu, si mai cu scopu, cu firea de forma ce sa facutu si mai multu nu se pote desface, se o indeplinimu spre binele tiegei asia, precum amu “propusu eu in proiectulu meu pe care ii lamu citita. Unii sunt de acea opiniune, cum ea dupa ce regele Ungariei numai prin coronare se face rege legitimu, eara Maiestatea sa Frangiscu losifu nu este incoronatu, dieta nu poate îndireptă catra densulu nemidilocitu adresa, din causa ca nu este rege incoronatu. Pe temeiula necurmatei tgasee a dreptului publicu ungurescu nn pociu acceptă opiniunea acasta.De aici incolo Franc, Deák stia mai multe esemple din istoria Ungariei pe ani trei sute, prin care arata, cum ca au mai fostu casuri, in care desi domnitorii nu apucasera a fi incoronati, totusi tiega s'a pusu în reportu nemidjlocitu cu densii prin acea forma de alocu: in fiecare stitutiunea taiu trebue nari facem dieta, si ditiuni, anu la Pesta fara conchiamare, publice, sa impedecati pe acela, fara natiunea poastera, a se lucramu cu dieta, se insa nu se spunemu a carui chiamare nu ale istoriei mostre adu- si hotaritu despre son sipsele acestea au lasata uneamu si adunati si unia in care s'au desbatutu ba inca adunari de lea recunoscutu a implini lipsa re care ne alesega de gerghesentanti, ve !“ ci ne tramisera dea dreptulu conemamata in numele domnitorului, nu sunt sonshiamati toti aceia, singuru are rotestatea in fapta de cu diete, aconchiame ghesieneacercurile alegatoeste nelegiuire, pe acela, carele se dechiaramu, lasă la intoieli adunarea, adunative, consultati, ne adunaramu, si amu pentru a caroru conchiamare este dictata noi, spunea aceasta aflamu de voianca de agenea nostra dicarii si si totusi a ne lasa in discusiuni ne bucatore ingreunatore la scopu cu privire la netalogea ab. va