Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-06-10 / nr. 47
Ne 49. Anulu XXIV. Gazeta este regulata de 2 ori, si Fiea una data pe sertemana, ad. Mercurea si Sambeta, bi Pretiusu loru este pe 1 anu 10 re diumetate anu 5 fr. austr. inlauntrulu monarebiei, la tote postele c. r., cum si la toti cunoscutii nostri D Pentru tieri straine 19 f. Pi unu anu, ses 45 doi dieceni, or 3 galbini si 3 doi diesegi mon. sunatbria. “Se prenumera corespondenți. Pentru serie „petit“ se ceru 8 cr. val. Brasiovu, 10. luniu 1561. aust. Tars'a se cere inainte, 227 liA-Li Inssiintiagea de Prenumeratiune la m . . - p Sazeta 'Transsilvaniei - 7'e_% si Foia Semestrulu alu P. 1861. Prețulu prenum. core ne cem. 5 fr., pn lăuntrulu monaphiel, mi 221/, dfanți mon. sunătoare în țerile din afară. Scrisorile se primescu numai francate. Adresele se fie acuratu puse și poșta din urmă asemenea. Se poate prenumera ne la poște mi prin 00. D0. corespondenți. Încă odată vă facemu atenți, ba ce grăbiți cu prenumerarea, pentru ca ce știmu, cum avemu a ne acomoda în semn. Apoi DD. restanți cu jefuirea ce facă bine a nu ne împedeca prin amănări, căci a pune josu 800 fr. mon. a. pe lună numai spesele Gazetei, afară de osteneli, însemnează Domniloru a cărunți înainte de timpu, mi apoi a mi osteni. Redacțiunea. NSILVANIEI, gibtierii Adunarile generale de tienuturi. Se ia parte romanii la aceleasi? Pentru ca se sima inttele si pe deplinu in pertractarea acestui obiectu de mare insemnatate, credemu a nu fi de prisosu, ca in favorea Dloga cititori din afara, carii nu cunoscu vechile institutiuni politice ale "Transilvaniei, Ungariei, Banatului, Sgoatiei sol, se premiteau unele note esplicatâre. A ceea ce in Ungaria sol. se numia si se mai numesce congregatiune de comitatu, in Transilvania se dicea universitate seu adunare mageala (dela marca sau magcele de argintu ce trebuea se platesca aceia carii nu mergea scu sarii nu se supunea conduseloru adunarii). Asetea congregatiuni scu adunari se compunea pana la a. 1848 din toti nobilii privilegiati ai cutarui tienutu, sia fostu aceia invetiati seas cu totulu idioti si nesiorliti, avati sau seraci ca si grecii din biserica, totu atata, era destulu se'ei aiba diploma nobilitara, pentru ca se ia parte activa si deliberativa la lucrarile adunarii, desa nu prin solintia si retorica, incat prin gasnete si investituri de ciomege, precum s a observatu si altea. Drepturile si prerogativele adunariloru de comitate sau districte nobilitare era multe si mari, incatu considerandule cineva asta precum era acelea scrise in lege si consolidate prin usa, trebuea se respinssa intrensele o autonomia, carei asemenea tara se mai afla in tienuturile altora staturi, incata compatriotii nostrii au dresicare dreptate, daca ei stau cu totuldinsulu pentru pastrarea aceleia, din causa mai virtosu, ca o asemenea autonomia a tienuturiloru dreptu inttelesa si intieleptiesce condusa, ca se nu decada in anagenia, potea se ia totadeauna o sigura contrabalantia a despotismului in statu. Art. XII din 1791 coprinde pe largu drepturile si prerogativele adunariloru generale sean marcate. Alegerea deputatiloru dietali si darea de instructiune acestora, alegerea oficialiloru, instruirea acestora, supravigherea loru, definerea lefiloga, repartitiunea dariloru, priimirea scu respingerea ordinatiuniloru guberniale in raspanda acestea armitatu. Se inttelege de sene, spunea pe langa visita politica in comitatele le respes si se rotea desvoltă intg'ana moda forte imbucuratoru, sonvttisti pne a asestoga tiegi na aru si anume desa acelea prerogative nu aru fi fostu numai proprietate a privilegiatiloru, scu adica ele insele privilegiu, de care altoru muritori nu le eră iertatu a se folosi. In a. 1848 dupa desfiintiarea privilegiiloru prin poterea sfarmatoge a eveniminteloru de atunci, respectivele diete improvisara in fuga mare cate o lege electorala Igotisoghia, carea deschidea si fosti toga neprivilegiatii dreptulu de a lua parte la congregatiuni, insa cu acea modificatiune esentiala, ca din acea rara compusa acum din nobili asi alege din sinulu seu oata nainte congregatiunea genelucrarile, ară mai putinu numerósa, seapasia numitulu somiteta. Ce e dreptu, legile Ungariei din 1848 de si plasmuite preste picioru, totusi ceteris paribus sunt cele mai bine respirate in aceasta privintia. Deca însa legea transilvana din 1791 sar intinde si la pe nobili *, atunci cu privire la compunerea congregatiuniloru generale marcate si cu definerea unui censu moderatuama ajunge la acelasi resultatu. Ataram numai, ca 0 nedreptate se face neprivilegiatiloru prin aceea, ca privilegiatii ipso facto ca sunt privilegiati, sunt si membrii actuali ai congregatiunii, tosma daca nici cenusia din vatra nu ar fi a loru. A Si se trecemu astadata preste acasta impregiurare, se inchideau ochii si se asteptamu curegerea acestei secaturi prin o alta legislativa,, neuitandu si atata, ca romanii inca au destui nobili asta numiti prinsaghi. Sestiunea momentului carea ni s'a pusu ca de o sertemana insese din vreo doue comitate este cu totulu alta spunea: dupa ce romanii cu ocasiunea tienerii adunariloru de comitete sau comisiuni di (de 100 de 200), în urmarea nenvoieliloru avute cu somrargiotii ungari s'au retrasu si au protestatu, acum la congregatiunile generale se ia sun se nu ia parte? Noi din partene provocati fiindu a respunde la acasta intrebare nu stamu nici unu minutu la indoiala si respundemu ca toti romanii cati voru fi chiamati la congregatiunile generale, se ia parte la aselea ei. Cuvintele scu argumintele nóstre sunt urmatorele: 1. Sapa principala, pentru carea romanii cu ocasiunea restauratiuniloru din Aprile protestara, a fostu, pentruca nu s'a conchiamatu congregatiunea generala, ci numai comitetulu alesu inca din an. 1848 si astadata numai re'ntregitu ca in sasime, candu romanii au pretinsu din contra, cu tosma comitetulu seap adica estradulu acesta de locuitori destinata a gubernă a tienutulu se se aseza cu totulu din nou prin congregatiunea generala, eaga acesta arata pentru ca acele comitete ale trenuturiloru fusesera alese fara romani, iata si ca mai multe din acelea cuprindea membrii numerosi, carii luasera parte activa la resbelulu decretatu pe atunci in contra romaniloru , prin urmare nu potea se aiba increderea acestora; deesi romanii voia, cu toti acei membrii se se supuna la o alegere noua. Acesta era principiulu romaniloru, de aci incolo se potea midiloci prea usioru o uitare (amnestia) de o parte si de alta, mai virtosu, ca romanulu de si uita forte anetoie, arta insa cu atatu mai surgendo. — Deci findca romanii au segpta pururea congregatiune generala, asta se inttelege de sine, ca ei la acasta rota merge cu consciintia linistita. ba Aici pâte se ne obrepte cineva presupunerea, ca cine scie, la sanchiamarea congregatiunii inca se voru intempla neregularitati si scurtari de dreptu. Respundemu: acesta o voru află aceia carii voru fi chiamati si voru cerceta adunarea, caga pana atunci se nu simi pesimisti, se nu zge spranema aceea ce nu scimu de sigura; se asteptamu cu cercuspectiu ne resultatulu conchiamarii, dupa carele deja vomu avea temeiuri de ajunsu, ne vomu deschide gura si vomu pune condeiulu in miscare. 2. Este cea mai mare proba veritate, spunsa in congregatiunile care ne astepta, voru veni pe tapeta obiecte si materii de mare insemnatate, care voru atinge nemidilosita nu numai interesulu strinsu nationalu, ci si celu particularu alu fiecaruia. Noi credemu cumea intre acele obiecte voru fi mai multe ordinatiuni guberniale si anume: Despre recererea gendarmeriei c. r. în casuri de turburarea linistei publice. (Ungurii nu o vrea, gubernulu provincialu o vrea.) Pentru regulata platire a contributiunii, (Secuii fruntasi protesta si voru se rlatuasa numai dela 1. Maiu inainte si numai pe catu se cere la coperirea trebuintteloru provinciei postge!). Pentru condhiamarea si naintarea mai departe a ostasiloru concediati (Urlauber), la care secuii din scaunulu Muresiului se opunu*) suplinirea pedepsei trupesci prin acesta si globa de bani asupra vinovatiloru, - Elaborarea unei instructiuni, pentru oficiali, ne perganvilvaniae fines fine lege vagentur. Cererea ofisioasa a protocolleloru si fileloru catastrafale, a caroru cerere si pana acum a produsu multe ne nntelegeri, din causa caro *) Recomendamu fiecarui cititoru transilvanu citirea si studierea acestoru legi, pentru ca altmintrea nici odata nu ne vomu votea intielege unii pe altii in adunari. **) Vechi C. Răzlânu Nr. 91 din 11. Luniu. Totu acolo din Trei Scaune opunere memorabila in contra dariloru de tota clasa, si altele multe era în somretinit'a fi trasu o comisiune si loviturilecongregatiuniloru deseasemenea prerogative de alte bvole gangrenâse si districtele nobilitare, cum si nenobili spre a inlesni si in esapnepermanenta mai multu desa „_ -