Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-11-25 / nr. 93
Gazeta este de 2 ori. Mercureati, Brasiovu, 25. Noembre 1861. V Amnulu HAIU. si Sambeta Cutea una data pe seanu sau 45 doi dieceri, or 3 galbini si 3 doi dieceri mon. sumatogia. erghenomega la 10 vorbe mari su mici inserate se ceru Ser. Tasla timbrala e 30 er. de fiacare publicare. mana, — Pretiulu: pe 1 anu 10 7. v. a. Pentru tieri esterne 15 reunutele c. r., si pe la DD. corespondenti. Pentru scrie ad. de ara depunerea acestui pretiu inainte nu se voru mai primi publicari. . __ Telegramulu Gazetei: Clusiu, 6. Decembre 6 oage dupa amadiu. Adi la doace oare dupa prandiu, sosindu fericitu Esc. Sa D. Gubernatoru de Cremmeville aici, indata lu si bineventă o deputatiune romana numeroasa, statatoria din barbati mai din tote comitatele si districtele Transilvaniei cu Esec. Sa D. Archiepiscopu si Metropolitu in frunte. Octrog cu aplicare la patria nostra. Cu ocasiunea calatoriei subscrisului la adunarea de inaugurare a societatii nostre literarie ne vediuramu constriu si a intrecurmă pe atunci discursulu nostru despre Ostrog inceputu in Nr. 84 alu acestei foi periodice, eara alte impregiurari nu ne mai ertara ai reapucă firulu pana acuma. , Desi acestu obiesta, cu unulu pe langa care semana sa se inegie rartea esentiala a nenvoieliloru natiunii magiare cu tronulu si totu odata cu natiunea romana, trece in ochii tuturoru patriotiloru de forte impogranta, ne vomulegea totusi ai esi catu se pote mai in scurtu in capataiu. Vama presupune deci, ca toti cititorii s'au familiarisatu crescum cu idea ochroarii, cu partea practica a ei asta precum o aflarama pe aceea in mai multi secoli si mai multe tieri europene (vezii articululu 1 alu nostru); ne vomu feri de a memoră pe aici, ca Ddieu a octroatu evreiloru legile sale rgin Moise, ca Minos, ca Draco, Liicurgu, Solomu au octroatu legi de statu si chiaru legi private pentru elini, eara apoi acestia gasindule in adunarile loru a fi bune, leau priimitu si sanctionatu spre ale observă ei si urmasii loru pana candu se voru fi convinsu ca se potu face si mai bune; — ca Romulus si Numa inca au fostu constrinsi a octroa pentru junele statu romanu; asta tote acestea si altele asemenea lega le vomu trece eu vederea, ca si cum nici unu istoricu nu ar fi scrisu nimica despre acelea, si ne vomu margini numai inlauntrulu patriei noastre si intre paginele istoriei aceleia. Ci aici inca nu vomu merge prea departe in dereptu, nu vomu spune adica la nimini, ca totu ce a remasu dela 8. Stefanu, adoratulu rege alu natiunii magiare, a fostu octroatu — ce e mai multu, impusu chiaru natiunii sale de atatea ori cu poterea agheloga; ca faimosa Bulla aurea a regelui Andreiu a fostu octroata si numai apoi priimita de natiune; vomu refacea si atata, ca tocma si unica condica de legi a Ungariei numita Vegroszii Trghiragtitam, elaborata de acelu Verbăczi la porunca regelui Vladislau si censurata de cativa consiliari ai lui (vedi decretulu din fruntea condicei) a fostu octrog, si ca natiunea magiara numai dupa aceea ia ghesanosenta poterea oblegatóre; tema incepe inse numai dela epocha trecerii Ardealului la casa Nachsbaggiso-acerghiasa, adica dela Diploma leopoldina, carea coprinde acelu dreptu publicu alu 'Transilvaniei, ce'si avia s'a valege rana la 1845 si pote fi ca isi va mai avea incatura si pe viitoru. Aici ince avemu se injgherama istoria si dupa aceea pe noi insine in frica lui Odicu si nu cugetu curatu . Fosta diploma leoroldina umu pactum conventum, unu contractu de statu incheietu intre unu nou alesu principe alu Transilvaniei si intre staturile tierei adica intre dieta că ghighesenta toge a statului Transilvaniei, scu fosta aceea unu documentu de sialu ostgoata de imperatulu romano-regmana Leopoldu I. si numai apoi priimitu de latra staturi? Aceasta e cestiunea. Noi din partene gesrandema, ca diploma leopoldina a fostu din capulu locului, din nascerea ei unu Octrog cu oricare altulu, pe care apoi staturile tierei ilurghii miga la a. 1691 si pusera juramentu pe densulu, dupa care aceeasi diploma . prin acestu actu de priimire se prefaci in vastum conventum. S'au cerutu precum se mai observase si airea, siepte ani intregi intre feliuri de nezotiati ani diplomatice pana se ajunga lucrulu la formularea si apoi priimirea diplomei in forma in care o are Transilvania. Mai autaiu, adica pe la a. 1684 a negotiatu cu cabinetulu Vienei numai principele tiegei Micailu Apafi I. prin pater (popa) Dunodeaga conditiunile acestuia deocamdata nu s'au priimitu ; dupa aceea se mai vedu alte diece acte de negotiatiuni, deputatiuni, tgastate, pana ce in 16. Octombre 1690 imperatulu Leopoldu I. emite o diploma numita Diploma prius, pe alu carei coprinsu staturile si depunu juramentulu in dieta sonsniamata la Fagarasiu pe 10. ianuariu 1691 ; totu in acea dieta inse staturile ceru, că diploma se li se dea in forma mai solară, trimitu deputati la Viena cu scopu precum se dice in articolulu XXIII, alu aseleiasi diete: „Comai Császâr Kegyelmes Urunke Felveve, Diplomajanak nagy submissional vald ki karâse, eas egyâbb ogszágos dolgaink felőil vald alazatos instantianknak veaghez vitelare etc. etc. Totoodata se pregatescu si: „Ronsta instantiae Statuam et Ordinum trium nationum Transsylvaniae, Augustissimae Imperatoriae Majestatis demisse ghergaesentatae, reg Gregorium de Bethlen, Ladislaum Gyulaffi ei Georgium Closeneg.” Cu acestea deputatii mergu la Viena, de unde abia pe 31. Dec. 1691 se castiga nesee simple resolutiuni pentru fiecare punctu. Intr'aseea ese si diploma solena, inse ici colo, schimbata din ceea ce fusese spunu anu mai nainte. Ci staturile se aduna la sibiiu in dieta pe 15. Martiu 1692, unde priimescu diploma octroata intre manifestari de cea mai ferbinte multiamita: „... .0 fels&ge rollunk vall6 kegyelmes vonduiseleset 6s szegeny lazânk dolgai administratiojârol tett fele6ges dierositioiat alazatos hâlâadăssal coszongiinc ete. etc.'* : „Cu totulu altumintrea urmasera pana aci sfaturile "Transilvaniei oricandu isi alegea si intronă pe principele tierei, ca tradă cu densulu cu cu o parte contragatore, ilu maginuia, amu rote dice, dupa placulu loru, aci, in faria adunarii, unde prin urmare nu mai potea fi vorba de ostrog. La acestu locu aflamu cu care a observă cu privire atata la susu citatulu esemnla, catu si la tote cate voru urmă, ca noi acestea fapte staghise complinite deocamdata nici le incuviintiamu nici le sondemnamu, ei numai catu le inregistramu simplu, eaga opiniunea nóstra un o pastramu pana mai la urma. Se trecemu acum la unu altu momenta istoricu in toata privinti a memorabilu, adica la sanctiunea pragmatica, sau la asela asta maretiu, sanda imperatulu Carolu VI. in lipsa unui clironomu de secsulu barbatescu prevediendu pericolulu unora mari straformari dupa mortea sa, decretă de la sine, adica actipă o lege fundamentala de stata, cu puterea careia fiicele lui inca se castige dreptulu mostenirii tronului in tote acelea. veghri, intru care pana atunci dreptulu ereditatii de tronu era recunoscuta prin legea fundamentala, sa adica in vasta convento numai pentru partea barbatesca esita din soarsele domnitorului de Habsburg. Intre acestea tieri obligate numai la recunoscerea ereditati partii barbatesci era in linia prima Ungaria, Croatia cu Slavonia si Transilvania, care dupa mortea lui Carolu aru fi avutu dreptu de a'si alege Domnitoga din oricare alta familia. Ci staturile aselega tieghi spmraninda lasgala mai de argoare si temendase ca nu cumva rghin alezeghinopela tgona se se nasca turburari cumplite si gheevole civile santegose, atu tiega se devina in prada tgepnii zoroga si statu si garii, prin care se dea de cele mai mari, dupa consultari seriose priimira tóte sanctiunea zgafinatisa ostgoata. Pe atunci strabunii privilegiatiloru nu difera: ori e buna ori este rea, noi nu o priimimu, pentru ca din intemplare a evita mai anteiu din condeiulu teu, eara nu din alu nostru ; ci ei o adortaga si jurara pe deasa cu o rara solenitate. Ne mai trebuescu esemple de ochroari priimite de unguri? Martimea instgastipnitoga esite sub domnia de ani 40 ai Mariei Teresiei anume pentru Ungaria si totu asemenea pe sama Transilvaniei suntu tot atatea octroari, dintre care cele mai multe avura pana ori, cara altele si in clica de astadi au puterea de lege. Intre acestel'noi numeramu numai din memoria: legile militare, la care intrelegemu si ale recrutatiei, leges cambiales, legea urbariala a Mariei Teresiei, instgastiuni pentru vami, paduritu, sagantine, censura cartiloru etc. etc, ale caroru urme nu se vei află nisaigi, necum in Approbate si Compilate, ci nici infr'ana articulu de alu dieteloru mai din spase. Baga sasii din Ardealu, incat acestia n'au nici unu dreptu si nici unu privilegiu, carele se nu fia octroatu de catra vreunu domnitoru, diploma Andreana, statutele dateloru de Bathori regele Poloniei, Regulativele date de Franciscu, si inca acestea din urma neghespnosio-