Gazeta Transilvaniei, 1862 (Anul 25, nr. 1-102)
1862-09-15 / nr. 73
GAZETA TRANSILVANIEI. Gazet’a ase de 2 ori: Mercurea si Sambeta, Feien una data pe septemana. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl. v. a. Pentru tieri esterne 15 fl. sun. pe unu onu adu 45 doidieceri, or 3 galbini si 3 doidieceri mon. sunatoria. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie ad. de 10 vorbe mari sdu mici inserate se ceru 8cr. Tacs’a timbrata e 30 cr. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui protiu inainte nu se voru mai primi publicat Mr. 93. ibasiovu, 15. Septembre 1869. Amilii AXA. MONARCHI’A AUSTRIACA. Propaganda anii magi ara după „K. Köz-1 Kîny” si ..Hermn. Ztg.“ In satulu Pólyán (curatu secuescu) din Háromszék la 3. Sept. arsera 18 case cu 20 siuri si grajdluri. (Idem.) Szegvár 12. Sept. Astasera pe la 8 ore famili’a Dlui Fak deveni sacrificata in averile sale unei bande barbare de cinci lotrii, alu caroru capitanu este Illés Imre. In acea sera famili’a care avea si de ospeta pe Dn’a baronesa Kun dela Vien’a juca vistu in catulu de susu alu casei, inse cu usile incuiete si intarite, precumu este acumu datin’a in Ungari’a de fric’a banditiloru, acestia s’au folositu si aici de maiestri’a loru, pentruca luandu pe unu sierbitoriu si pe doi cueieri intre batai pe trepte in susu facu pe cela de frica ca se stiige pe domnu seu se’i deschidă, ca are treaba. Usi’a se deschise ; trei lotrii năvăliră cu cocosiulu intinsu: „Baui seu mérte!" Asié intre batai cumplite stersera toti banii, orologii, giuvaerele dameloru; mai sparsera si lad’a de mesa, unde credea ca sunt banii reuniunii agronomice, alu cărei casiera este unulu ' din frații Fak, care inse tocma nu era acasa. In totn timpulu acesta doi lotrii pandea rosu si tienea in depărtare pe locuitori cu puscaturi neîncetate. In urma totusi incependu a se face sgomotu mai mare pe ulitiar după o ora intréga de răpiri si batai lotrii se duseră p’aiei’ncolo amenintiandu cu mérte lui Gr. Fak pentruca nefiindu si elu acasa, nu iau potutu găsi banii. Pana atunci trei panduri cârti se afla in satu n’au cutesatu nici a se misca din cuibulu loru. (Pesti Napló din 21. Septembre.) Consiliulu gubernului Ungariei a trenutu cateva dîle con- ferintia asupra midiuluceloru mai priintiése spre a stîrpi érési- cumu latriile si tetiunariile, care au pusu in spaima si terére pe o parte insemnatére a tierii. (După mai multe diurnale.) Dea cerulu, cu atatu alții catu si noi in celu mai scurtu timpu se nu mai avemu a scrie nimicu despre lotrii, tetiuna- rii si despre orice crime de categorie a acestora. Pana atunci vise subscriemu si noi cu ambele mari tété acelea midialece ateptate si recomendate de „P. Napló“ , „Magyar Ország“, „Közlöny“, spre a curma reula din radecina ; totuodata nuse protestamu cu tóata selenitatea înaintea cerului si a omeniloru incontra tuturoru aceloru prepusuri (Verdächtigung, gyanúsítás) scornite cu scopu reutatiosu de a înnegri numai pe romani si de a’i face numai pe acestia respundietori pentru tété relele cate se intempla in patria nóastra. Intru asemenea protestamu si incontra aceloru farisei nerusinati, carii tocma casurile in care romanii isi cauta dreptulu loru de proprietate vatamatu si calcatu , le deterna (verdrehen) si le botésa de comunismu, eara acésta o făcu cu acelu scopu invederatu, pentruca se infere (brandmarken) pe romani, se’i innegresca si se’i arunce in despretiu totalu in ochii gubernului; eara acésta o făcu mai vîrtosu in diurnale de acelea, care se ci- t tescu de catra oamenii gubernului. Cu acestea toate nu voimu noi se aparamu, cumuca toti romanii aru fi santi, prin urmare, cumuca in sinulu loru nu s’aru afla si óameni blastamati, furi, lotrii si tetimnari, ci tocma din contra suntemu si vomu fi totudeauna gata si tare determinati de a da pe fatia noi mai anteiu pe oricare romanu isi uita de Ddieu si de legi, pentruca scimu si simtîmu profundu imperativ’a trebuintia de a corege mai nainte de tété moral’a poporului si a’i lamuri caracterulu de téta sgur’a si spurcatiunea; avemu inse totu dreptulu a pretinde ca de o parte altii anca se depună masca de fariseu, se nu voiesca a trece cu totii de santi pe dinaintea noastra, eara de alt’a ca se ea prea bine in consideratiune, ca tocma noua romaniloru pre catu timpu amu gemutu si suspinatu încovoiaţi (gebeugt) si calcati sub jugulu vechei sclavii, nea fostu curatu preste putintia de a lua mesuri salutare pentru educatiunea poporului nostru , cumu si ca chiaru astadi avemu a intimpina pe acesta cale la totu pasulu cu pedepi manine (unge Quod fiifertur nou aufertur. Pentru ce prinseră si inchisera Domnii din Au du pre Axentie ? (Urmare din Nr. tr.) Caus’a resistentiiBuciumaniloru intr’aceea luă dimensiune mai mare ; spre investigarea ei esi v. corniţele Arkosi la faţi’a locului, ascultă si jură mai multi martori, 3 luni trecură — Toma nu se remase in prinsóre preventiva, cu turburatoriu de linistea publica; după elu se mai trase biroulu Joane Tomusiu si alti doi buciumani la inchisore, unde si mori unului din ei. Pre la midiuloculu lui Aprile a. c. incepu a se organisa justiti’a din nou, caus’a Tomni adiunse la judeciulu specialu in tîrgulu Muresiului, mi se pare in manile D. Vajda, fostu colega comitelui Pogan la tribunalu de sânge din Viora, unde se omorira in a. 1849 preste 170 romani nesententiati — si frate de cruce din dîrele si viétima de acumu a numitului comite. Atata ne a trebuitu, judeciulu speciale de mai susu delegă pre sedri’a din Aiudu, ca se investigeze acést’a causa, sedri’a insareină cu acésta pre tenerulu asesoru Szalantzi Lajos , acesta atatu de zelosu intru tratarea si pertractarea causeloru de asemenea natura, lucră 5 luni, chieltui afara de leafa s’a, numai cu martorii preste 300 fl. v. a., chiamandui dela Buciumu cale de 6 peste depărtare dela Aiudu, ca se vina la Aiudu, cu tóte, ca Abrudulu e numai cale de una era de Buciumu si in Abrudu e sedria ca si in Aiudu, totu acea direptate, totu acea lege, totu acelu imperatu, in numele cărui se face direptate. Asia , dar in Abrudu nu se afla omu asia zelosu, — si nu se potea presupune si spune in gur’a mare pre tóte uluiiele, cum vomu vedé mai la vale, ca Axentie va veni in temnitia. Nu se potea chieltui 300 fl. cu martorii , fiindu ca eramulu nu mai scie ce se faca cu banii!! — In cele din urma, după ce isprăvi asesorulu Szalantzy investigatiunea cu prostii, cumu-i numesce Dlui, se apuca de cei invetiati, si intre acestia alu 4-lea lui eu. E de insemnatu cumuca, ca se fia mai securu judele Szalantzy, care va capeta in Aiudu, respandi soirea, ca a venitu ordinu dela tîrgulu Muresiului, ca pre mine, pre Nicola si Gratianu se nu ne includă, ci oricumu aru esi fasiunile se ne lase pre picioru liberu, at preceputu ? Eu me intorsesemu numai in 10/22. Augustu dela adunarea generale si Pariutie*) si in 23. si priimiu o citatiune scrisa in limba magiara, ca se me ducu pre 25, la Aiudu, care atata pentru forma, catu si pentru limba magiara anticanonica nu o priimiu — si indreptaiu pre haiducu, ca se spună celui celu a tramisu la mine, că eu su romanu si me chiama Axentie Severn, preste 3 dîle ’mi veni o alta citatiune , care avendu form’a unui decretu si fiendu sigilata după cumu este legea politica pi scrisa in limb’a romana o priimiu. Terminulu de presentare seu infaciosiare era pusu la 8 ére de diminéti’a in 30. Augustu se fiu inaintea séu in cancelari’a subscrisului Szalantzy Lajos in Aiudu. In protiva acestei citatiuni asi fi pututu recurge, pentru ca me vedeamu chiamatu cu inculpatu, — nu cu martoru, — si forulu meu competente , ca inculpatu aru fi fostu magistratulu localu, ce asi fi si facutu, dar’ ’mi era tare se facu unu capeta lucrului, pentru care eramu chiamatu, avendu de a regula unele trebi private, ce taia afundu in tata viétima si ocupatiunea mea; din astu puntu de vedere amu preferitu a lasa recursulu, si a merge pre tempulu aretatu la Aiudu. *) Pariutie, (Élőpatak, canonisatu pre romania, heuer), a ne lupta cu o saracia publica spaimantatoare, a înfrunta unu legionu de prejudetie, a da peptu in totu minutelu cu traditional’a ur’a si confesionala.