Gazeta Transilvaniei, 1862 (Anul 25, nr. 1-102)
1862-12-08 / nr. 97
TRANSILVANIEI. Mr. 99. Brasiovu, 8. Necembre 1863. Amilii vnzot’o esse de 2 ori: Mercurea si Sambei’», Feiea uns data pe septemana, — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl. v. a. Pentru tieri esterne 15 fl. sun. pe unu »nu sau 45 doidieceri, or 3 galbini si 3 doidieceri mon. sunători». Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie ad. de 10 vorbe mari sau mici inserate se ceru 8 cr. Tacs'a timbrala e 30 cr. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu inainte nu i o voru mai primi publicati IMSCIIM'l'IAIUE de PRGMPMERATIUNE la Gazeta Transilvaniei si Foia pentru minte, anima si literatura, pe anulu 1863, sem. I. Dela 1. Januariu 1863 cu 5 fl. m. a. pe sem. in launtrulu Monarchiei austriace , cu 8 fl. m. a. pe sem. in afara din Monarchia. Douadieci si cinci de ani se implinescu , de candu Foiile acestea priveghéza di si nópte pe lenga poporulu romanu, ce a trecutu de atunci incoace prin atatea dile de restriste si furtune, standu ca unu soldatu credintiosu la postulu seu, si preluptanduse in timpi normali si abnormali pentru binele publicu, si cu deosebire pentru fericirea viitoriului natiunei sale. Lupta cea mai hotaritoria de sórtea poporului romanu pe viitoriu e la usia, pusinu si diet’a Ardealului , — care a provocatu si pana acumu atatea lupte artificiese, — se va convoca. Cunóscemu cu totii, luptele ce ne stau înainte ; scimu catu de cerbicese potu fi ele, pana candu vomu poté ocupa postulu , ce se cuvine natiunei nóastre in concertulu sororiloru națiuni colocuitórie. — O parte catu de mica din acesta lupta radima si pe umerii jurnalului acestuia, care, deca vreodată, apoi acumu pretinde cu toata seriositatea dela toti solidii frați de lupta totu felinlu de concursu, pentruca se ne aflamu in pusetiune a representa națiunea cu demnitate si după toate imperativele ei trebuintie jurnalistice, la ceea ce noi nu vomu remane datori, pana candu si pana unde ne voru sprijini puterile si ajutoriele, asupra carora potemu si vomu poté dispune. Barbatii de capacitate ai natiunei nóastre sunt cu deosebire provocati a intrecurma acumu tacerea si a reesi cu totii la frontariu cu productele ingenialoru, ale privegherei, oserbatiuniloru si ale patrundietatii loru politice, ca se potemu dice la or’a decisiva: lupta buna amu luptatu. Pentru Principe, Patria si Natiune! Redactiunea. MONARCHIA AUSTRIACA. Hemorisululu mitiunii sasesei coprindietoru alu conditiuniloruuuluiiii cuJngari’a. Este de prisosu a mai spune cititorului romanu din Ardealu, ca publicitatea romaneasca este datoare a fi cu toata luarea minte la pusetiunea si altitudinea pe care o va mai lua mane poimane si națiunea saseasca ca națiune regnicolara privilegiata si favorata minunata de impregiurari fara cu uniunea unguresca. Inse si aici trecutulu trebue se ne dea unu felu de direptiune. In urmarea unei provocări făcute in lun’a trecuta de Ivar, Közlöny catra Herrn. Zeitung, memorialulu pe care voimu a’lu reproduce si noi, esi la lumina, apoi trase in urma’si o disputa lunga incinsa intre susanumitele foi periodice. Noi vomu traduce mai anteiu de tóte memorialulu, după aceea vomu rumega bine lucrulu, deca adica e cu sfatu a lua si noi parte activa la apretiarea aceluiasi, sau ca ne vomu îndestula numai a impartasi obieptive opiniunile altora despre acelasi ilu vomu lasa fara nici o reflesiune din partea nóastra in judecata nepreocupata a publicului. Acelu memorialu substernutu in vara anului 1848 ministeriului ungurescu suna tradusu asia: „In dieta din urma a Transilvaniei deputatii sasi intre impregiurari insuflatore de grija concredienduse mai multu opiniuniloru si simtieminteloru proprii, decatu instructiuniloru luate, au favoratu uniunea Transilvaniei cu Ungaria mai nainte de a se fi esplicatu naţiunii sasesci mai pre largu calitatea si fundamentulu acelei uniuni. Intr’aceea naţiunea sasesca atatu pe temeiulu conduseloru dietale transilvane din 1842 si 1847 si alu propusetiuniloru regesei din 1848, cum si întemeiata pe principiile fundamentale firesci ale libertății natiuniloru autonome a potutu aștepta, ba si pretinde pe siguru in acesta privintia oaresicare mesuri pregatitoare, cu atatu mai vertosu, ca dens’a nici a priimitu vreodată la man’a sa legile Ungariei pe cale oficiala, nici a fostu presto totu oblegata a cunosce mai deaproape referintiele Ungariei si cestiunile ei de reforma. La acestea se adauge acea asigurare, curatu respicata in art. 11 de lege alu Transilvaniei din 1791, in poterea caruia forma de gubernu si de statu ce se afla in fiintia, cum si uniunea legata de mai multi secuii intre cele trei naţiuni trebue se fia privite de lege fundamentala a statului, (?!) eara art. de lege alu 13-lea din 1791 alu Transilvaniei asigura in modu categoricii pusetiunea diplomatica a natiunii sasesci; eara schimbarea seu tocma desfiintiarea unoru legi fundamentale si drepturi statorite serbatoresce nu se poate intempla dintr’odata, cu unu singura pasiu si nu intr’o singura siedintia dietala mai tara nici o discusiune. Simtiulu de dreptu alu natiunii sasesci s’a vateraatu adencu prin acelu pasiu resturnatoru, si asiu dens’a mai multu desaprobandu cele intemplate decatu incredienduse in uniune, a fostu linistita si înduplecată a pasi la invoiéla si a continuă desbaterile numai prin aceea, cumuca 1. Partile anecsate (alaturate) ale Ungariei cu privire la nationalitate au si apucatu a se folosi de concesiuni, prin urmare ca principiul resistintii de nationalitati diferite poate susta si pe langa unirea Ardealului cu Ungaria. 2. Cumuca in diet’a transilvana si anumita in adunarile nationale din partea maghiariloru si a secuiloru s’au asiguratu deputatiloru națiunii sasesci autonomi’a acesteia. 3. Se poate așteptă cu toata incredintiarea, cumuca gubernulu inca va apară pe națiunea sasesca, si in viitoarea dieta comuna va fi catra dens’a cu respectu cuviintiosu, cu atatu mai vertosu, cu muca Mai. S’a in do-