Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)
1863-09-19 / nr. 88
ETA TRANSILVANIEI Gaaot’a esse de 2 ori: Mercurea si Bambet’a, Fóiea ana data pe septemana, ____ anti seu 40 doidieperi, or 3 galbini mon. sunatoria. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie ad. cam 10* vorbe mari sau mici inserate secera 8 or. Taes'a timbrata e 30 cr. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu in Mr. 88. Brasiovu, 19. Septembre 1863. Amilii ÎMI. Pretiulu: pe 10 anu 10 fl. v. a. Pentru tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu iti. — Pentru serie ad. cam 10 vori înainte nu se voru mai primi publicări. MONARCH’A AUSTRIACA. Maiestatea S’a c. r. apostolica cu prea inalta scrisore de cabinetu din 14. Augusta a. c. a binevoitu a investi pe Vice-Presiedintele regiului guberniu transilvanu LADISLAU VASILIE POPP cu demnitatea de consiliariu actualu intimu, pe langa ertarea tacsei. Asteptamu de multa oficios la acesta publicare, esita acuma in „Wiener Zeitung“ spre a ne asocia simtiemintele si urările noastre de fericire, cele mai sincere, celora, ce deputaţii noştri le descoperiră maieri in persoana Escelentului nostru barbatu, in a cărui distinctiune naţiunea vede cu mare bucuria si apretiuirea preanalta a lealitatei sale. Fia! cu patri’a, că naţiunea se fia fericita a trage indelungu foloase si binefaceri din activitatea si resemnatiunea cea rara a acestui barbatu alu natiunei nóastre. Et hune et multos hujus nominis habeat Achates ! Diet’a Transilvaniei. Siedinti’a XXX din 18. Septembre 1863. (Capeto.) Bohatielu Alecsandru sprijinesce proieptului, cu modificatiunea propusa de D. dep. Bolog’a, car’ propunerea Dlui dep. din Sebesianu , celoru, -- ce vorbiră de maiorisare, reciprocitate, suta de translatori, le dice, ca acei barbati de statu, carii au lucratu acesta proieptu, neci decatu nu au sciutu, ca cine va fi majoritatea in casa acesta ? ci au cumpanitu giurstarile patriei acesteia, sciindu, ca pana candu relatiunile confesionale nu s’au regulatu prin legi au fostu frecări religionarie, după frecările religionarie au venitu frecările nationale, si apoi in urma cele limbistice. — Asemenea a vrutu inalta ocarmuire, ca prin unu proieptu de lege dreptu si acomodatu cerintteloru nóstre, se puna capu si frecariloru nationale. — „Credu, dice, ca numai pu^nu au fostu cunoscute giurstarile nóstre acelora barbati de statu, candu au compusu proieptulu acestea de lege, si mai cu séma cei d’antai 9 paragraf!. in cei d’antaiu 9 paragrafi s’au asiguratu drepturile limbei a fiacarui insu. Am auditu dela unii Domni, ca intrebuintianduse in toate afacerile judecatoresci intr’unu municipiu o limba, intr’altulu alta, se face destulu reciprocitatei, si fara respectarea limbei fiacarui insu. — Eu nu stim neci decumu indestulitu cu aceea, ca deca apasa amploiatulu sasu pe romanulu tieranu, si amploiatulu romanu poate apasa pe alu seu, — după cumu dice ungurului „ha te vered az én zsidómat, én is verem a te zsidódat — (Ilaritate). Mai incolo inse s’a convinsu de aceea, ca bărbații de statu, carii au compusu proieptulu de lege, au cunoscutu si starea geografica si etnografica a patriei noastre, au solutii impartial’a, cumu este astadi, si cumu se poate face pe viitoriu. — „După a mea pricepere, dice, e cu neputintia, ca pe viitoriu se nu vina nationalitatile mestecate; si pentru aceea se nu se sparie neci unu romanu, ca va veni intre sasi seu intre unguri, -- dar’ neci ungurii seu sasii, ca voru cadé in gur’a romaniloru , (Ilaritate!) ci ori unde va veni fiasi care sei fia respeptata nationalitatea si limb’a. (Bravo !) Mai incolo sum convinsu, ca acei barbati de statu, carii au compusu proiept, reg. au cunoscutu si viéti’a practica a oficiiloru din patria, -- si eu stim de convingere, ca prin art. acest’a neci cu IO macara nu ar trebui inmultiti amploiatii, si ca ministeriulu de finan. nu ar trebui se de cu nemicu mai multu, ca pana acumu. La judecatori’a din distr. Nasaudului d. e. unde nu sunt neci 10 magiari, sunt mai atatea procese, in care sunt mestecați locuitori magiari si germani cu romani, care sunt, in cari su mestecați romani cu romani, pentru ca stau in comunicatiune unii cu alții, — si la toti li se dau in limba loru decisiunile, — trebue numai buna vointia si toate se potu. — O parte sde limba ungureasca, alta parte scie limba germana, si alta cea romana si toti potu indestuli cerintiele fiasicaruia, asia d. e. in districtulu Brasiovului se fia si 2, 3, carii sciu limb’a romana, si vr’o 2, 3, carii sciu limb’a cea ungurésca, si lesne se poate multiami poporulu. Mai incolo credu, ca e pe pracs’a vieții intemeiatu acestu proieptu de lege, pentru ca eu am cunoscutu sub sistem’a trecuta persoane in Clusiu, care, candu au venitu in Clusiu nu au sciutu neci o limba, afara de cea nemtieasca si poleceasca si au invetiatu limb’a ungureasca, care e cea mai grea si cea romaneasca, — si neci nu credu, ca se afla acumu doi amploiați patrioți, carii se nu scie macara doue limbi, si care scie bine vorbi romanesce, acela va invetia in 2, 3 septemani si a scrie, — voia trebue si atunci toate greutățile se potu delatura. — Pentru aceea nu potu părtini propunerea Dlui dep. din Siebesiu, ci partinescu propunerea Dlui deput. din Nocrichu. (Bolog’a.) (Bravo !) Alduleanu propune o fusiune a mai multora amendamente formulandu, ca celoralalte partite la cerere se sede si traducerea olarirei in limb’a, in care s’au impartasitu aceleasi partite la pertractare; si după ce mai vorbescu pro si contra, la votisare se primesce amendamentulu lui Alduleanu. Siedinti’a a XXXI. din 19. Septembre. §-ului la ordinea dilei. Fi Its di propune, ca § 7 se sune asia: „Pertractările finali orali, insciintiarile si espedarea sentintiei are se se faca in limb’a aceea, din cele 3 ale tierei, care e limb’a acusatului, deca totusi acusatulu si ar lepeda limb’a materna, atunci actele acestea judecatoresci au a se face in limb’a oficiului deregatorieloru judecatoresci.“ Brecht propune altu emendamentu , de asemenea intielesu, adeca, ca pertractările finali sol. se se faca in limb’a materna a acusatului seu in un’a alta limba a tierei, de densulu intielésa, ear’ sentinti’a in limb’a oficiala a oficiului seu in limba deregatoriei judecatore“, si la sprijinirea amendamentului dice , ca candu ar fi mai multi pîriti, d. e. armeni, israeliti, cigani etc., atunci ar trebui se se faca pertractarea nu in limb’a materna a loru, ci in una din ale tierei, care o precepe acusatulu mai bine, asemenea si cu publicarea sentintiei seu prin esplicatoriu, apoi adauge, ca toti judecătorii din Ardealu potu mai lesne lucră in limb’a sciuta, decatu in un’a, in care nu sunt esercitati. B o o g ’a apara interesele incusatului la pertractarea fifmnala, unde se decide adesa asupra vietiei omenesci, asupr’a