Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)

1863-09-19 / nr. 88

ETA TRANSILVANIEI Gaaot’a esse de 2 ori: Mercurea si Bambet’a, Fóiea ana data pe septemana, ____ anti seu 40 doidieperi, or 3 galbini mon. sunatoria. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie ad. cam 10* vorbe mari sau mici inserate secera 8 or. Taes'a timbrata e 30 cr. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu in Mr. 88. Brasiovu, 19. Septemb­re 1863. Amilii ÎMI. Pretiulu: pe 1­0 anu 10 fl. v. a. Pentru tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu iti. — Pentru serie ad. cam 10 vori înainte nu se voru mai primi publicări. MONARCH­’A AUSTRIACA. Maiestatea S’a c. r. apostolica cu prea inalta scri­­sore de cabinetu din 14. Augusta a. c. a binevoitu a investi pe Vice-Presiedintele regiului guberniu transil­­vanu LADISLAU VASILIE POPP cu demnitatea de consiliariu actualu inti­mu, pe langa erta­­rea tacsei. Asteptamu de multa oficios la acesta publicare, e­­sita acuma in „Wiener Zeitung“ spre a ne asocia sim­­tiemintele si urările noastre de fericire, cele mai sincere, celora, ce deputaţii noştri le descoperiră mai­eri in per­­soana Escelentului nostru barbatu, in a cărui distinctiune naţiunea vede cu mare bucuria si apretiuirea preanalta a lealitatei sale. Fia! cu patri’a, că naţiunea se fia fe­ricita a trage indelungu foloase si binefaceri din activi­tatea si resemnatiunea cea rara a acestui barbatu alu natiunei nóastre. Et hune et multos h­ujus nominis h­a­­beat Achates ! Diet’a Transilvaniei. Siedinti’a XXX din 18. Septembre 1863. (Capeto.) Bohatielu Alecsandru sprijinesce proieptulu­i, cu modificatiunea propusa de D. dep. Bolog’a, car’ pro­punerea Dlui dep. din Sebesia­nu , celoru, -- ce vorbiră de maiorisare, reciprocitate, suta de translatori, le dice, ca acei barbati de statu, carii au lucratu acesta pro­­ieptu, neci decatu nu au sciutu, ca cine va fi majori­­tatea in cas­a acesta ? ci au cumpanitu giurstarile pa­triei acesteia, sciindu, ca pana candu relatiunile confe­sionale nu s’au regulatu prin legi au fostu frecări re­­ligionarie, după frecările religionarie au venitu frecările nationale, si apoi in urma cele limbistice. — Asemenea a vrutu inalta ocarmuire, ca prin unu proieptu de lege dreptu si acomodatu cerintteloru nó­stre, se puna capu si frecariloru nationale. — „Credu, dice, ca numai pu^nu au fostu cunoscute giurstarile nóstre acelora barbati de statu, candu au compusu proieptulu acestea de lege, si mai cu séma cei d’antai 9 paragraf!. in cei d’antaiu 9 paragrafi s’au asiguratu dreptu­rile limbei a fiacarui insu. Am auditu dela unii Domni, ca intrebuintianduse in toate afacerile judecatoresci in­­tr’unu municipiu o limba, intr’altulu alta, se face de­­stulu reciprocitatei, si fara respectarea limbei fiacarui insu. —­­ Eu nu stim neci decumu indestulitu cu aceea, ca deca apasa amploiatulu sasu pe romanulu tieranu, si amploiatulu romanu poate apasa pe alu seu, — după cumu dice ungurului „ha te vered az én zsidómat, én is verem a te zsidódat — (Ilaritate). Mai incolo inse s’a convinsu de aceea, ca bărba­ții de statu, carii au compusu proieptulu de lege, au cunoscutu si starea geografica si etnografica a patriei noastre, au solutii impartial’a, cumu este astadi, si cumu se poate face pe viitoriu. — „După a mea pricepere, dice, e cu neputintia, ca pe vii­toriu se nu vina nationalitatile mestecate; si pentru a­­ceea se nu se sparie neci unu romanu, ca va veni in­tre sasi seu intre unguri, -- dar’ neci ungurii seu sa­sii, ca voru cadé in gur’a romaniloru , (Ilaritate!) ci ori unde va veni fiasi care sei fia respeptata nationali­tatea si limb’a. (Bravo !) Mai incolo sum convinsu, ca acei barbati de statu, carii au compusu proiept, reg. au cunoscutu si viéti’a practica a oficiiloru din patria, -- si eu stim de convingere, ca prin art. acest’a neci cu IO macara nu ar trebui inmultiti amploiatii, si ca ministeriulu de finan. nu ar trebui se de cu nemicu mai multu, ca pana acumu. La judecatori’a din distr. Nasaudului d. e. unde nu sunt neci 10 magiari, sunt mai atatea procese, in care sunt mestecați locuitori magiari si germani cu ro­mani, care sunt, in cari su mestecați romani cu romani, pentru ca stau in comunicatiune unii cu alții, — si la toti li se dau in limb­a loru decisiunile, — trebue nu­mai buna vointia si toate se potu. — O parte sd­e limba ungureasca, alta parte scie limba germana, si alta cea romana si toti potu indestuli ce­­rintiele fiasicaruia, asia d. e. in districtulu Brasiovului se fia si 2, 3, carii sciu limb’a romana, si vr’o 2, 3, ca­rii sciu limb’a cea ungurésca, si lesne se poate multiami poporulu. Mai incolo credu, ca e pe pracs’a vieții inteme­­iatu acestu proieptu de lege, pentru ca eu am cuno­scutu sub sistem’a trecuta persoane in Clusiu, care, candu au venitu in Clusiu nu au sciutu neci o limba, afara de cea nemtieasca si poleceasca si au invetiatu limb’a ungureasca, care e cea mai grea si cea romaneasca, — si neci nu credu, ca se afla acumu doi amploiați pa­trioți, carii se nu scie macara doue limbi, si care scie bine vorbi romanesce, acela va invetia in 2, 3 septe­­mani si a scrie, — voia trebue si atunci toate greută­țile se potu delatura. — Pentru aceea nu potu părtini propunerea Dlui dep. din Siebesiu, ci partinescu propunerea Dlui deput. din Nocrichu. (Bolog’a.) (Bravo !) Aldule­anu propune o fusiune a mai multora a­­mendamente formulandu, ca celoralalte partite la cerere se se­de si traducerea olarirei in limb’a, in care s’au impartasitu aceleasi partite la pertractare; si după ce mai vorbescu pro si contra, la votisare se primesce a­­mendamentulu lui Alduleanu. Siedinti’a a XXXI. din 19. Septembre. §-ulu­i la ordinea dilei. Fi Its d­i propune, ca § 7 se sune asia: „Pertrac­tările finali orali, insciintiarile si espedarea sentintiei are se se faca in limb’a aceea, din cele 3 ale tierei, care e limb’a acusatului, deca totusi acusatulu si ar lepeda limb’a materna, atunci actele acestea judecatoresci au a se face in limb’a oficiului deregatorieloru judecatoresci.“ Brecht propune altu emendamentu , de asemenea in­­tielesu, adeca, ca pertractările finali sol. se se faca in limb’a materna a acusatului seu in un’a alta limba a tierei, de den­­sulu intielésa, ear’ sentinti’a in limb’a oficiala a oficiului seu in limb­a deregatoriei judecatore“, si la sprijinirea amendamen­tului dice , ca candu ar fi mai multi pîriti, d. e. armeni, is­­raeliti, cigani etc., atunci ar trebui se se faca pertractarea nu in limb’a materna a loru, ci in una din ale tierei, care o pre­­cepe acusatulu mai bine, asemenea si cu publicarea sentintiei seu prin esplicatoriu, apoi adauge, ca toti judecătorii din Ar­­dealu potu mai lesne lucră in limb’a sciuta, decatu in un’a, in care nu sunt esercitati. B o­­ o g ’a apara interesele incusatului la pertractarea fi­­fmnala, unde se decide adesa asupra vietiei omenesci, asupr’a

Next