Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)
1863-09-21 / nr. 89
Gazet’a este de 2 ori: Msreurea si Sambet’a, Faiea ana data pe septamana. — Pretiulu, pe 1 ana 10 fi. v. a. Pentru tieri 8sterne 16 fl. v. a. pe unu ami seu 40 doidieceri, or 3 galbini mon. sunatoria. Sa prenumără la postele c. r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari seu mici înserate secern 8 or. Taes a timbrala e 30 cr. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte nu se voru mai primi publicări. Mr. 80. Brasîovn, 91. Septembre 1803. Amilii A\A1. MONARCHIA AUSTRIACA. Biet’a Tran§ilvanlei. Siediuti’a XXXII din 21. Septembre 1863. (Urmare d. Nr. trecutu.) P r e s i e d. depinde dela Esc. S’a St. Siulutiu. Care se si invoiesce cu specificarea lui Balomiri, se spriginesce. Gull dep. Sighisiorei observa , că astadi s’a data mai multa pe facla, ca unii d’in stang’a vreu a ..D aca pusetiunea de dreptu a natiunei sasesci in Ardealu , lui nui plesni prin minte, ca §-lu 11 ara fi menitu, a sapa suptu pusetiunea de drepta a sasiloiu, acuma nuse baga de seama, ca stang a vré se se folosesca de ocasiune a amenintiu universitatea natiunei sasesci, drepturile, ba si sustarea ei. Forte Tau superatu prupos. Metropolitului si inca sprijinita. E de convingere ca interesulu e motivulu de căpetenia alu poporeloru, cu atatu mai multu si mai fara privintia , cu cată unu poporu e mai pucinu cultivatu. Nu vre a’si laudă ciocanulu, cace numai o privire preste tiera ’lu scutesce de a laudă naţiunea s’adună totuşi n’o poate face, cum ca romenii seu romanii, după legislatiunea antemartiala valachi numiţi , numai fratiloru sei germani au de a multiumi pusetiunea de dreptu că naţiune (? îi) apoi Domniloru , membrii centrului nu sunt legaţi de scaune. Domniloru mei tararu póte ceva mai buna urma (aci amenintia a parasi si ei dieta) Se insiela cei ce sunt de opiniune, ca pusetiunea de dreptu a natiunei sase se radima pe unu privilegiu. Cine pretinde, ca a invetiatu Abeceulu dreptului de stătu ardelénu, trebue se scia , ca privilegiulu Andreanu fe documentu si tractatu serbatorescu incheiatu intre colonistii germani si coroana formalminte, „libertate qua vocati fuerant“ se dice acolo. După diploma din 20. Oct. pusetiunea de dreptu a natiunei sasesci se radima pe acelea legi fundamentale, pe care se radima si pusetiunea autonoma a Ardealului si dreptulu lui autonomu, ceea ce se dovedesce si prin biletulu de mana din 20. Oct., care asidia principiulu, ca drepturile natiuniloru, confesiuniloru si stateloru indreptatite pana acumu se se aduca in conglasuire cu pretensiunile natiuniloru, confesiuniloru si claseloru , care nu luasera parte la legislatiune. Cine vrea sapa suptu constitutiunea municipala sasesca, ataca drepturile ei autonome , si acesta nu se poate in consultarile unui §lu de lege pentru limba. Din acéstea temeiuri nu poate se apere prop Metropolitului si inca pentruca & necorespundiatoria, fiindcă in totu anula s’tiru repeți amutiaturile, sta dara pe lenga prof. regimului. Epise. Fogarasi. In. presidiu! in. casa! Deea trebue se mi para reu si se me doara,, ca me aflu silitu a vorbi, acesta trebue se o dicu in casulu de facla, candu facia cu Metrop. gr.-cati. cata se’mi dechiaru opiniunea, cu care de altmintrea din totu sufletulu m’asi invoi, inse prop. Esc. S’ale bate asia departe facia cu acea naţiune, a cărei membru nepretensiosu sunt si eu , tara atatu de departe , incatumi este preste potintia că se nu pasiescu in contra ei. Esc. S’a a binevoitu a recomendă, la §lu 11 alu reg. o astfeliu de modificatiune, că in locu de representanti’ă municipieloru, comuneloru si districteloru se otaresca limb’a corpulu alegatoriu pentru dieta. Puterea importatóre a acestei propusetiuni mai vertosu cu privire la comitatele magiare (?) bate atatu de departe, port,a in sinulu seu atatea pericule si multe amaratiuni, dara după parere mi ’i lipsesce si temeiulu legalu, incatu ’mi este preste potintia, că se nu o comitezu cu unele observări. înainte de tóte, o spunu, ca n’are temeiu legalu; in sistem’a mai proaspata a legislatiunei cercurile alegatoare n’au neci unu dreptu altulu, neci nu potu se aiba, decatu singuru numai alegerea deputatiloru dietali si inca numai pentru diet’a acesta, seu pentru durarea ei, asia e acést’a acumu in tota Europ’a cu ordinea representativa. (Helyes) A lati dara dreptulu alegatoriloriu si la alte obiecte comunale seu municipale n’ar fi altă, decatu a resturnă din fundamenta sistem’a representativa. (Bravo.) Dar pentru mai încolo, férte bine a observata D. dep. antevorbitoriu , ca, fiindcă după legile Ardeiului cata se se tiena in totu anulu dieta, acelea neajunse, care potu se intrevina la olarirea limbei in comune, orasie si tienuturi, s’aru repeti in fiacare anu, si atunci unde s’aru afla tiér’a acesta? unde aru fi aici pacea natiuniloru intre altfeliu de valuri pe totu anulu ? ! (helyes) Me rogu inalta casa representativa , eu stim departe de a apasă, drepturile nationale. Profundu simtieseu eu acesta, cumuca deca vreo națiune si mai tardiu ’si scoate la valoare îndreptățirea naționala, ea totuși are deplina pretensiune la acesta. Dara binevoiți a lua si acesta in consideratiune , ca ore pe care națiune o ar ajunge una astufeliu de specia de esarticulare , de cumuva acesta amendamentu s’ar redică la valore de lege ? Comitatele, ele se numescu aici, si suptu ele intielegu pe națiunea magiara. Aceasta națiune e aceea, care, deca pe lenga censulu celu micu de acumu s’ar intempla olarirea limbei in comitate si districte, s’ar eschide cu totulu dela limb’a s’a, tocm’a aceea națiune , care — abia credu — pe lenga toate institutiunile mai noue, — care poatei servescu spre dauna si umilire, isi are si istoria indreptatirea ; pentru ca ea a castigatu in patri’a , ea a castigatu in patria constitutiunea si ea o a insutienutu (helyes !) (mare complimentu pentru nobilimea romana, ca aci vedemu, ca ea neci n’a mai esistatu in istori’a vorbitoriului.) De aceea in casa representativa, eu nu poftescu tocm’a, că dreptulu cuiv’a se se va teme , nu poftescu că se se scurteze egal’a îndreptăţire a cuiv’a , dara ’mi pare reu, ca abia se afla aici din naţiunea magiara si secuia, care se apere drepturile natiunei loru. — Binevoiţi celu pupinu a’mi primi cuvintele mele cu acea consideratiune , că unu amendamentu că acésta se nu se redice la condusu dietalu, care ar vatema atatu de profundu drepturile acestoru doue națiuni. C. Schmidt in contr’a Contelui Siulutiu si a lui Balomiri privindu acea propusetiune de atacare indirecta asupr’a municipieloru sasesci , se se astepte pana candu se voru regula municipiile, care acumu nu sunt la ordinea dilei si concede si aceea , ca acumu nu se afla organisate tocm’a după principiulu egalei îndreptățiri. Apoi pe bas’a acesta de acumu, care tiene de joi pana mai apoi, neci se poate pune in pracsa unu astufeliu de amendementu. Nu vrea se se dusimaneasca unii cu altii, si romane pe lenga proiectulu regimului Lászlóffy in contr’a Metropolitului. M. Binder susutiene pe Fogarassy, C. Schmidt si numesce prop. lui Siulutiu contraria constitutiunei Trannnei. Elia Ylassa pornesce din principiulu: „quod uni justum alteri aequum esse debet“ si ’si da parerea s’a despre representanti’a municipala. „Dela 1791 principatulu nostru avu parte de 3 representantie municipale preschimbate un’a ca alt’a, un’a decatu alt’a mai reu demarcata si necesnta corespundiatoare scopului. In toate statele lumei civilisate si organisate după principiile de statu moderne, nu vedu se se mai afle vreo representantia asemenea representantiei organisate după instrucțiunea Kemenyiana. O spunu din capulu locului, ca si eu stim pentru representantia si o dorescu din totu sufletulu. Elnök: Csak azt méltoztassék tekintetbe venni, hogy azon utasítás, mely szerint a municipiumok a megyékben és székely székekben összealkotva vannak, a mostani kormány által adatott ki, és nem a lelépett kormány által. Vassa : Asia e dar’ de oarece e vorba, care-