Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-06-10 / nr. 46
184 dicialu, isi da inse mai antaiu parerea s’a asupr’a locului curtei casative după proiectulu regimului si nu după alui centralisoiloru, dicundu, ca si densulu e pentru unitatea imperiului, inse pentru aceea unitate, care este presemnata in diplom’a din 20 Octobre, ad. unitatea in trebile militare si finantiare, cu unu cuventu in lucrurile acelea, care se tianu de totu imperiulu. Cu noi insine se mergeam mai departe de a ei, nu e de tempore ; apoi in diploma se vorbesce despre unu dreptu cu multu mai frumosu, despre dreptulu legialatiunei Ardealului, de care nimenea nu va vrea a se poté desbraca numai cca asta. Destinge intre capacitati juridice si judecători buni cunoscători de legi, cu cari se multiamesce, si de acești din urma Transilvania are de ajunsu. Justiti’a naționala de 2 ani la r. guvernu nu s’a ecsercitatu, ceea ce dovedesce fapt’a; apoi coruptibilitatea urmédia ca umbr’a după corpu pre persóanele de asia, aici, ca si in Vien’a, si la observarea lui Schuller, care dise in contr’a lui Popea, cumca coroan’a pomiloru (ad. curtea casativa) se redica in lumina, pe candu rădăcinile (ad. instantiele de josu) remauu in pamentu, intreba : cum se poate, ca coroan’a pomului se fia in Vien’a si rădăcinile in Ardelu? — Si in urma din temeiu, ca dreptulu de a defige loculu este alu Mai. Sale ca summus justitiarius si cumca n’a aflatu necaiurea, ca Mai, S’a si ar’ fi datu din mani acelu dreptu, asta ’lu silesce a sta pre longa proiectulu regimului, si de aci încolo mai refrange multe aserțiuni neconsecinti intre aplause. Noi ipse asteptamu a poté publica intreg’a cuventare după stenografia. Urma apoi încheierea desbateriloru si ponenduse la votu părerile se primesce propunerea majoritatei cu 47 in contr’a la 40 voturi si siedinti’a se incheia. In siedinti’a din 11 se primesce apromisiunea dep. din Brescu Emericu Gabor si se impartesiescu trei proiecte de lege sosite dela r. comisariu, care se si cetiră, ad. proiectulu de lege despre modificarea §-lui 72 din ordinea dietala privitoriu la diurnulu deputatiloru si regal, de 5 fl. pe di cu spesele călătoriei 1 fl. pe milu ; proiectulu de lege privitoriu la budgetulu fondului dessarcinarei pamentului in Ardelu pe 1864, si proiectulu de lege pentru fipsarea fondului de concurintia provincialu ardelénu dela 1 Nov. 1863 pana la finea lui Dec. 1864 si se alege unu comitetu finantiariu din despartiementele dietali, care se referese asupra acestora 2 din urma. — Din siedinti’a dietala dela 17 Iuniu avemu numai scrie sumaria, din carea scotemu pre scurtu acestea: Unu nou „proieptu de lege privitoru la sancţiunea si publicarea articuliloru de lege pentru Mare Principatu alu Transilvaniei“ se da la comitetulu alesu de mai nainte pentru pregătirea proieptului de lege coprindietoru de a trei’a propusetiune regesca, pentru ca se ’lu prepare si pe acesta spre a se pote lua in desbatere publica. Acesta lucru se intielege asia, cum ca după legile fundamentale de mai nainte înaintarea unei legi pana la priimirea de potere oblegatoare trebue se treaca prin mai multe stadii, dintre care unele lipsescu cu totul in alte tieri constitutionale. Se dicemu ca aducerea in viétia a unei legi e dorita de insusi regimulu. In acestu casu va esi propusetiunea regesca ; 2) proieptulu insusi elaborata totu de regimu; 3) citirea anteia in dieta ; 4) aruncarea la o comisiune (mai nainte deputatio regnicolaris) spre o desbatere serioasa privata ; 5) operatura acelei comisiuni; 6) citirea a doua in siedintia publica, sau adica desbaterea generala si speciala a proiectului si — eventuala — primirea lui prin dieta si citirea a treia in totala ; 7) substernerea la monarchula spre confirmare ; 8) confirmarea prea nalta ; 9) citirea in siedintia publica a confirmatiunii prean. ; 10) substernerea spre sanctionare; 11) sanctionarea preanalta, sau adica definitiv la incuviintiare si priimire a legii din partea monarchului cu îndatorire de a o padi elu si a face ca se i se supună si alţii; 12) publicarea legii sancţionate atatu in dieta, catu si pe la trenuturi. Fara implinirea celoru doua conditiuni din urma neci o lege nu poate fi pana acum oblegatore. Scopulu noului proieptu se pare a fi, a contrage pp. 10 si 2, cum si 8 si 11 in cate unulu. Vomu vedea. In aceeasi siedintia obvine din nou caus’a deputatului Acsentie Severu, carele de si alesu din a. tr., inca totu nu ’si poate ocupa loculu seu in dieta. Curiósa causa inea si acésta. Sta Acsente sub vreunu procesu, care in sensulu legii electorale nu ’lu lasa ca se ocupe locu in dieta ? Déca sta, pentru ce nu i se decide procesulu? Déca nu sta, pentru ce nu e suferitu a intra in dieta? Dara A. are multi dusmani politici inca din a. 1849 ? Si acestia se temu de popularitatea lui ? Acs. iuse are si inea mici personali ? Concedemu si acesta , apoi ? Acestia inca se temu de popularitatea lui. Atata e totu ? Apoi dara dusmanii lui A. sunt totu nisce poltroni. Au uitatu are acei omeni, ca astadi nu o neci unu membru romana alu dietei, pe carele dusmanii politici seu personali se nu fia in stare de a ’lu depopularisa prin inventarea unei singure calumnii seu mintiuni mai iscusite si prin otrăvirea cu ea a opiniunii publice, carea in Ardelu abia a esitu din fasie? Deci deca cumva in adeveru, dușmanii lui Acs. lucra cu elu se nu poata lua parte la lucrările dietei, noi le sfatuimu ca se ’si ia inim’a in dinți, se arate curagiu mai mare de catu ilu au dela natura, se nu i se lungésca in drumu , pentruca totu ei prin maiestriile loru ilu potu depopularisa pana dupa urechi celu multu in doua septemani. Intr’unu singuru casu ar’ fi reu de inemicii lui Acs., candu adica acesta nu ar’ pune neci unu felu de temeiu pe aura popularis, pe laud’a si temai’a glóteloru, ci siar’ merge in calea ce ’si va fi alesu, fara a cauta in drept’a seu in steng’a, ca atunci glontiele celora aru resalta fara efeptu spre mai mare necaaulu loru. Totu in siedinti’a din 17 se incheie abia odata si proieptulu de lege fundata pe propusetiunea a opta, adica a supremului tribunalu seu inalt’a curte. Aici insemnamu, ca moțiunea făcută de deputatulu Ioana Balomiri la § 17, ca o clausula privitoare la referinti’a înaltei curți catra cancelari’a de curte se se stearga, fu priimita numai cu 38 in contr’a la 37 voturi, de unde se vede, ca atatu din romani catu si din sasi lipsia mai multi membrii. — Gazet’a nemtiesca din Sibiiu năcăjită forte pentru cate schimbări s’au facutu in proieptulu regimului, poftesce aceluiasi in tonu sarcasticu calatoria bune pentru confirmare la Vien’a, adica da se pricépa publiculu, ca proieptulu asia precum a esitu dela dieta nu se va confirma. — Cestiunea călii ferate adusa in dieta prin deputatulu Carolu Maager dela Brasiovu inca n’a esitu din comisiunea cărei i s’a concrediatu aceeasi. Totusi acea comisiune isi avu in 16 Iuniu cea din urma si edintia in desbaterea speciala. In aceeasi referintele fu insarcinatu a elabora recerutulu raporta, dupa care comisiunea se va readuna spre a ’lu citi si eventualminte a ’lu corege seu modifica. Dupa aceea elaboratulu se va traduce in celelalte doua limbi si se va da in tiparia spre a se imparti la membrii dietei. Remane apoi la presiedintele, cum si la alte impregiurari, ca acea cestiune fatala destula pentru Transilvania, se se ia la desbatere meritoria in siedintia publica. Dupa spiri vnse private ce avemu noi, punerea la ordinea dirii a Gestiunii caliloru ferate nu se pote intempla mai curendu de catu in 27 seu 28 Iuniu. Cuventarea Ur. Ratiu in siediuti’a din 6 Iuniu la § 1 a proiect, pentru curtea casativa. (Capetu). Dar’ ca noi si astadi se mai sustienemu credinti’a aceea in poporu, ca tóte sententiele, cate vinu, vinu dela persón’a Maiestatei Sale, acést’a credu, ca ar’ fi chiar’ in interesulu monarchiei intregi fórte periculosu. Se invatiamu poporulu, ca ceea ce vine dela instanti’a din urma, nu vine dela Maiestatea S’a; se lu invatiamu, ca Mai. S’a au datu dieteloru potere de a face legi, si a pusa judecători de a le esecuta. Se nu identificamu persoan’a Mai. Sale cu tribunalulu superiorul mai cu seama pentru aceea, pentru ca toti aceia, carii perdu in ultim’a instantia unu procesu, aru simti in anim’a loru o ntmultiumire chiar’ asupra Mai. Sale. Asia dar’ chiar’ in interesulu monarchiei intregi sum de părere, ca se nu sustienemu credinti’a acést’a periculósa si mai departe in poporu, fara vréu se scia poporulu, ca in instanti’a cea din urma nu mai decide Mai. S’a, ci tribunalulu supremu. Domnulu dep. Rannicher vrendu a motiv’d necesitatea de a se asiedia tribunalulu supremu la Vien’a, s’a provocata intre altele la posesiune, la cetatienime, la sciintia si la interese ; cu alte cuvinte, dlui nu a vrutu se dica alt’a, de catu, eaca acést’a e voi’a fiiloru natiunei sasesci. Déca dorintiele contrariloru, interesele loru si chiar’ si interesele acelora, carii nu sunt aci representati, carii inselu potu asigura, ca nu sunt de parerea dlui, — deca toate acestea interese nu precumpanescu atatu, pre ca tu cumpanescu interesele domnialoru ? nu vreau se judeca, ci lasu se judece altii (bravo !) A mai vorbita dn. dep. Rannicher si despre justiti’a de înainte de 1848, provocandu-se la nescezitate, cumca procedural s’ar’ fi numita unu labirintiu si o stare ticaloasa, prin care vrea se dovedeasca, ca asta ar’ remane si acum’a. — Trebue se reflectesu, ca atunci s’a judecatu dupa alte forme si legi; si stim convinsu, ca déca s’ar’ fi judecatu si atunci dupa legile de astadi, aru fi statu si justiti’a intr’o