Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-08-05 / nr. 63
252 4 pentru una crima ori delictu, ori pentru o abatere purcediatoare din poft’a de cascigu numai din caus’a neajunsului mediulacelora de comprobatii ; b) persóanele, contra caror’a s’a urditu investigatiune pentru vr’un’a din faptele penali indicata aub a) pana candu va tiené acést’a investigatiune, c) persóanele, asupr’a averei caror’a se va fi deschisu concurau, ori se va fi urditu procesur’a de învoire, pana candu va tiené pertractarea de concursu ori de învoire, si după terminarea pertractarei, deea nu voru fi recunoscute de neculpase in privinti’a acést’a.“ (Spre conducerea si escutarea afacerei de alegere in toate privintiele, se va alege in fiacare comitatu, scaunu si districtu cate unu comitetu centralu, si in fiacare comuna, care după § 10 are dreptu a tramite deputați proprii la dieta, cate o comisiune centrala de alegere. § 20). La acestu § se încinse o lupta aspra. B u d a k e r face propunere in favoarea presei, ca deliptele in contr’a legei de presa acu abaterile dela ea se nu faca motivu de eschidere dela dreptulu alegerei afirmandu, ca nu e dreptu, cu unu literatu si diurnalistu, care se numera in elas’a cea mai inteligenta, se se condamne a se pune intr’una categoria cu criminalii condamnati pentru omorui, furturi si crime de dipsu. Legea de presa ce mai are valoare in Transilvani’a se tiene de cele mai neliberale din toata Europ’a constitutionals, si amenintia pe diurnalisti ca o sabia a lui Damocles, care necontenita le amenintia cu perderea drepturiloru politice. A duce de casulu lui Schuselka celui mai aderitoriu austriacu, care pentru unu deliptu de presa era se ’si perda mandatulu de deputatu, deca nu ’lu agratia Maiestatea S’a. Schuler- L ibo y destuel si mai pe largu legea presei din 27 Main 1852 cu toate mesurele ei represive, a carei asprime se vede si de acolo, ca nu numai auctorii articuliloru, ci si toate persoanele ce luara parte la tipărire se supunu pedepsei, si n’ar’ fi cu cale, ca acést’a asprime a legei se se puna si in ordinea dietala. Principiulu libertatei constitutionale pretinde in adeveru, ca pe lenga libertatea conscientiei se se considerese si garantese si libertatea opiniuniloru, apoi opiniunea publica are mare lipsa de a fi presa mai libera si pretinde a se primi adausulu de susu, Obert merge si mai departe dicundu, ca totu §lu e pre stricta, fiendu-ca prin elu s’aru subtrage multoru alegatori dreptulu activu si pasivu pe toata viéti’a, ceea ce e fara cale, mai vertosu la deliptelele politice, cari cu schimbarea impregiurariloru lesne devinu virtuti politice; si propune, ca numai deliptele si crimele difamatoare se poata eschide dela dreptulu alegerei, si si acéstea numai pana la unu tempuare care. Acestoru propuneri liberale se opuséra v.pres. Herbert si Puscariu, care estu din urma face alusiune la „H. Z.“ care cu toata ocasiunea ’si bate jocu cu observatiuni sarcatice de pertactarile dietei, aruncandu vorbitoriloru in facia ignorantia si nepreceperea obiecteloru pertractate. Modificările propuse taia in sfera legei penale si aru ti mai cu scopu a astepta revisiunea acesteia, pentru care tocma acum lucresa una comisiune in Vien’a. H. Schmidt pretinde a se face deosebire intre H Schmidt redactorulu si intre H. Schmidt deputatulu, care ca diurnalistu sta in prim’a instantia subtu magistratu, apoi subtu tribunalulu supremu si deca vré nefortun’a subtu r. guvernu. Presedintele ’lu chiama la ordine si Schmidt încheia cu observarea, ca elu cu deputatu ar’ coluora voiosu spre a mai imblandi „asprimea cea draconica a legei presei.“ Asia se primi §-lu cu unu adausu la punctulu a) care cuprinde, ca la crime indreptatirea de alegere era si se restitue după 10 ani, ora la delipte si abateri după 5 ani. La alinea b) se primi amendamentulu lui Schuler-Libloy, ca deliptele de presa in stadiulu cercetarei se nu fia motivu de eschidere dela dreptulu alegerei si alegibilitatei, precum si propunerea T. B o 1 o g a , ca cercetarea se se botese cu epitetulu p cercetare speciala.“ Celalaltu testu se primi in tocma după cum ’lu vedemu susu. Si e dinti ’a din IO Augusta. La cetirea protocolului face presiedintele atenta diet’a, ca la §-lu 19 liter’a a) se afla in conclusulu tr una contradicere. Obert recunosce, Binder asemenea Puscariu si Bologa vreau se se lase afara adausulu. Binder si Alduleanu dicu, ca numai la a 3-a cetire se poate lasa acelu adausu după §ii 52 si 53 din regulamentu. Dr. Teutsch dicundu, ca acéstea pripire le poate servi de invetiatura, propune se se lase pana la a 3 a cetire si se se treea la ordinea dilei, ceea ce se si facu, si cu putine desbateri se primiră §la 20, 21 amenanduse alinea a 2-a. § 22, 23 si 24, la care se adause „cu privirea natiuniloru aflatore in cerculu de alegere, si celelalte pana la § 29 mai fara modificatiuni. In s i e d i n ti ’a din 12 Augusta s’au impartasitu dietei 3 re8oripte imperatesci pre langa scrisorile îndatinate ale comisariului regiu de dieta. — Prin re8oriptulu l-iu, care s’a perlesit in tóte trele limbele tierei, s’a retramisu articululu de lege priivitoriu la infiintiarea tribunalului supremu, care s’a intaritu de catra Maiestatea s’a cu modificatiunea in §-lui, ca resiedinti’a tribunalului supremu se fia in Vien’a ; — se dice in pre inaltulu rescriptu, ca ast’a e unu dreptu maiestaticu recunoscuta si baseatu in legile patriei, si ca impregiurarea , cumca tribunalulu supremu pentru justiţia a fostu impreunatu acum de curundu cu senatulu administratiunei guberniului, nu detrage nimicu din dreptulu de a fi resiedinti’a in Vien’a; se mai făcură si unele modificatiuni in § 6 despre agindele curtiei casative etc. — Prin rescriptu II s’a tramisu articululu de lege privitoriu la modificarea § lui 75 din ordinea de dieta, care se si intaresce intr’atatea, ca regalistă se capete pe an, curinte diurne, precum si toti membri dietei pe anulu curinte rebouificare pentru spesele de calatoria. Prin rescriptulu III se retramite articululu de lege privitoriu la sancționarea si promulgarea articuliloru de lege, intarita. — In privinti’a acestoru articuli de lege e provocata diet’a prin rescriptele memorate, ca provediendule cu formalitățile recerute in celu mai scurta tempu se le asterna spre preg."atioas’a sancționare. Diet’a a decisu a se preda articulii de lege indicați comisiuniloru respective, cari au fostu insarcinate cu elaborarea loru, spre consultare preliminaria. La ordinea dilei continuarea desbateriloru asupr’a §-lui 29 pana la 37 cu foarte pucine modificatiuni, or’ in siedinti’a din 13 Augusta s’a cetită proiectulu de lege pentru alegerea deputatiloru la sen. imp. si se desbatura §ii pana la 52, la cari ne vomu mai intoarce in numerulu viitoriu. — Noui deputați aleşi: Deva : Ladislau Makrai. Ariesiu : Galu Nicolau. B.Hunyad : Zeyk Carl. Deesiu : Torma Carl. Aiudu : ér’ Zeyk Carl. Ocna : Szöts Alecsandru. In Trei scaune : Dionisiu c. Kálnoky, Gregoriu de Turi, Em. o. Miko. Odorheiu : Iosifu Ferentzi, Martin Szabó, Ioane Horváth Iliefalva : Gregoriu Székely. St.Georgiu : S. br. Szentkereszti. Kezdi-Ostorheiu, C. Paulu Kálnoki. Brasiovu, 17 Aug. n. Precandu din cele mai multe parti ale Ungariei, cum si dinlauntrulu Transilvaniei primimu schri, cumca atatu facerea fenului catu si secerisiulu cerealeloru cu grăunte meruntu s’au finita si ca cu esceptiunea hotaraloru stricate de grandina sau de esirea apeloru au esitu parte de midiulocu, parte pre buna, pre atunci in tienuturile noastre mai reporoase economii inapoiati anca si prin necontenitele ploi reci, care din 11 Aug. abia incetara astadi, astepta foarte ingrijati si suparati pentru ca se vedia ce se va alege estimpu de munc’a si sudarea loru. Pe aici adica neci secar’a nu apucă a fi secerata. Plantele prăsite din clime mai caldurose, precum papusioiulu, tabaculu s. a.*) sufere forte de acesta timpu rece. Eata ca amu ajunsu schimbarea la facla si vara anca n’amu avuta. Muntiisu albi noua. Cateva riuri au esitu eara, au ruptu poduri, au facutu si alte stricatiuni. Unu bietu de negustorasiu batranu din Branu mergandu calare dela Brasiovu si cadiendu cu calulu in apa la podulu Rosnoului s’a si innecatu acolo cu vai de elu. Pe Praov’a s’au intemplatu asemenea innecatiuni si pasagiulu (trecerea) s’a îngreuiatu din nou. Oltulu er’ a inpedecatu comunicatiunea, a rupta podulu dela Hidicu si e reversatu forte.— Zernesci 15 Augustan. Este a cincea di de candu plea si pe aici necontenita ; atata numai ca astadata suntemu crutiati de acelea ploi repedi, reversatoare care in Iuliu casimnara atatea stricatiuni. Cu toate acestea economi’a câmpului *) Ci tabaculu neci se nu mai creasca. Aceasta planta pe carea marele scrutatoru alu naturei Linnée o renumera intre cele numite u r i d a e, adica urite, scarnave si veninoase cere pamentulu celu mai grasu, in care crescu cerealiile cele mai nutritoare. Fumatulu de tabacu scoate numai din Transilvania la 1 milionu si optu sute mii fiorini v. a. Si ce au óamenii din acelu fumatu ? Eata ce marturisescu medicii cei mai renumiti ai Angliei, Franciei etc. Fumatulu necumpatatu de tabacu causesa adesea lesinu, epilepsia (la copii), spasmuri (cârcei, convulsiuni), bataia animei, tremuratura in trupu, facla palida, colica, lipsa de apetitu, slăbirea nerviloru, aprinderi, orbire, asurdire s. a. Nicotinulu, adica estractu, eseatia de tabacu, este veninulu celu mai infricosiatu, care gumoara in cateva minute. —