Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)

1864-08-05 / nr. 63

252­ 4 pentru una crima ori delictu, ori pentru o abatere purcedia­­toare din poft’a de cascigu numai din caus’a neajunsului me­­diulacelora de comprobatii ; b) persóanele, contra caror’a s’a urditu investigatiune pentru vr’un’a din faptele penali indicata aub a) pana candu va tiené acést’a investigatiune, c) persóa­­nele, asupr’a averei caror’a se va fi deschisu concurau, ori se va fi urditu procesur’a de învoire, pana candu va tiené per­tractarea de concursu ori de învoire, si după terminarea per­tractarei, deea nu voru fi recunoscute de neculpase in pri­vinti’a acést’a.“ (Spre conducerea si escutarea afacerei de alegere in toate privintiele, se va alege in fia­care comitatu, scaunu si di­­strictu cate unu comitetu centralu, si in fiacare comuna, care după § 10 are dreptu a tramite deputați proprii la dieta, cate o comisiune centrala de alegere. § 20). La acestu § se încinse o lupta aspra. B u d a k e r face propunere in favoarea presei, ca deliptele in contr’a legei de presa acu abaterile dela ea se nu faca motivu de eschidere dela dreptulu alegerei afirmandu, ca nu e dreptu, cu unu li­­teratu si diurnalistu, care se numera in elas’a cea mai inteli­genta, se se condamne a se pune intr’una categoria cu cri­minalii condamnati pentru omorui, furturi si crime de dipsu. Legea de presa ce mai are valoare in Transilvani’a se tiene de cele mai neliberale din toata Europ’a constitutionals, si a­­menintia pe diurnalisti ca o sabia a lui Damocles, care ne­contenita le amenintia cu perderea drepturiloru politice. A duce d­­e­ casulu lui Schuselka celui mai aderitoriu austriacu, care pentru unu deliptu de presa era se ’si perda mandatulu de deputatu, deca nu ’lu agratia Maiestatea S’a. Schuler- L i­b­­­o y destuel si mai pe largu legea presei din 27 Main 1852 cu toate mesurele ei represive, a carei asprime se vede si de acolo, ca nu numai auctorii articuliloru, ci si toate per­­soanele ce luara parte la tipărire se supunu pedepsei, si n’ar’ fi cu cale, ca acést’a asprime a legei se se puna si in ordi­nea dietala. Principiulu libertatei constitutionale pretinde in adeveru, ca pe lenga libertatea conscientiei se se considerese si garantese si libertatea opiniuniloru, apoi opiniunea publica are mare lipsa de a fi pres­a mai libera si pretinde a se primi adausulu de susu, Obert merge si mai de­parte dicundu, ca totu §­lu e pre stricta, fiendu-ca prin elu s’aru subtrage multoru alegatori dreptulu activu si pasivu pe toata viéti’a, ceea ce e fara cale, mai vertosu la deliptelele politice, cari cu schimbarea impregiurariloru lesne devinu virtuti politice; si propune, ca numai deliptele si crimele difamatoare se poata es­­chide dela dreptulu alegerei, si si acéstea numai pana la unu tempu­are care. Acestoru propuneri liberale se opuséra v.­­pres. Herbert si Puscariu, care estu din urma face alusiune la „H. Z.“ care cu toata ocasiunea ’si bate jocu cu observatiuni sarcatice de pertactarile dietei, aruncandu vor­­bitoriloru in facia ignorantia si nepreceperea obiecteloru per­­tractate. Modificările propuse taia in sfer­a legei penale si aru ti mai cu scopu a astepta revisiunea acesteia, pentru care tocma acum lucresa una comisiune in Vien’a. H. Schmidt pretinde a se face deosebire intre H Schmidt redactorulu si intre H. Schmidt deputatulu, care ca diurnalistu sta in prim’a instantia subtu magistratu, apoi subtu tribunalulu su­­premu si deca vré nefortun’a subtu r. guvernu. Presedintele ’lu chiama la ordine si Schmidt încheia cu observarea, ca elu cu deputatu ar’ coluora voiosu spre a mai imblandi „asprimea cea draconica a legei pre­sei.“ Asia se primi §-lu cu unu adausu la punctulu a) care cuprinde, ca la crime indreptatirea de alegere era si se resti­­tue după 10 ani, ora la delipte si abateri după 5 ani. La a­­linea b) se primi amendamentulu lui Schuler-Libloy, ca deliptele de presa in stadiulu cercetarei se nu fia motivu de eschidere dela dreptulu alegerei si alegibilitatei, precum si propunerea T. B o 1 o g a , ca cercetarea se se botese cu epi­­tetulu p cercetare speciala.“ Celalaltu testu se primi in tocma după cum ’lu vedemu susu. S­i e d­i­n­t­i ’a din IO Augusta. La cetirea protocolului face presiedintele atenta diet’a, ca la §-lu 19 liter’a a) se afla in conclusulu tr­ una contradicere. Obert recunosce, B­i­n­­d­e­r asemenea Puscariu si Bologa vreau se se lase a­­fara adausulu. Binder si Alduleanu dicu, ca nu­mai la a 3-a cetire se poate lasa acelu adausu după §­ii 52 si 53 din regulamentu. Dr. Teutsch dicundu, ca acéstea pripire le poate servi de invetiatura, propune se se lase pana la a 3 a ce­tire si se se treea la ordinea dilei, ceea ce se si facu, si cu putine desbateri se primiră §­la 20, 21 amenanduse alinea a 2-a. § 22, 23 si 24, la care se adause „cu privirea natiuni­­loru aflatore in cerculu de alegere, si celelalte pana la § 29 mai fara modificatiuni. In s i e d i n t­i ’a din 12 Augusta s’au impartasitu dietei 3 re8oripte imperatesci pre langa scrisorile îndatinate ale co­­misariului regiu de dieta. — Prin re8oriptulu l-iu, care s’a perlesit in tóte trele lim­­bele tierei, s’a retramisu articululu de lege priivitoriu la infi­­intiarea tribunalului supremu, care s’a intaritu de catra Ma­iestatea s’a cu modificatiunea in §-lu­i, ca resiedinti’a tribu­nalului supremu se fia in Vien’a ; — se dice in pre inal­­tulu rescriptu, ca ast’a e unu dreptu maiestaticu recunoscuta si baseatu in legile patriei, si ca impregiurarea , cumca tri­bunalulu supremu pentru justiţia a fostu impreunatu acum de curundu cu senatulu administratiunei guberniului, nu de­­trage nimicu din dreptulu de a fi resiedinti’a in Vien’a; se mai făcură si unele modificatiuni in § 6 despre agindele curtiei casative etc. — Prin rescriptu II s’a tramisu articululu de lege privitoriu la modificarea § lui 75 din ordinea de dieta, care se si intaresce intr’atatea, ca regalistă se capete pe an, curinte diurne, precum si toti membri dietei pe anulu curinte rebouificare pentru spesele de calatoria. Prin rescriptulu III se retramite articululu de lege privi­toriu la sancționarea si promulgarea articuliloru de lege, in­tarita. — In privinti’a acestoru articuli de lege e provocata diet’a prin rescriptele memorate, ca provediendule cu formalitățile recerute in celu mai scurta tempu se le asterna spre preg."a­­tioas’a sancționare. Diet’a a decisu a se preda articulii de lege indicați co­­misiuniloru respective, cari au fostu insarcinate cu elaborarea loru, spre consultare preliminaria. La ordinea dilei continuarea desbateriloru asupr’a §-lui 29 pana la 37 cu foarte pucine modificatiuni, or’ in siedinti’a din 1­3 Augusta s’a cetită proiectulu de lege pentru alegerea deputatiloru la sen. imp. si se desbatura §­ii pana la 52, la cari ne vomu mai intoarce in numerulu viitoriu. — Noui deputați aleşi: Deva : Ladislau Makrai. Ariesiu : Galu Nicolau. B.­Hunyad : Zeyk Carl. Deesiu : Tor­ma Carl. Aiudu : ér’ Zeyk Carl. Ocna : Szöts Alecsandru. In Trei scaune : Dionisiu c. Kálnoky, Gregoriu de Turi, Em. o. Miko. Odorheiu : Iosifu Ferentzi, Martin Szabó, Ioane Hor­váth Iliefalva : Gregoriu Székely. St.­Georgiu : S. br. Szent­kereszti. Kezdi-Ostorheiu, C. Paulu Kálnoki. Brasiovu, 17 Aug. n. Pre­candu din cele mai multe parti ale Ungariei, cum si dinlauntrulu Transilvaniei primimu schri, cumca atatu facerea fenului catu si secerisiulu cereale­­loru cu grăunte meruntu s’au finita si ca cu esceptiunea ho­­taraloru stricate de grandina sau de esirea apeloru au esitu parte de midiulocu, parte pre buna, pre atunci in tienuturile noastre mai reporoase economii inapoiati anca si prin neconte­nitele ploi reci, care din 11 Aug. abia incetara astadi, astepta foarte ingrijati si suparati pentru ca se vedia ce se va alege estimpu de munc’a si sudarea loru. Pe aici adica neci se­­car’a nu apucă a fi secerata. Plantele prăsite din clime mai caldurose, precum papusioiulu, tabaculu s. a.*) sufere forte de acesta timpu rece. Eata ca amu ajunsu schimbarea la facla si vara anca n’amu avuta. Muntiisu albi noua. Cateva riuri au esitu eara, au ruptu poduri, au facutu si alte stricatiuni. Unu bietu de negustorasiu batranu din Branu mergandu calare dela Brasiovu si cadiendu cu calulu in apa la podulu Rosnoului s’a si innecatu acolo cu vai de elu. Pe Praov’a s’au intemplatu asemenea innecatiuni si pasagiulu (trecerea) s’a îngreuiatu din nou. Oltulu er’ a inpedecatu co­­municatiunea, a rupta podulu dela Hidicu si e reversatu forte.— Zernesci 15 Augusta­n. Este a cincea di de candu plea si pe aici necontenita ; atata numai ca astadata suntemu crutiati de acelea ploi repedi, reversatoare care in Iuliu casim­­nara atatea stricatiuni. Cu toate acestea economi’a câmpului *) Ci tabaculu neci se nu mai creasca. Aceasta planta pe carea marele scrutatoru alu naturei Linnée o renumera intre cele numite­­ u r i d a e, adica urite, scarnave si veninoase cere pamentulu celu mai grasu, in care crescu cerealiile cele mai nutritoare. Fumatulu de tabacu scoate numai din Tran­silvani­a la 1 milionu si optu sute mii fiorini v. a. Si ce au óamenii din acelu fumatu ? Eata ce marturisescu medicii cei mai renumiti ai Angliei, Franciei etc. Fumatulu necumpatatu de tabacu causesa adesea lesinu, epilepsia (la copii), spasmu­ri (cârcei, convulsiuni), batai­a animei, tremuratura in trupu, facla palida, colica, lipsa de apetitu, slăbirea nerviloru, aprin­deri, orbire, asurdire s. a. Nicotinulu, adica estractu, e­­seatia de tabacu, este veninulu celu mai infricosiatu, care gu­moara in cateva minute. —

Next