Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)
1866-06-11 / nr. 45
Nr. 45. An. XXIX. 1866. Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl pe V4 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. TRANSILVANIGI. Brasiovu 23/11 Iuniu. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrala a 30 er. de fiacare publicare Se deschide prenuiueratiune la „GAZET’A TRANSILVANIEI“ pre semestrulu alu Il-lea a. c. cu pretiulu 5 fl. v. a. in launtru ; 8 fl. afara de monarchia seu iy2 galbena mon. sunatoria. „Gazet’a Transilvaniei“ va esi după cum voru cere impregiurarile imperative ale natiunei si după cum va fi sprijinita prin concursulu ei. Facia cu viscolele, pericolele si amenintiarile vietiei si esistintiei politice a stateloru si natiunilorn in toata Europa, facia cu precarea pusetiune a natiunei nóstre sub amenintiarile tulburelui politicu Gazeta va sta neintre’uptu celu mai fidelu satelitu si cea mai inghietoria santinela in soldulu intereseloru natiunei ale sale statului si ale bunului comunu , nevenandu neci unu alta scopu decatu singura numai fericirea viitoriului. — Cris’a cea mai ne pomenita a epocei de facta ne chiama pre toti se ne damu man’a la concursulu celu mai fidelu, pentru ca se reesimu cu viétia natiunala politica, cu care ne a insestratu monarchulu, sub orice impregiurari. Tragemu dar’ atentiunea tuturoru barbatiloru natiunei, ca se ne punemu cu totii la vedere sustienendu si luminaric ca acesta prin o coinlielegere neîntrerupta si prin unu concursu fidelu intre toti si intru tote, voia spre a ajută la lipaele statului in dilele acestea de periculu pentru suportarea cerintieloru estraordinare la resbelu, contribuindu flacare după potintia. Monarchi’a e amenintiata de doi dușmani. Acuma e ocasiunea deschisa, că flacine se si dovedésca patriotismulu seu celu neschimbabilu si alipirea sa de august’a casa domnitoria prin cotribuiri si jertfe de buna voia. Se ne întreceam dar’ flacare cu esemplu, pentruca simbolulu inaltiatului nostru imperatu „cu puteri unite“ se-si afle adorarea s’a in faptele nóstre gata la orice sacrificiu. Redactiunea se oferesce a servi cu publicarea sierifiriloru si ofrandeloru din tata tier’a pe lunga sacrificiale care se astepta si din partea familiei s’ale. In adversis virtus. In foca se probesa aurulu. — Onorabilele Dame ale Reuniunii f. romane voru lua iniciativa a respunde la aceasta provocare. — Manifestulu imperatescu ne deslusiesce de ajunsu critic’a pusetiune a statului, care e amenintiatu de dusmani din toate partile, inse poterile unite la sacrificia si credinti’a neclatita in Domnulu ne voru fi fortulu neespumuabilu si scutulu celu mantuitoriu. MONARCHI’A AUSTRIACA. Transilvani’a. 2233/pres. 1866. Provocare. Frenduca, facla cu eventualitățile de resbelu pentru prevederea spitaleloru de campania cu adapostirea si ingrijirea de bolnavi si răniți, s’au facutu in mare mesura preparative, min. c. r. de resbelu a aflata de lipsa a portă grigia de tempuriu, că acele obiecte, care după folosirea loru se delatura cu netrebuintiose, ad. charpia (scame), legaturi si comprese (legaturi de rane), se se afle totudeuna la indemana. Numai unu mediulocu e mai secara spre a intempină lips’a de materiala pentru legaturi si a preveni perplesitatea si daun’a după esperiinti’a de pana acuma, ad. general’a împărtăşire a poporului la actulu acest’a de iubirea deapropelui prin tramiterea de dăruiri de buna voia. In interesulu armatei si alu binelui ostasiloru răniţi me intorcu cu provocare plina de incredintiare catra toti locuitorii tierii spre ajungerea scopului de susu filantropicu, că se benevoiesca a-si oferi sfertfirile ce le stau prin putintia. Scopulu umanitariu, însuflețirea, ce se da pe fapta in toate plasele de poporu pentru interesele armatei si impregiurarea, ca la actulu acest’a de benefacere poate luă parte flacare chiaru si celu seracu si in consciinti’a de a fi facutu ceva bine pentru armasii cei răniţi din sinulu loru, afla o deosebita multiamire voru dă, asia speresu, cea mai secura garanţia pentru unu resultatu favoritoriu la acest’a provocare. Dăruirile patriotice, ce voru incurge, se voru primi de orice derogatoria locala orasianesca, de comitatu, scaunu si districtu apoi de flacare comanda militară mai de aproape, si si de catra r. presidiu guvernialu, pe langa adeverire. Clusiu in 15 Iuniu 1866. Presiedintele r. gubernia Crenneville. Din tóate partile se făcu provocări la ofrande. Asia, „Judeciulu,“ Brasiovului inca provoca pe toata poporimea din cetate si districtu, că flasce care se alerge cu ajutoriele s’ale de buna Afacerile comune. Diplom’a si Patent’a. Dietele. III. Cateva foi publice mari, intre care tocma si cele oficiale si oficioase din Vien’a reproduseră după „A. Alig. Ztg.“ o lista de afaceri comune asia, precum se spune ca s’aru fi specificata acelasi in Pest’a in urmarea unoru conferintie cum se diau confidentiale avute intre cativa barbati de ai regimului si intre altii de partit’a lui Deák; se adauge totuodata , ca acea lista ar coprinde asie dicundu M a x i m u tu din ceea ce ar voi si ar potea se lase regimulu preste cele enumerate in diploma si patenta, cum si totuodata minimum din ceea ce aru cere ungurenii. Fia oricum va fi, destula ca asemenea proiepte sunt venite la timpulu seu, pentruca ne dau la toti materiala bogata de cugetată si combinata asupra mai multoru afaceri pe care trebue se le privimu si tractamu fiacare intocma că pe averea si viéti’a nóastra. Acelu proieptu de invoiéla intre Ungaria si intre coroana cu partea ceealalta a monarchiei se reduce la urmatoarele afaceri că comune de imperiului intregit: 1. este numita lista civila sau adica dotarea anuala a Curții c. r.; 2. a r m a t ’a prin statorirea de ambe partile monarchiei a unui contingentu ordinariu si a timpului de servitiu la este; 3. platirea de interese pentru datoriile statului si amortisarea loru, cum si contragerea de alte datorii; 4. votarea de subventiuni privitore la statulu intregu; 5. bugetu lu ministerieloru imperiului; 6. manipularea si administrarea monopóleloru de statu ; 7. aruncatura si modula scoaterii dariloru indirepte; 8. Defigerea aceloru sume de bani, pe care ar avea a numera ambele parti de monarchia din veniturile tierii preste ceea ce intra din veniturile comune ale imperiului deadreptulu in visteri’a lui; 9. monetaris, c r e d i t u l u statului si b ance le de note; 10. vămile; 11. sistem’a telegrafica; 12. control’a suprema a contabilitatii statului; 13. ajutorirea acelora midilece de comunicatiune (drumuri, caii ferate, corabiari), care sunt infiintiate sau care trebue se se faca in interesulu statului intregit. Pentru pertractarea si regularea acestoru afaceri comune ar fi a se inflintia o adunare comuna, care se nu parte numele de senatu imperiala, ci de D e le g atiu ne, adica totu acelu copila se capete alta nume, pentrucă se ti se pare ca elu nu este totu acela. Acea delegatiune ar fi a se compune pe cateva din ambele parti ale monarchiei , era Transilvaniei si Croației inca li s’ar face acea gratia, ca lunga deputații seu adica delegații, sau cum le place oameniloru a’i porecli in Ungari’a ablegatii ungureni totu diet’a ungurena ar alege si dintre ceia pe cativa in proportiunea numerului locuitoriloru. Membrii delegatiunii, vream se diou, ai senatului imperialu botesatu a dou’a óra pe altu nume n’aru avea a priimi dela nimeni nici unu felu de instructiune. Regimulu imperiului intregu s’ar compune din ministri si anume : alu trebiloru din afara, alu re s b o iului, alu fi n antiatoru, alu comerciului, cum si din unu cancelaria de curte pentru tierile germano-slave si din cancelariulu tieriloru coroanei unguresei. Monarchului iar remanea dreptulu pastratu pentru denumirea si a altora ministri de conferintia fara portofoiu. Acei ministri aru fi respundiatori coroanei si delegatiunii in tóte afacerile privitóre la imperiala intrega. Cancelariulu Ungariei inse ar mai fi respundietoriu, in trebile ungurene inca si dietei unguresei. Gubernulu in Ungari’a s’ar compune din asié numiti Secretari ai tierii respundietori totu catra diet’a Ungariei, care in casa de crim’a politica ar da in judecata la tabl’a septemvirala. Acei secretari, sau le poti dice si ministri, aru fi: pentru administratiunea politica, pentru cultu si invatiamentu, justitia, in anierotierii, industri ’a si comunicatiunea dinlauntru lutierii, adica cinci secretari respundietori. Din cele însemnate pana aici bunulu cetitoru va fi in stare de a judeca, pana la ce gradu aru fi mai favoritare autonomiei Ungariei acestea treispredieee puncte de afaceri comune, deoatu sunt cele înșirate in diploma din 1860. Fara indoiela ca Ungari’a ar recastiga multa din aceea se i s’a denegatu prin diploma si patent’s desu citata, preste acesta totu Ungari’a ar castiga si eminentulu dreptu pe care nu’lu avuse niciodata, de a partecipa in modu decisiva la toate afacerile imperiului intregu. In catu pentru Ardealu — apoi reflectandu aici si la ceea ce se lucra in comisiunea dietala pregatitóare de fusiunea adica desfiintiarea ei că tiera autonoma, acést’a s’ar sterge cu totulu din charta. Atata numai, ca precum prea bine observă „Krönst. Ztg.“ din 23 Maiu Nr. 80 in care combate pe deputatulu Ocsvay, pentruca acesta cere a se sterge pana si numele acestei tieri, — precumpanitoarea majoritate a locuitoriloru ei niciodată nu s’ar simți oblegata prin hotariri unilaterale de ale dietei din Pest’a, ci aru pretinde (si predemu ca in casa de asie vom si pretinde), că tocma de s’ar si mediloci vreo uniune intre numitele doua tieri, conditianile acelei uniuni se se desbrta mai a n te i u in o dieta transilvana, care ar trebui se se conchiame pe temeiulu unei legi electorale, drepte si rationale. Precandu scriemu noi acestea „Pester Lloyd“ diariu ungurescu scrisu nemtiesce, cătele se bucura de o mare infiurintia in Ungaria, ese cu o alta programa privitoare de afacerile comune , pe care si o desfasiura in srepte articuli scrisi cu multa cunoscintia de lucru. Acei articuli carii aru face o cărticică bunisiara, se păru a fi scrisi cu scopu de ainicuri asupra comisiunii respective si chiaru asupra dietei. Auctorulu nonei programe împarte afacerile comune in doua clase adica nn de acelea, pentru care s’ar cere pertractare si cointielegere anuala regulata că si in oricare parlamenta, si in altele pentru care cointielegerea intre cele doua parti ale monarchiei s’ar cere numai din timpu in timpu, din casa in casu , „von Fall zu Fall,“ precum se dice dela 1861 incoace.