Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)

1867-01-03 / nr. 1

de care au fosta totadeauna si preste totu, ci mai virtosu opusetiune sistematica. Acea seria fórte importanta de insprediece propusetiuni regesei, pe care Maiestatea Vostra au­ binevoitu ale anuntia prin cuventulu Vostro de trona din 1. Iuliu 1863, apoi atata pe ace­lea, catu si mai tardiore alte cateva a face se deasfS?na dietei in proiepte, sunt alese in ade­­v£m cu mare intieleptione si inspirate de ade­­verat’a amare a părintelui patriei. Sunt temeiuri greu cumpanitoar­e, din care se poate meheie, cum ca nu numai romanii si sasii, ci si partea cea mai mare a poporului magiaru secuiescu isi astepta fericirea sa dela codifica ea si punerea in lucrare a aceloru legi; chiaru si repetitia par­tecipare a unguriloru si a secuiloru la alegerile din au. 1863/4 tataresce acesta afirmare. Intr’aceea din o mare disgratia toate acestea au trebuitu se se intemple cu totulu altmintrea. Program’a asié numitei partite a baronului Ni­­culae Wesselényi cunoscuta de ani treidieei suna intre altele: A face regimului atatu in bine catu si in reu opusetiune sistematica, pentruca in diet’a transilvana nici­odata se nu se poata infiintia vreo lege salutara. Dela a. 1834 incoace acesta 80opu ia gonită in toate dietele transilvane cu o constantia fata ecsemplu si in partea cea mai mare fu si ajunsu. Acea partita voise a con­­stringe prin aceasta pe regimu ca fusiunea Tran­silvaniei cu Ungari­a se o conceda, ba tocata se o provoce elu insusi; era ne’ntemplanduse acésta, atunci s’ar ajunge de sigura ancai celalaltu scopu, ca ar poté infatiosia pe regimu că ostila asu­pra tierii, ceea ce in adeveru de cateva ori ’i a si succesu. In acesta modo tier’a in totu de­­cursulu véacului alu 19-lea fu retienuto dela ori­ce progresu ca si unu Briaieu ferecata in lan­­t­uri. Cu ochii lacrematori se roga preaumilitu subsemnatii si comitentii loru, ca Maiestatea Vostra se scapaui marele Principatu alu Tran­silvaniei din total’s deoadintia. Calea patra li­berarea tie­­ii si a celoru doua ruilione locuitori ai sei se poate deschide dupa prea umilit’a pă­rere a subscrisiloru numai pi­in preanalt’a sanc­­tionare a legii electorale din anulu 1864 si prin conchiamarea unei diete noua pe temeiulu aceleia. Transilvani’a no pote astepta, ea insa nici ca are trebuintia de asteptare. Referintiele sale catra coroan’a ungureasca nu mai receru alta re­gulare, acelea sunt regulate de multu prin legile fundamentale restatorite prin nalt’a diploma din 20. Octobre 1860. Era Transilvani’a apucase a’si regula si referintiele sale catra monarchia Aceasta tiera a Maiestatii Vóastre, cea mai impor­tanta din toate catra resaritu, acesta fortaretia naturala a imperiului ars trebuintia imperativa de restaurare in launtrulu seu, era acesta sco­pu inaltu se poate ajunge numai prin redeschi­derea activitatii sale in legislatiune intre miedi­­um­ele propriei sale autonomii statorite prin le­gile fundamentale. Activitatea dietei transivane nu ar fi in stars de a impedeca intru inimiou acea „învoire libera“ prevediuta in preanalt’a patenta din 20 Sept. 1865 cu privire la „pertractarea comuna a celoru mai nalte probleme de statu “ Ideea fundamentala respirata in preanalt­a diploma din 20. Septembre 1865 si prob­lamata din nou loi cu solenitate de prea augustulu trona alu Maies­tatii Vostre, sub nici o impregiurare nu poate fi alterata prin o dieta transilvana. Era decumva in legea despre representatiunta imperiului s’ar propune vreo modificatiune, care s’ar potea in­­capea cu statilitatea , unitatea si cu putetiunea suverana a imperiului,“ apoi pentru uni casa fericita precum ar fi acest’a, Maiestatea Vostra ati binevoitu a se reserva, ca „resultatele per­­tractariloru se le propuneți representantiloru le­gali ai celorulalte regate si tieri, pentruca se primiți si se apretiati votulu loru totu aste de­­jonderosu.“ Deci indata ce supunemu, cumca­tt­arele Principatu alu Transilvaniei nu poate fi sacrificata la acea „invoiela libera,“ adica aceasta tiera nu poate fi despoiata de autonomi­a sa sta­­torita teama in urmarea libereloru sale învoieli din anii 1692, 1722 si 1744 si in prea naltulu cuventu de tronu din 1. Iuliu 1863 confirmata din nou, apoi suntemu la dreptu a si spere, cumca resultatele pertractariloru se voru pr­opune fi representantiloru acestui mare Principatu alu Transilvaniei, precum s’a intemplatu acesta cu celelalte acte de statu mai anume in anii 1744 si celelalte acte de statu mai anume in anii 1744 ei 1863. Intr’aceea după tote semnele care se arata, acea invoire ferbinte dorita se va mai amana multu, pentruca asie numit’a cestiune ungurésca sta astadi tocma pe punctulu une stetese ea in Aprile 1861. Deci pana una alta diet’a transil­vana ar potea reapuca firulu activitatii legislati­ve tocma acolo , unde acelasi i s’a curmata in 1. Septembre 1865 in l’unu modu surprindietoru. Din 11 proiepte de lege de a a. 1863 au mai remasu anca stepte neterminate, si proieptulu de lege substernutu in anula 1864 „pentru fo­losirea celoru trei limbi ale tierii in afacerile pu­blice ,oficiale“ mai astepta după prea nalt’a e­­feptuire, pre candu intr’aceea limb’a romanésca in restimon de unu anu fu respinsa mai de totu din afacerile oficiale. In ce stare se va fi aflandu astadi justiti’a si administratiunea in m­arele Principatu alu Transilvaniei, se potea cunosce din susu insemnat’a activitate a desu memoratei opuse­­tiuni. Planulu adica este proieptatu de multu, du­pă care locuitorii transilvani se ajunga acolo, in catu se li se urasca din sufietu de propri’ajus­titia si gubernare si se fia constrinsi anca si in modula acest’a , ca se’si caute scaparea loru in Ungari’a. Nenumerate sunt pedecile care se a- I unea in calea unei justitii rapedi si a unei ad­­ministratiuni prosperatoare. Dupa ce administratiunea municipala se afla pana acum in partea cea mai mare in manile partitei feudale, asie anume clas’a cea mai nu­­meroasa a locuitorilor, este constrinsa a’si cauta la adversarii sei politici realisarea drepturilor­ sale purcedietare atata din referintiele miariale desfiintiate prin lege, cat­ si din legile statorite si sanctionate de Maiestatea Voastra cu toata so­­lenitatea, privitoare la libertatea politica si natio­nala ; apoi este foarte bine cunoscuta, ca acea partita nu vrea a sei nimicu de acelea legi. O parte insemnatore a greumintelor u (na­­pasturiloru) results anca si din cateva legi catu defeptuose , catu edivoce, a cărora întregire si interpretare Maiestatea Vostra o ati dispusu in parte tocma si prin prea gratios­a trimitere de propuseli lui regesci. Din acestea si alte asemenea impregiurari se mai pote esplica anca si acela unicu feno­­menu in toata Europ­a, ca in dilele nóastre multe comune satesei din comitate se lipsescu de drep­turile avute simpla numai pe cale administrativa si de acelea drepturi ale loru regale, in a ca­­loru folosintia aceleasi fuseseră aparate atatu prin gubernul­ civilu si militară de 12 ani, catu si prin sistem’a gubernementala ce a cosis­­tatu pana la a. 1865. O alta nedreptate adeucu simtita sta intru aceea, ca comunele satesei nici pana in diosa de astadi nu’si loara competintiele loru din paduri, competintie statorite prin proanalt’a patenta din a. 1854 si care au intratu intre obieptele urba­nele despăgubite prin statu. Cunoscuta este, cumpa atatu napastorrile cate se reducu la acele competintie, catu si certele din paus’a eredităţii secuiesci si cele esuate din rescumpararea pre­­statiunilor (robotolom, tacseloru), care se potu răscumpără , pe la noi sunt infe­ate cu uritio­­sulu nume de comuniemu, cara acésta se face in maui’a unoru legi care vorbescu chioru si re­­spiratu, cum si dupace pentru acelea prestatiuni s’au p­l­a­t­i­t o sume de despăgubire urbariala. Căusele de judecata pe la mai multe tri­bunale de instanti­a prima, in parte tocma si la tabl­a regesca sunt tractate cu multa nepăsare, ba ce e mai multu, ca in multe casuri se de­­nega sub preteste diferite chiaru si ecsecutiunea sentintieloru intrate in putere de dreptu , era prin acésta partitele care ’si cauta dreptulu loru sunt aduse la desperatiune, consciinti’a de dreptu e sguduita, pietatea catra legi mieeiorata, credi­­tolu publico alterata. Numeróasele eosemple prin care acestea al­a­­tari se potu adeveri si care in casa de necesi­tate s’ar potea enumera, se refacu aici numai din causa, ca inim’a cea parintesca a Maiestatii Voastre se fi­­­erutinta de o durere si mai mare. Deci dupace prea-umilitu subsemnații si co­mitenții lom crede, cumca ei atatu prea ple­­cat’a lor rugăminte sunatare pentru respin­gerea articolului de uuiuae din an. 1848 si sustienerea autonomiei marelui Prin­­cipatu alu Transilvaniei, catu si ceealalta prin carea se cere prea gratios’a sanctionare a legii electorale substernute in an. 1864 si redeschi­derea dietei, le au proptitu ca temeiuri acase din legi si din starea tierii, cum si tare con­vinsi, pumca prea gratios’a acordare a rugamin­­tiloru nóstre va corespunde in lini’a prima in­­tereselor poranei, pusetiunii suverane a impe­riului, augusteloru si parintesciloru scopuri ale Maiestatii Vostre, apoi totuodata si prosperității marelui Principatu alu Transilvaniei, precum si bine intieleseloru interese si libertăți legale a locuitoriloru sei, incheiemu cererea noastra sub­­sternuta in veneratiune omagiala cu ferbintea rugatiune catra Creatorulu univer­sului pentru indelung’a si glorioas’a vieti’a a Maiestatii Voastre si augustei Voastre dinastii. Ai Maiestatii Voastre supusi prea umiliti Georgie Bari­tiu mp., Dr. Ioane Rat­iu mp. Brasiovu si Turd’a in 31 Oct. 18<6. Legea flnantiala pentru an. 1861 din 28 Dec. 1866 (cuprinsa in f. 1. imp. din 30 Dec. Nr. 176, edata in bucat­a LXVII) cu valoare pentm intrega imperiala. Pe basea patentei Mele din 20 Sept. 1865 după ascultarea consiliului Meu ministeriala am aflata a ordona precum urm­eza : Art. 1. Totalulu speseloru statului pentm anula adm. 1867 e defiptu la 433.896.000. Art. 2. Creditele de erogatiune aplacidate pentru romii singuriti ai administratiunii impar­­tite după capitule si titule le cuprinde partea 1 a bugetului de statu, ce urm­eza ca adausu. Aceste credite de erogatiune se potu de re­gula intrebuintia intre marginile capituleloru legii finantiale si fara reprivire la singuritele ti­tule, precum neci la deosebirea pentru recerin­­tiele ordinari si straordinari. Din contra creditele de erogatiune aplaci­date pentm bugetul­ ministeriului de finantia capitulele 15, 16, 17, 18, 20, 21, 22, 32, 34 si 35 cu sumele defipte pentru titulele ciugulite, au a veni aplicate la scopurile desemnate in a­­ceste titule, inse fara privire la demarcarea pen­tru referintiele ordinari si straordinari. Art. 3. Pentm acoperirea speselor­ sta­tului aplacidate in art. 1 se determineaza veni­turile din contributiunile direpte, dările indirecte, si alti rami de venita ai statului defipti in par­tea a 2-a a bugetului de statu, ce urm­eaza cu suma de 407.297.000 fi. Art. 4. Spre a scoate sum­a defipta in art. 3 alu veniteloru statului au a se folosi cu deose­bire urmatoarele determinatiuni in valoare: 1. încărcătură straordinara , ce susta in urm­a ordonatiunii imp. din 13 Maia 1859 Nr. 88 alu f. 1, imp. se vor mesura si redica in a­­nulu adm. 1867 ca si in anula trecutu : a) La contributiunea pe pamentu cu 3/12 b) „ „ naimulu de casa „ 2/g c) „ „ claseloru de casa „ 3/4 d) „ , pe castigu „ 215 si e) n «pe venite „ a Ordin. f) Contributiunile de venite depurande din in­teresele obligatiuniloru de «tatu, fondurile publice si btatatorie se va mesura si redica ca in an. tr. cu 7°/0. Determinatiunile art. 4 despart. 1 la lit. g a legii din 29 Febr. 1864 f. 1. i Nr. 14 in pri­­vinti­a modului redicarii contributiunii mărite de­venite consemnate sub lit. f, remanu in putere si pe anulu adm. 1867. 2 Modificările determinate prin legile din 13 Dug. 1862 f. 1. i. Nr. 89 si respective prin legea din 29 Febr. 1864 f. 1. i. Nr. 20 la le­gile din 9 Febr. si 2 Aug. 1850 privitoare la timb­ru si la competintiele nemedialocite pre­cum si 3. Immarirea contributiunii de consum­u dela z­iharu din materiile interne in aceeasi me­­sura cum se introduse ea cu legea din 29 Oct. 1862 f. 1. i. Nr. 75, au a sta in valore pentru durarea anului adm. 1867. Art. 5. Spre acoperirea (deficitului), ce eae din asemenarea totalului speseloru de statu de 433.896.000 cu totalulu venituriloru statului de 407.297.000 precum si spesele, ce sunt a se plati din servitiulu an. tr. de 51 034.000 fl. sunt a se intrebuintiu acele mediuloce .ie bani in sum­a totala ,de 79.495.000, care mai stau la dispnsetiune din introdusele operatiuni de cre­dita ale administratiunii finantiale pe temeiulu legii din 25 Maiu si 25 Aug. 1866. Art 6 Cu esecotarea legii de fapta e în­sărcinata ministrulu de finantia. Vien’a in 28 Dec. 1866. FRANCISCU IOSIFU m. p. Beloredi m. p., La risc­a m. p. La ordonationea pré’nalta : Bernhard cav. de Meyer m. p.

Next