Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)
1867-06-25 / nr. 49
Up. 19. Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl. pe 3 fl. v. a. Tiemesterno 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 6 Juliu 24 Iuniu 1867. Anulu m. Se prenumera la postele c. r., si DD. corespondenti. — Pentru serie Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare blicare. ie la I cr. pu- MONARCHI’A AUSTRIACA. Transilvani’a. Velegramu. Fagarasin 3 John Excelenti’a sa Părintele Metropolita Alecsandro St. Sinlutiu, fu salutata in trecere la bai cu cea mai mare caldura de tata intieleginti’a ei in respunsu adause: „Numai moartea me poate desparţi de naţiune.“ E m i suu r. oomis. c. Péchy catra jurisdictiuni espune: oa sosindu asternut’a opinione in eaua’a organisation» deregatorieloru Ardelelui dela in. min. ong. respundietoriu sub Nrulo 2416 din 14Junia confirmata de Mai. Sa li se comunica in acuse si adaoge: „Convinsa pe deplinu, ca derogatoriile adencii pătrunse de marea importantia a acestei straformari constituționale si vom tiene de cea mai înalta oblegatione patriotica aduce in deplinire straformarea acest’a constituționala pe temeiulu pracsei de dreptu constituționala împreunată cu ordinea legala si inca eschidiendu orice interese personali, prin urmare respectanduse dupa demnitate interesele deosebiteloru nationalitati si confesiuni, si acestea cu prudintia împreunată cu circumspectiune plina de solicitudine, asia, ca resultatoru loru se poata despre o parte asecura consolidarea vietiei constitutionale si folosirea ei durabila, or’ de alta parte prin o administratiune a negatialoru corespandietóare revocanda in vietia si prin înaintarea corespundietóare a aeviciul ai publica, linistindu, se influintieze in toata direptiunea ; ca numai cu,astufeliu de purcedere prudenta se poate da valoare afirmării aceleia, după care intocmirile derogatorieloru vechi suntu nu numai a se impaca cu sistemulu responsabila parlamentariu, ci si a se identifică.“ Clusiu 20 Juliu 1867. , C. PECHI m. p. Fpamittodas et Pelopidas. După soaparea Tebei de tirani’a Spartaniloru Id a. 379 înainte de Cristosu tebanii si toata partea Greciei cunoscuta sub numele B c o t i a ar’ fi trebuita se recada in servitute si mai grea din o causa prea fireasca. Locuitorii Beotiei era nice oameni carii credea numai in mancari si beuturi, era dati din mosi de stramosi la o vietia îmbuibata si desfrenata, prin care popoare intregi se molestescu, se destrama, perdu caracterulu barbatescu si imbraca pe cola de poltrom, din care causa mai alesu pentru viéti’a ostasie- 8ca nu mai sunt buni de nimica. Inse óamenii imbuibati uascu si sdinttele si artele, din causa ca alaturea cu corpulu devine si spiritulu loru trandavu si descordatu ca si alu viteloru ingrasiate. Lacomi’a si îmbuibarea face pe oameni totuodata si egoisti, răpitori, instelatori, din causa ca cei dedați la desfreu niciodată n’au de ajunsu. Omenii imbuibati inse sunt si brutali. Eca astfelu de oameni era tebanii trei si patru sute de ani mai nainte de Chr. Dreptu ca in Atina si Spart’a inca se face multe ospetie si adunari publice de barbati; ei inca avéa cluburi si casine precum au europenii dela unu timpu incóce; anticii inca forma fonduri tocma si cu scopu de a da din ele numai ospetie, sau precum se numeacu in dilele nóstre prandiuri, banchete, dinée, spirée, serate, cercuri si alte secaturi; scopulu vnse principala in asemenea casuri nu era pentruoa se’si indepe pântecele, ci era cu totulu altuia, adica acela pe care’lu vedemu in dilele nóstre la britani: împrumutarea de idei, agerirea mintii, pregătiri de reforme in cele mai multe ramuri ale vieţii sociale si publice, era nu beti’a nici cartoforia etc. Profétain Moise a datu lumii ecsemplu ce se va pastr a in veci, cum cineva poate face dindr’unu popom de sclavi, caramidari corupți di ticăloşi, unu popom din care se renasca o mulțime de profeți. Romulus si Numa formasera din o adunatura de pastori, fugari si decertori unu simbure de națiune, a cărei glori’a va produce admirarea tuturoru timpuriloru, Epaminoudas si Pelopidas au data una ecsemplu, cum poate cineva face eroi inca si dintr’unu popom efemeratu si destrămata prin cultur’a cea rafinata, falsa, prin gastronomia, mai in scurta eroi si barbati de statu din germani si betivi. Cine au fostu acela Epaminondas si acela Pelopidas ? Toti scolarii cati au invetiatu a traduce din Cornelius Nepos au si aflatu cate ceva despre acei doi tebani. Noua ni se cuvine ca se aflamu si mai multu despre densii. Epaminondas si Pelopidas au fosta doi amici intimi, carii isi propuseseră din tineretie a lucra in totu cursulu veietii loru numai pentru regenerarea republicei tebane, pentru naintarea fericirii si a gloriei aceleiasi. Pre cată temperamentele si dintru impreginrarile familiare ale aceloru doi barbati era mai difeiitoare unele de altele, pre atată ei era mai strinsu uniti intre sinesi pentru ajungerea maretiului scopu ce avea. Pelopidas si Epaminondas ambii era născuți din familii cetatiane fruntasie, atata numai ca farpili’a lui Pelopidas era un’a din cele mai bogate, candu din contra alui Epaminondas era saraca, precum a remasu si elu saracu pana la finea vieţii sale. Mai incolo, ambii barbaţi era daruiţi dela natura cu o minte geniala, inse lui Pelopidas ii place mei maltu praos’a vieţii decatu etudiulu si teori’a, de aceea elu se ocupa numai cu afacerile statului, cu cele belice cu gimnastio’s si cu venaturu. Din contra Epaminondas cauta tóate ocasiunile spre a’si ageri mintea si inavuti cunoscintiele totuodata si prin lectura, prin ascultarea dascaliloru de renume mare si prin meditatiuni seriose. Din acestea oause Pelopidas era foarte buna pentru negotiatiuni diplomatice, condu din contra Epaminondas isi putea deavolta cunoscintiele sale mai multu numai in discursuri private. Tocma pentru aceea inse ei ca amici de sufietu nobila isi si impartie afacerile si rolele după talentele fiacaruia, departandu dela sine si orice fantasia desierta. Ambii se renumera intre cei mai mari barbati de stata ai Greciei antice. Scopurile lor au fosta mari, prudentia, intieleptionea, petrunderea, fiintu tactu de a na esi ca mesajele lora nici prea cmenda nici prea tardiata corespunsa intru toate la acele scopuri. Ambii au fostu generali buni, Epaminondas inse au intrecutu pre toti contimporanii sei, pe Agesilaus, Iphikrates si Chabrias atatu prin fapte belice măreţie, catu si prin unu spiritu departe vedietoru si creatoru, cu care elu anaintatu art’a belioa la greoi. In dilele acestora generali se intocmi o sistema cu totulu noua atatu de tactica, catu - i de strategia, pe care apoi regii Bilipu si Alecsandru le desvoltara mai departe. Pe atunci dinsii au si apucatu a forma trupe de solda, adica soldaţi, adica ostasi inchirieti, luaţi cu plata, carii se indatora a se bate pentru domnii cetatieni. Epaminondas si Pelopidas isi puseră piciorulu in pragu, pentru ca tebanii se nu mai ia soldaţi, ci se ae formeze din tinerimea si din barbatii loru ostasi, prin urmare aste a intrega se conste din cetatieni carii au ceva si sein pentru ce se bătu, era nu din golani si trași impinsi, pe carii societatea nu’i poate suferi in mijioculu seu, pri urmare’i trimite la mapelu, precum face de ecs. Franci’a ’n dilele nóastre cu o parte a tinerimii, pe care o înfunda la Algeri’a, pentru ca se’si sparga capetele si se se junghe cu Cabilii. Cine ar’ fi credintu? Epaminondas si Pelopidas făcură din îmbuibații tebani ostasi atatu de buni, in catu pre catu au statu in vietia acei doi barbati, concetatienii lorutiene la lupta dreapta atatu cu eroi spartani, catu si cu toate cetele de soldați străini. Epaminondas se mai distingea inca si prin curati’a si marimea caracterului seu morala, o insuaire aceasta rara destula atatu in lumea vechia catu si in cea noua. Elu se ocupa in orele libere nu numai cu filosofi’a, ci si cu alte ramuri de sciinti’a. Din contra Pelopidas in acelasi timpu isi petrecea cu gimnastic’a si cu venatulu. Epaminondas era si retoru, inse fara flori si fara multe perioade sucite ; era apoi fiind ca elu cunoscea pe omu si mai anume pe greci de toate clasele ’i petrunsese cum amu dice pana la ficati, asie se poate intielege pentru ce onventaiile sale ranea si trantea pe adversarii Tebei, era mai anume pe Spartani intocma ca si bratiulu seu celu vigorosa. Din toate inse cumpatolu, simplitatea vieții si desinteresulu ce s’a vediutu in caracterulu lui Epaminondas insuflasera cea mai înalta stima catra toti contipuranii sei Epaminondas născuta in saracia avuse o mulțime de ocasiuni spre a se inavuti, elu vise a voita inadinsu a fi «la renaane saraou, cu Socrates, Antistene» si Diogenes. Elu abié avea in locuinti’a sa mai multe mobilii de catu are in dilele noastre anu bietu de dascalu dela sate. Acela generala carele guberna o republica elina avea numai o mantela, in catu in dioda in care i se spala aceeasi, nu avea cu ce se se îmbrace si trebuea se remana acasa pana i se usca. Unu ambasadoru persianu imbite odata pe Epaminondas cu triedied mii bucăți de galbini pentruca se faca pe voi’a regelui Persiei, ci Epaminondas in loco de a’i lua, porunci acelui solu ca se parasesca Teb’a indata, era galbinii se ’si’i bage in ochi. Altadata a venita Jason domnitorulu Tesanei si a imbiietit pe Epaminondas cu doua mii galbini tocma pre candu acesta se află in lipsa mare, darunu iuse totu l’a respinsu cu taria si virtute, era in lips’a in care se vede a cerutu doisprediece taleri dela unu araion imprumutu, pentruca se’si pota cumpără cele trebintiose spre a purcede la unu nou resboiu Purtatorulu seu da arme liberase pe unu, generalu pentru o suma mare de bani. „Adumi incoce scutulu meu “ ii dise Epaminondas, „apoi dute si’ti cumpără o boitieica cu vechituti, pentruca tu fiindu acum bogatu, na vei mai avé curagiulu de a muri.“ Este de insemnatu, ca in timpurile lui Epaminondas ei Pelopidas inca se afla ca si astadi multi greci, cari, alergau foarte nebunesce după avuții catu se poate de mani; diferinti’a inse esențiala intre di ni era si acum este, ca mai de multa nu era nici o rusine a fi saracu, din contra astadi esci cumpănita numai după palaturi, echipage si giuvaere. Epaminondas inse’si propusese pentru toata vieti’a sa a plesni in facia tocma aceasta opiniune a oameniloru. Câștige care catu poate pe cale drep ta , dar a se nu ’si bate jocu de aceia carii nu punu temeri pe bogații. G. B. Brasiovil 6 Juliu. Esameneie anuale in toate institutele publice din Brasiova decurgă intr’una. In lunea viitore se începu si la gimnasiola romana, la cari se invita toti amicii culturii tenerimii spre incuragiarea generation» acesteia. — — In marti’a viitore va produce societatea teatrala frumos’a si multa placut’a opereta: „Matrosii pe corabia“ compusa de Offenbach, la care se atrage atentiunea respectivilor» cu atatu mai vertosu, caci productiunea aceast’a cade in beneficiulu D sierei Teresia Kantai — alias Rafia, cunoscuta ca fosta mai îndelungata intre noi. —