Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)

1869-06-25 / nr. 48

GnEet’a esc de 2 ori: Mercurea si Duminec­a, Fai’a, candu concedu ajutor iale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe i/i 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Amnin Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru seric 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare pu­blicare. Nr. 48. Brasiovu 7 Iuliu 25 Iuniu 1869. MONARCHI’A AUSTRO - UNGARIC A. Transilvani ’a. Nr. 157—1869. A ii n n c i ii. Conformii cond­usului adusu in siedinti’a II. a adunarei generale a asociatiunei transilvane tienuta la Gh­erla in 26/14 Augustu 1868 p. XXXII, a­­dunarea generale a asociatiunei transilvane pentru anulu curente 1869 se va tiené la SIOMCUT’A, si anume siedinti’a I. in 10 Augustu, or’ siedinti’a II. in 11 Augustu a. c. dupa calendariulu gregoriant! (non). Ceea ce prin acést’a in sensulu §§-loru 21 si 25 din statutele asociatiunei se aduce la cunoscin­­ti’a publica cu acea adaugere, cuinca in numit’a a­­dunare numai acélor disertatiuni li se va puté da ordine pentru cetire, care conformii programului statoritu, se vor­ tramite de timpuriu din partea resp. domni diserenti, la comitetulu asociatiunei transilvane. Sibiiu in 8 Iuniu 1869. Dela presidiulu asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu. Ioane Hannia m/p., I. V. Rusu m/p., vicepresiedinte, secret. II. XI. Se primescu si se desbatu reportele co­­misiuniloru delegate in siedinti’a precedenta dupa ordinea, ce se va statori de presiedintele. XII. Se desbatu proiectele si motiunile, ce s’ar face in privinti’a asociatiunei. XIII. Se statoresce timpulu si loculu celei mai de aproape adunari generale. Sibiiu in 8 Iuniu c. n. 1869. Dela comitetulu asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romani­. Ioane Hannia m/p., I. V. Rusu m/p., vicepresiedinte, secret. II. Ad. 159—1869. Ordinea lucrăriloru adunarei gen. IX., ce asociatiunea transilvana pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu o va tiene in Siom­­cut’a in 10 si 11 Augustu 1869 dupa calend. gregor. (st. n.). S i­e­d i n­t­i ’a I.­I. Membrii asociatiunei se aduna demaneti’a la 8 ore in localulu destinatii pentru tienerea sie­­dintieloru. II. Presiedintele deschide adunarea si se alegu trei notari ad-h­oc pentru purtarea protocolului. III. Secretariulu comitetului cetesce reportulu seu despre activitatea comitetului iu anulu espiratu, dela cea din urma adunare generala. IV. Casieriulu si controlorulu asternu bilan­­tiulu venituriloru si speseloru anuale si espuuu pre­­ste totu starea materiala a asociatiunei. Y. Bibliotecariulu reportaza despre starea ac­tuala a bibliotecei asociatiunei. YI. Se alege o comisiune de trei membri, ciri in intielesulu §§-loru 6, 8, 9 din statute voru conscrie intr’unu localii indemanate cu pro membrii cei noui, vom incassa taxele dela densii si le voru subministra casieriului. VII. Se alege o comisiune de cinci mem­brii, spre a cerceta socotelele si a reporta in sie­dinti’a II. VIII. Se alege o comisiune de siepte mem­brii, spre a desbate asupra eventualeloru propuneri ale comitetului, sau ale altor membrii ai asocia­tiunei, care ar’ cade in competenti’a adunarei ge­nerale. IX. Timpulu restante se intrebuintieza pen­tru cetirea disertatiuniloru incurse de timpuriu la presidiulu comitetului asociatiunei. S­i­e­d i n­t­i ’a II. X. Se continua cetirea disertatiuniloru re­stante din siedinti’a premergatoria. Una noua sistema constitu­tionala. Brasiovu­l Iuliu. Progresele, ce le făcu statele chiar si in partile­­ urnei cele mai barbare pentru libertatea constitutionale, care se im­bracio­­siaza cu scopu de a afla in reflexulu tuturoru po­­teriloru constitutive unu radimu si o taria milena­­ria, pentru pnsetiunea loru de potere in afara si pentru autrimentulu acestei poteri in launtru, suntu astadi cu multu mai poternice si mai invitatorie la lupte decise, decatu, cu popoarele cele mai luminate se se poata multiami asia lesne cu una umbra, cu una satira de libertate constitutionale, care in ade­verii, pentru unele plase de omeni, e mai absolutista decatu insusi absolutismulu, nici separatista decatu separatismulu si mai exclusista decatu rigorosulu exclusismu. In secululu asia num­itu alu lumini­­loru, candu pentru natiuni ca atari nu mai e de­­ajunsu dreptulu egalitatii individuale, care pe candu se introduse la noi, prin constitutiunea cea supre­­matica a dualismului piramidalii, era mare crescutu, era imbracatu intr’o toga cu multu mai virile, chiaru de catra absolutismulu trecutu, care totu nu -si bătu jocu intru atata de egal­a îndreptățire, era odih­uitu din partea egalei tractari cu multamat vertosu, decatu se nu tanjesca astadi de tractarea cea ignoratoria si strimtorita intre paretii constitu­­tiunei celei suprematistice. — — Amu ajunsu se fimu intrecuti in simttulu de libertate generale nationale chiaru si de turci, cari cu totu egoismulu loru asiaticu, totu se mai incérca, cum ar’ pote mai bine im­paca pretensiu­­nile nationalitatiloru din complexulu loru, si déca nu mai multu, dar’ totusi prin infiintiarea unui consiliu de statu, in care suntu representate toate națiunile imperiului turcescu, dedera una dovada, ca nu mai vreau a sclavi politicesce pe celelalte na­țiuni, cu atatu mai puciuu ale desconsidera san ig­nora, dupa cum vedemu, ca făcu creștinii, cari făcu studiu din ignorarea, impilarea, suprematisarea si desnationalisarea natiuniloru, carora natiunea ma­ghiara orcum, dar’ are multu a multiami pana si viéti’a sa si a statului, pe candu ele n’au de a multiami ei nici celu mai putinu ajutoriu pentru vreo desvoltare libera, in interesul statului comunu, ma uitasemu, ca si acesta e eschisivu numai ma­ghiarii, dupa cuprinsulu legiloru maghiare, care si din petrile teritoriului Ungariei făcu numai naţiune eschisivu maghiara. — Neue si mai bine secii traiiamu împreuna fara a porta frica de periclitarea vieţii nationale, care, ce e dreptu, cu toata sclavi’a cea nedumerita, afla celu pucinu o garantia in limb’a neutra-latina; inse de astadi incolo a conto egalitatii înaintea legei vomu fi siliți a ne roga poate si înaintea altariului in limb’a maghiara, cu atata stria suntu lasate usi deschise in legile capitali la maghiarisare. — Nu desnationalisarea e drumulu celu exemplariu, pe care se întrecu d.­e. elvetiauii, cele patru naţiuni deosebite, in iubirea de patria si in progresii pe terenulu culturei nationale, ci perfect’a egale în­dreptăţire si imprumutat’a stima e aceea, ce sus­­tiene fratiea intre italiani, germani, francesi si ro­­mani de acolo. Inse acolo ce e dreptu nu se in­­corda aristocratismulu a se sustiene cu prerogative la carma ca in Ungari’a, ci pe dî ce merge la­­tiescu totu mai tare influinti’a democratismului la facerea legiloru. Pe candu in dualisat’a nóastra monarchia abia a reapucatu sistem’a constitutionale, de­si suprematistica, a se incetatiani, in Elveti’a se introduce una re­forma constitutionale, de o noua sistema, care nu -si afla parechia intre formele de regimu moderne. Acolo in locu, cu aristocrati’a se se lungesca din­­naintea poporului cu prerogative si cu exclusismu se preface form’a de regimu in alt’a si mai demo­cratica, decum era pana acum. — Un’a forma de legislatiune introduci! elvetianii, care se apropria de idealulu etatei de auru, pe candu ticăloșii de noi ne spargemu capetele cu celea mai fine măiestrii in facerea legiloru, spre a le câ­știga elasticitate, care se fia de ajunsu a protege planurile cele reservate a­le castei suprematisetarie. Diurnalele germane tocma publica art. 30 alu nouei constitutiuni a cantonului Zürich din Elveti­a, care pentru ca se vedemu progresulu intru latirea libertăţii si a dreptului constituţionalu­ la elvetiaui lu republicamu ca unu ce de raritate originala din „N. fr. Pr.“ „Art. 30. In totu anulu se tiene votisarea poporului asupra acteloru legislative ale consiliului cantonalu de doue ori, primaver’a si toamn’a. Vo­tului acestuia alu poporului suntu a se supune: 1. Toate modificările constituționali, toate legile si concordatele. 2. Cond­usele consiliului cantonalu, care nu are îndreptățire a le aduce in valoare defi­nitiva (d. e. despre noue spese, cari nu potu se treaca preste sum­a defipta. 3. Cond­usele, care vrea consiliulu cantonalu a le supune votării poporului. Impartasirea la aceasta votisare e una oblegatiune civile generale; votarea poate fi numai afirmandu seu negandu si majoritatea absoluta a voturiloru afir­mative seu negative decide. Consiliulu cantonalu n’are competintia a pune in valoare si in potere le­gile si cond­usele sale provis. înainte de votisare. “— Aceasta constitutiune poarta numele „Referen­­d­u­m“ si acestu articulu dovedesce, ca prin asia seu nu alu votisarii poporului se respecteza suve­ranitatea acestuia. Acestu Referendum nu e pen­tru Elveti­a unu ce cu totulu nou, pentru ca se afla si in cantonulu Wallis, in Graubünden, dar’ nou­tatea lui se afla in încordarea si in mișcările cele urgente, cu constitutiunile singuriteloru cantone se se straformeze deplinu in sensulu Referendului. Si cantonulu Bernia parasindu-si fumulu celu vechiu patritianu inca a pregatitu Referendulu si lu pro­pune poporului suveranu alu cantonului spre pri­mire. Presiedintele Stampfli emise in numele con­siliului o provocare, in care se dice: „Pana acum legislatiunea si administrarea a fost d­eschisiva com­petintia a derogatorieloru; de aici incolo inse se ie si poporulu deadreptulu parte la legislatiune. Pen­tru viitorii voi nu veti mai cunosce alte legi si nu veti trebui a asculta de alte legi decatu de celea,

Next