Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-04-22 / nr. 31
estonie un’a din limbele usitate in comitatu, respective districtui. § 6. Cu privire la afacerile partiloru litigante se dechiara ca regula generala, ca partile -si potu folosi limb’a loru propria, si autoritatile administrative, precum judeciele de prim’a si a dou’a instantia porta pertractările in limb’a partiloru si totu in aceea aducu decisiunile. Deca partile causeloru procesuali vorbescu limbi usitate intienutulu autoritatii respective, inse aceste limbi suntu diferite, fiacare poate folosi limb’a sa propria. Totusi desbaterea si efectuirea se face in limb’a primului incursu. Acea parte, a careia limba nu e usitata in tienutulu autoritatii respective, are dreptulu de a se folosi sau de limb’a partei contrarie sau de a autoritatei respective, sau de a autoritatiloru centrale. Deca un’a din partile litigante consta din mai multe persoane ce apartienu la diferite nationalitati, atunci au a se uni in un’a din limbele usitite acolo, de altmintrea suntu indetorate a intrebuintia limb’a oficiala. In cause criminale, cercetările si toate pertractările decurgu in limb’a acusatului, si sententiele, precum si toaté feliurile de decisîuni au se se aduca in limb’a acusatului, déca acést’a e un’a dintre limbele usitate in tienutulu autoritatii respective; de altmintrea in acea limba de tiera usitata, carea acusatulu după mărturisirea sa propria o pricepe mai bine. In casurile acelea, unde suntu mai multi acusati de diferite nationalitati, aceia cari vorbescu un’a din limbele usitate acolo, suntu de ascultatu in acea limba, si pertractarea cu privire la ei se porta in limb’a loru, — cu privire la ceialalti inse in limb’a oficiala a jurisdictiunei pe langa intrebuintiarea de interpreți, sententi’a inse e de comunicatui in limb’a loru propria. Totu aceste dispositiuni stau si cu privire la ascultarea martoriloru. După introducerea procedurei judecătoriei de jurați referitorie la cause criminale, limb’a desbateriloru juriului — deca jurații n’ar precepe limb’a acusatului — va fi limb’a oficiala a respectivului judeciu. § 7. Invetiamentulu nationalu, din punctulu de vedere alu culturei comune si alu prosperitatei, se recunoasce de misiune a statului si dreptu aceea înaintarea lui — se ordona precum de după puterea propria a fiacarei nationalitati asia si prin ajutorare in proportiune egala din averea statului. Dreptu aceea, fiacare naţionalitate de tiera in totalitate sau particulariu are dreptulu a se uni spre acestu scopu, a fundă scoli si institute, societăți si reuniuni spre desvoltarea cultivarei spirituali si materiali, precum spre desvoltarea culturei, sciintiei, beletristicei, arteloru si a economiei naționali, a infiintiă fonduri si fundatiuni, si spre acestu scopu a le administră independinte prin organele loru proprie. § 8. In toate scólele poporale ale aceloru siese nationalitati de tiera, in institutele superioare de cultura si invetiamentu, e limb’a loru propria naționala limb’a de instrucțiune. Institutele naționali, respective confesionali, de cultura si invetiamentu, ale singurateceloru nationalitati, incatu corespundu conditiuniloru sustaterie pentru asemene institute ale statului, se dechiara de egalu indreptatite cu acestea, si in tote acelea in cari se propune istori’a pragmatica a tierei, se pote totuodata propune si istori’a loru propria nationale. Comunitățile, autoritatile si institutele besericesci si scolari, precum si toate institutele, societăţile si reuniunile infiintiate pentru scopusu espusu in § 8, au dreptulu a se folosi de limba loru propria nationala in comunicatiunile loru interne si esterne, intre sine, facia cu regimulu si cu alte autoritati de statu, si regimulu e indatoratu a li edă decisiunile si respunsurile sale totu in acea limba. § 9. La universitatea tierei pe langa catedrele de limb’a si beletristic’a acelora siese nationalitati de tiera, au se se redice catedre si pentru propunerea legiloru patriei in limb’a loru nationala permitiendu totuodata in limbele acestea do centurele private si pentru alte facultati, precum si facerea ecsameneloru in toate limbele de propunere. Totu acestea se ordineaza si cu privire la academiele juridice de tiera, dar’ numai cu privire la naționalitățile tare representate in respectivele parti ale tierei. In sculele sustaterie de midialocu si superioare sau in institutele de invetiamentu, are se se introducă de limba instructiva, pe langa luarea in consideratiune a elementeloru nationali desu representate, si limba acelei poporatiuni, in cerculu careia se afla acelea, si in midiuloculu ataroru nationalitati de tiera, unde lipsescu astfeliu de institute de invetiamentu, au a se redică in numeru corespundietoriu cu poterea tierei, sau, cu privire la impregiurari, cu ajutoriulu statului. § 10. Aceia, cari pretindu a portă atari oficie, la cari se conditioneza cunosciinti’a limbei maghiare, au a demustră deplin’a cunosciintiă a acestei limbe. (si ?) § 11. Ordinatiunile legei presente, mai vertosu cele contienute in § 1 formeaza partea constitutiva din constitutiunea tierei. § 12. Legea aceast’a va pasi in vietia indata după sancționare si publicare; si toate legile si ordinatiunile de mai inainte, contrarie legei de acum, prin aceastea se dechiara de sterse. — Dela dieta Ungariei. După serbatori camer’a deputatiloru tienii siedintia in 26 Aprile. Autenticanduse protocolulu si enumeranduse obiectele de pertractare, pentruca se află pucini deputaţi, se a inchiatu siedinti’a. Siedinti’a din 27. Presiedintele camerei Soms- Rich deschide siedinti’a la 10 ore. Pe scaunele ministeriale se află min. Horváth si Bedekovics. După cele curente si după pertractarea reportului despre modiacatiunile, ce le făcu cas’a de susu in legea de pensiuni si transpositiunile judecatoriloru, cari nu s’au primitu tóte, apoi se iea la pertractare caus’a deputatului Alecsandru Romanu. Ne facuramu a ne mira in Nr. trecutu, ca dar’ s’ar fi estradatu Al. Romanu liberarei din prinsere, elu inse se estradede de catra camera numai pentru a mai fi judecatu odata si pentru altu art. alu lui Sándor Domokos din Bucuresci publicatu in „Federatiune“. Pertractarea urmă asia: Comisiunea de imunitate reporteza despre petitiunea fiscalului, la care cere acesta estradarea dep. Al. Romanu, la procesu de presa pentru publicarea numitului art. in Nr. 69, 1869. Referentulu Paulu Hoffmann reporta, ca comitetulu de imunitate face propunere, că se nu se primesca cererea fiscalului, pentruca după § 13 din legea presei, numai candu e necunoscutu autorulu art. incriminatu, se potu trage la respundere redatorulu, editorul si tiparitorulu după rondu, inse la cercetarea prima Romanusi dede dechiaratiunea, ca Alecs. Domokos e autorulu art.; deci comit, de imunitate recomenda, că se nu se estrade Al. Romanu, pentruca autorulu nu s’a trasu la respundere, cum dice legea, ci redactorulu. Min. justiţiei Horváth cere, se se cetesca dechiararea lui Romanu, in care se dice, ca nu cunosce pe Alecsandrescu, nici scie, unde se afla. Horváth trage atentiunea casei la legea presei, care cuprinde, ca redactorulu numai atunci nu se trage la respundere candu e cunoscutu si numele si loculu autorului, accesibile tribunalului de presa. Aici e casulu din contra, prin urmare Romanu trebuie se se faca respundiatoriu. Libertatea de presa in camera! Min. Horváth dice mai incolo, ca densulu e inimicu proceseloru politice de presa, totusi trebuie se se câstige valore legiloru in orice casu, trebuie impedecatu, ca se nu se iludeze prin apucaturi si ovaitorie. Foile romane (maghiare nu? R.) suntu pline de articli revoltători si rebelici. Deca camera nu sprijinesce regimulu in încordările sale, ca se puna capeta desfrenului acestui contrariu legei, atunci regimulu nu se afla in stare a sustiene linistea si pacea tierei. Cere se se respingă propunerea comitetului de imunitate. Romanu se spună loculu autorulu incriminatu, care se vina inaintea judecatii maghiare si atunci tribunalulu de presa va pasi in contra autorului. Csernátoni Ludovicu accentuaza, ca derogatori’a de presa n’a procesu după lege, fiinduca nici nu s’a incercatu a trage la respundere pe autoru. Se mai afla si unu casu precedentu, candu Böszörményi pentru epistol’a lui Kossuth fu trasu la judecata, derogatori’a de presa n’a chiamatu pe Kossuth inaintea judecații, nici ca l’a intrebatu, I deca vre se vina inaintea judecatii. Asia dara se nu se estrade Romanu, ca nu se procede după lege. Temerile min. Horváth in privinti’a turburarei linistei nu i făcu durere de capu. Pres’a va apara ordinea amenintiata. Se va încinge o lupta intre cuvinte in contra cuvinteloru. In Angli’a nici ca se afla procese de presa, acolo se vindeca ranele casionate prin presa era si totu prin presa. E in contra estradarei. Iranyi după vr’o cativa insi in caus’a turburariloru linistei concede, ca temerile min. de justitia suntu fundate, cumca amaratiunea animiloru in Transilvani’a a ajunsu la unu gradu periculosu, inse aici singuru regimulu porta vin’a. Ordinea de alegere cea nedrépta, starea esceptionale, care mai domnesce pana astadi in Transilvani’a suntu căușele, ca materi’a aprindiatoria s’a potutu acolo acumula intr’o mesura atatu de periculoasa. Zsedényi oserbandu, ca numele scrietoriului e anonimu si nici ca ecsiste, imputa dep. Csernátoni si Mattyus, ca de ce nu aprobeaza ingrijirea min. privitoria la agitatiuni, si le revoca in memoria monetele comemorative, ce esira mai de curandu cu chipulu dep. Svetozar Miletics si cu vulturulu rusescu, pe ale cărui aripe suntu numite 10 provincie, intre ele si Croati’a, Slavoni’a, Banatu, Bács, cu puse sub protectiunea rusésca. Asta, dice, nu e alta, decatu tradare si crima de Maiestate. Cere asprime in contra agitatiuniloru de feliulu acestea si Romanu se se estrade. In fine min. Horváth concede, ca imunitatea seu neatacabilitatea deputatiloru e unu dreptu necesariu si sublimu, inse nu poate deveni privilegiu de îndreptățire a calca legea fara pedeapsa. Combate pe antevorbitoriu, concede lui Irányi, ca nationalitatile din Transilvani’a potu (?) se aiba cause de a se plânge si de a fi mal contente, dar’ acésta nu indreptatiesce pe nime a vatama legea de presa. După acestea urméza unu „quosego!“. Pe candu amnesti’a de presa in Austri’a si Boemi’a a aflatu 18 arestanti, dice min., in Ungari’a suntu numai trei scrietori încarcerați. Inse regimulu trebuie se se opună apucaturei rebelice?! a presei nationalitatiloru. Aici e vorba: principiis obsta! si dice: in interesul patriei camer’a are datoria se sprijineasca pe regimu in aceasta instiintia. Punenduse la votu s’a primitu propunerea min. Horváth, ca Romanu se se estrade, pentruca se fia trasu de nou inaintea tribunalului de presa. (Asta asprime data pe facla in camera maghiara e indreptata singuru numai in contra presei nationalitatiloru. Unde e impartialitatea? Frumoasa era pentru nationalitati, frumosu monopolu de libertate!) — Pest’a 1 Aprile 1870. (Continuare). Da! Die profesoru, sciu si aceea, ca „chiaru si unu diurnak strainu, „Der Osten“ (care din intemplare era e redactatu de unu teneru, ti o spunu, deca nu o ai sciutu dta atotusciitoriule!) „asia dara „Osten“ a salutatu ide’a infiintiarei unui teatru romanu dincace de Carpati“, sciu bine, pentru ca vedi dta de si nu citescu catu dta, dara pe „Osten“ totu iu citescu si eu. Te intrebu ce voiesci a dovedi dta prin acést’a? Voiesci a arata, ca pentru ca „Osten“ a salutatu ideea, aceea trebuie se fia si ecsecutabile ? (cum scrii dta) sau voiesci a demustra, ca si străinii doreseu teatru romanu, numai eu nu!? „Osten“ pentru mine — da dara si pentru altii — nu e autoritate in caus’a teatrului romanu, pentru ca elu, precum se vede, chiaru asia de pucinu ne cunosce starea noastra, materiale si intelectuale, referintiele nóastre locali, trebuintiele nóastre etc., catu de pucinu le-ai studiatu sau le-ai consideratu dta, candu ti-ai emisu ideea celebra? Apoi a fi salutata una idea prin oameni străini nu insemnaza, ca aceia totu de odata -si dau si parerea ca acea idea e ecsecutabile, cu atatu mai putinu se poate deduce de acolo, ca intr’adeveru e ecsecutabile acea idea, străinii nu scruteza, nu ecsamineza, ca putese ori ba, ci -si arata bucuri’a numai pentru progresulu ce se proiecteza a se face. Ca nu ti-a salutatu ideea nici unu barbatu de ai nostri, acea nu te a genatu, destulu ca ti-au salutat’o tenerii si crasi tenerii resp.