Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-08-05 / nr. 60
fundamentulu crescerei, se secere recunoscienti’a unui mai bunu viitoriu, ca una ce profeseza misiunea de a reforma viéti’a familiaria prin midiulocirea unei asemene cresceri, care adie atatu de rara, catu de rari suntu si mintile, cari credu, ca e realisable, si poate fi renascatoria a poporului nostru romanu, infientiarea si susutienerea unei Academie romane de drepturi. Siedinti’a II continuanduse si după amedi la 5 ore, se ocupă cu alegerea presiedintelui si vicepresiedintelui Asociatiunei, carea se fece prin votisare secreta. Esc. Sad. Bas. Lad. Popp fă realesu de presiedinte, cr’d. cons. aul. Iac. Bologa de vice-presiedinte. Noi din parte-ne gratulamu alegerei nemerite a acestoru barbati, meritati pre terenulu nationale. ________ Siedinti’a III trecuta in 10 Augustu se ocupă cu alegerea oficialiloru si comit. Asociatiunei, cari barbati au intrunitu majoritatea voturiloru pentru aceste posturi, noi acum inca nu potemu sei, fiindu ca din cause, neaternative de noi, amu cautatu se ne departamu fara de a poté astepta enuncarea resultatului votisarei. Credemu inse, ca pana acum veti fi primitu de aicea informatiune despre numele aceloru barbati. In séria de 9 Augustu a fostu uuu baiu splendidu si numerosu, araugiatu in favoarea fondului Asociatiunei. La acésta adunare gen. adeveratu serbatoria nationale, acursera inteligenti din deosebite parti, cum, din Maramuresiu (vreo 26 insi cu vicariulu in frunte), din Selagiu, Chioariu, Oradea mare, Turd’a, Sibiiu, Belgradu etc., de unde potemu afirma, ca la siedinti’a I voru fi participatu pana la vreo 500 insi. Loculu adunarei viitorie: Fagarasiu. — De linga Cibiiiiu 12 Augustu n. 1870. Dela a X adunare gen. a Asociatiunei trans. romane tienuta la Naseudu in 8, 9 si 10 Augustu 1870. Domnulu meu! Si pana candu vei poté primi scrri mai detaiate despre acést’a adunare strălucită, amu plăcerea a-ti poté servi si din parte-mi cu oare cari incunosciintiari. Inca in presér’a adunarei se potea prevedea, ca ast’a adunare va fi numeroasa si splendida, caci oaspetii, doriti si asteptati de bravii frați Naseudeni, acurgeau din toate partile. Si cu adanca si neuitata recunoscientia, trebuie se constatamu, cum ca din partea bravei inteligentie romane din locu, s’au facutu toate dispositiunile de lipsa spre cuvenit’a primire a membriloru si ospetiloru. Ba trebuie se marturisimu, ca fratii nostri Naseudeni au facutu inca mai multu, decatu s’ar fi cuvenitu pentru ospetii sei nationali, ba ei au facutu chiaru si sacrificiu demne de toata consideratiunea si apretiuirea. Nu numai ca noi oaspetii, adunati la ast’a serbare nationale, ne bucuraramu de cea mai fratiasca primire, dar’ inca, ce e mai multu, si fondulu Asociatiunei se inmulti cu asta ocasiune, cu o suma frumoasa de preste 6000 fi. v. a., ceea ce e de a se adscrie atatu zelului inteligentiei din locu si districts catu si spiritului de sacrificare spre totu ce e nobilu, frumosu si folositoriu, doveditu si cu asta ocasiune din partea braviloru fosti granitiari romani. Mai multe comune in corpore se făcură degia membrii fundatori ai Asociatiunei cum si mai multi insi membrii ord. noi. Siedinti’a d’antaia (8 Augustu) se ocupă cu ascultarea cuventului presidialu de deschidere, carele fu intru adeveru unu cuventu roraanescu purcesu din o anima adeveratu romana si adresatu orasi catra animi romane, in care -si si află doritulu resunetu. Presidiulu propuse după acea amentirea meritata aceloru doi barbati romani repausati in decursului anului acestuia, anume Gozsdu si Munteanu, din care celu d’antaiu -si câstigă merite eterne prin fundatiunea sa, er’ alu doilea prin activitatea sa pre terenulu culturei spirituali cu profesoru si directoru cum si prin opurile scientifice, ce le a edatu. Ambiloru li se rosti intre oftări fratiesci cuventulu, de etern’a memoria! La cuventulu presidiului respunse d. capitauu supremu alu districtului A. B., intre espresiuni de bucuria, bineventandu pre membri Asoc, si presentandu pre més’a adunarei suma de mai bine de 5000 fi, oferita din partea comuneloru si membriloru din districtu si din locu, pre altabiulu culturei nationali. Totu in ast’a si edintia, dupa ce se alesera 3 notari ad hoc, se purcese la alegerea comisiunilor prevediute in programul adunarei, se ascultară reporturile secret, despre activitatea comit, cum si a cassariului despre starea cassei Asociatiunei. In fine se ascultara cu mare plăcere, disertatiunile cetite de dd. D r a g e s c u si I. V u l c a nu. Cu care inchianduse siedinti’a I, după amedi la 3 ore ne adunaramu la banchetu, cu care ocasiune se treiura toaste pentru imperatu, pentru presiedinte, v.presiedinte, pentru comitetulu Asociatiunei, pentru comit, arangiatoriu etc. etc. Siedinti’a II (9 Augustu) se ocupa cu ascultarea reporteloru făcute din partea comisiuniloru alese in siediuti’a precedente, cu care ocasiune se adusera din partea adun. gen. mai multe conduse; intre aceste merita distincta amintire, conclusulu relativu la proiectulu comitetului Asociatiunei, despre modalitatea procurarei midiuleceloru necesario la 6rialii 24 Iuliu 1870. Eri si astadi decurseră ecsamenele la scól’a normale gr. cat. de aici sub presidiulu prot. resp. I. V. Rusu si in presenti’a d. capit. si membru senatului scol. distr. I. Bradu, a senatului scol. parochiale si a altoru membrii din representanti’a comunale si din poporu. Scolarii se ecsaminara din tóte obiectele prescrise, respunsurile loru fura chiare, precise si la intieresu, ceea ce de o parte dovedesce petrunderea scolariloru in obiectele propuse, de alta parte desteritatea, diligentia si zelulu profesoriloru resp., intre cari după cualificatiune, zelu si petrundere adeverata de chiamarea sa, se distingu docentele prim. si directoriulu I. P. si docentele secundariu S. Sp., ambii teologi abs. si invetiatori de mai multi ani. Totu astadi, pro coronides se tiena solenitatea inchiarei anului scol. impreunata cu cetirea clasificatiuniloru, cu declamatiuni, căutări si impartirea premiatoru pentru scolarii mai buni si mai diligenţi. Protop. inchiă solenitatea cu o cuventare, prin care, de o parte esprimandu-si multiumirea cu progresulu scolariloru doveditu, totu odata îndemnă a continuă si pre viitoriu studiale cu asemene diligentia, de alta parte multiumi in numele prosperarei nationale, si respectiveloru domni prof. cari, de si cu salaria forte modeste, totusi dovediră cea mai frumósa resemnatiune si devotamentu intru impletirea sacrei sale misiuni de luminători ai poporului. Zelosulu parochu P. Bradu, inca nu lipsesce cu toata ocasiunea a indemna si capacita pre parenti, se si tramitia copii regulatu la scoala, pentru care merita tota lauda si consideratiunea. Cursulu scolasticu pentru anulu scol. viitoriu se va începe cu la Octobre a. c. anulu scol. tienu 10 luni. Scól’a are 4 clase cu patru invetiatori si se bucura de dreptulu publicităţii. E inse durerosu, ca edificiulu scol. altfeliu destulu de spatiosu, avendu lipsa de reparaturi intetitorie, de vireo 5 ani, s’a totu cerutu dela locurile mai inalte asemnarea speseloru necesarie la reparare seu din fondulu proventeloru seu din alu monturului, inse pana acum nu s’a potutu esopera si din ast’a causa edificiulu scol, din dî in dî devine in stare mai slaba. Asemene nu s’a capetatu inca pre an. scol. 1869/70 nici asemuarea pausialului de premiu, ce se da in totu anulu din fondulu proventeloru alu desfiintiatului regim. rom. de granitia I. Scól’a normale de aici in an. scol. 1869/70 fu frecuentata de 87 scolari, din cari gr. cat. 76, gr. or. 2, rom. cat. 6, evangelici 3. După naţionalitate: romani 78, germani 7, maghiari 2. — Din marginea Câmpiei 16 Iuliu 1870. Suum cuique. (Capetu.) Intentiunile auctorului dela apelu suntu bune, dovada cuventarea lui tienuta in siedinti’a comitetului din 17 Sept. 1867 ca presiedinte alu asociatiunei, esitu in „Transilvani’a“ Nr. 9/1868 plina de invetiatura si dérna de a o avé omulu totudéun’a antea ochiloru, din care -mi ieu voia a cita aici numai unu pasagiu cu statatoriu in legătură cu cele aduse de mine in acestu articulu despre starea poporului nostru, elu suna: „Se nu perdemu din vedere domniloru, ca inca putine luni de dile si Ardélulu va fi legatu de Europ’a civilisata cu pente de feru, de Europ’a înaintata in industria si arte, insestrata cu capitaluri in bani si in cunosciintie practice, care tóte usioru se voru varsa preste Ardealu, nu vnse ca se inavutiesca poporulu nostru, ci ca se scoata din man’a tieranului toate modurile de castigu, ca sei rapesca mosiutica, cu care -si sustiene familia; deca acesta (tieranulu) prin una economia mai buna, mai raționala nu va sei scoate din pamentu atata, catu pe langa împlinirea datoriniteloru lui catra statu etc. , sei remana de ajunsu si pentru sustienerea familiei etc. Stagnarea mai departe in economia, industria si arte va aduce preste poporulu nostru mai mare dauna; ea este mai periculosa si decatu stagnarea in politica? Presiedintele asociatiunei transilv. etc. in apelulu seu a pusu crearea de unu fondu pentru infiintiarea unui teatru nationalii romanu numai No loco, temenduse si temerea sa este fundata — ca impartienduse poterile de bani, cari si asia suntu pucine, caci nu pucini din inteligenti’a noastra mai tinera, cum memorai mai susu, afla plăcere numai in cafenele si in alte locuri publice petrecundu noptile întregi parte in jocu la cârti, parte perdiendu banii in altu modu, unde lipsiti de odihna corpuluisi ruineaze si sanetatea, nu iuse si in a contribui pentru scopuri filantropice, apoi suntu si dintre cei mai pasiti in etate unii cu stare buna, altii cu salarii bune, cari nu partieipeaza in viétia loru la unu asemenea scopu — se subtragu si dela scopurile asociatiunei. Ca cultivarea poporului nostru, varsarea luminei, desteptarea si smulgerea lui din noroiulu, in care este cufundatii si care ia prinsu si manile, ocupa primulu locu alu necesităţii, trebuie se recunósca totu omulu intreleptu, deca are si durere catra elu. Sant’a detorintia a inteligentiei nóstre romana este redicarea poporului cadiutu, care pusu odata pe putiere de securu inca va contribui cu denariulu seu. Apelulu nu contiene alta decatu svaturi salutari si impulsu la sprijinirea asociatiunei si a academiei. De aceea nu potu pricepe, de ce a fostu opumnatu. . . ..In fine -mi ieu voia a me adresa catra acei barbati cărunți si mai tineri ai inteligentiei nóastre, cari nu s’au scrutu ieri pana acum, se se fereasca in veritoriu de circumspecții, cari, candu se vedu amenintiati, a buna ora ca in 1848, candu au se se faca ceva schimbări in referintiele statului, si candu sta națiunea noastra ante pragului unei aere politice, se apropia de barbati de ai nostri mai aproape vediatori, pe cari ii gramadescu cu laude in tienutu loru de si o vedu retacita si se folosescu de toate adulatiunile, — cu unu cuventu, arunca sementi’a discordiei spre ai departa dela ascultarea connationaliloru sei, celoru mai departe vedietori si petrundietori in secretele politicei, apoi candu e periclitata causa, ridu in pumni si intorcu spatele de cei sedusi de ei. Jidanii, candu ese o lege noua se aduna o desiatu, o scarmana, si o studiase din firu in peru, ca cum ar’ poté ajunge cu ea la folose materiali. Jidanii seracindu poporuluieraru si impluti de banisi alegu in portarea proceseloru advocaţii cei mai iscusiţi, mai folosinduse si de alte meşteşuguri. Asia făcu si „sasii“. Ei spre asi castiga drepturi separate ca se pota domni asupra romaniloru, spre a le lua averea chiaru si prin castigarea proceseloru sasiloru cu romani decise numai si numai prin ei, nefiindu aplicati si romani, ei astupa toate calile si se folosescu pentru de asi poté ajunge scopulu de totu feliulu de midiulece, jertfindu-si, tóate. — Deci noi trebuie se fimu buni si drepți, inse si intrelepti circumspecți. Bine trebuie dara se cernemu lucrurile, fia ele si de insemnetate mai mica, deca vremu se ajungemu la tient’a fara ca se ne vatamamu noi pe