Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)

1870-01-14 / nr. 4

Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Dumineca, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Anu Iu W1III. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare pu­blicare. Nr. 4. Brasiovu 26114 Ianuariu ‘2 1870. MONARCHIE AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Mariu On. Die Redactorul Infioratoarele tipete de foare si frigu ale victi­­meloru justitiei baronului Apor din Tofaleu au stra­­batutu si in mic’a si miser’a noastra comuna curatu romanesca Springu. Deci spre a adjuta pre nefericiţii noştri con­fraţi de sânge, s’au adunatu prin contribuiri dela săteni 7 fl. 40 cr. Dela Antoniu Moga 50 cr. Dela Nicolau Marcu 1 fl. Dela curtea fundatiunei Sterca-Siulutiana 2 fl. Subscrisulu 3 fl. 10 cr. Sum’a 14 fl. v. a. . Springu 14 Ian. 1870 st. n. Vasiliu Albinu m/p., provisoriu in Springu. Brasiovil 25 Ianuariu. Evenimentulu celu mai capitalii din interiorulu monarchiei este fara indoiala provisoriulu ministeriale dinVien’a, urmatu după crispa ministeriale si după demisionarea mino­rității ministeriului, toata lumea se ocupa de aceasta confusiune. — Min. Plener insarcinata de Mai, cu compunerea minist, afla dificultăți in situatiunea, in care se afla aruncata majoritatea min., prin cu­­ventulu de tronu, care consiliasa împăciuirea natiu­­niloru si prin memorandulu seu, care nu va con­cesiune. Acestu provisoriu poate se nasca si mai mari dificultăți pana ce se va completa min., pe a cărui flamura se fia scrisu: a nu face nici o con­cesiune tieriloru si nationalitatiloru si totuşi a face ca senatulu se devină intregitu si cu disidenţii? —­ E mare acesta bucatura si cei ce se provoca, ca se o inghita, se temu se nu se inece cu ea. Asta se retrage princ. Auersperg de a primi presidiulu. Alte personalități, cari potu se intre in min, se numescu Hasner, Unger si Kaiserfeld, va se­dica totu personalități centralistico-dualistice. Intr’aceea germanii din tóte partile tramisera telegrame că manifestatiune pentru constitutiune. Minoritatei mi­nisteriului demisionate, din partea poloniloru, cehi­­loru etc. or’ se tramitu manifestări de incuviintiare, pentruca au esitu dintr’unu min., care nu putu nasce decatu confusiunea, ce s’a nascutu. — Opositiunea din Boemi’a, anume organulu ei »Politik a dice, ca in scrisoarea catra min. Plener despre demisiunea minori­tății minist. »s’a indreptatu coron’a catra totu slavis­­mulu din Austri’a cu o scrisoria de refusarea slavis­mului si s’a aplacidatu resbelulu de rasa. Cine va învinge, va fi in fine cu dreptulu“. Asta vorba presupune, ca resultatulu crisei min­ a implutu de ingrijire si de spaima pe diurnalulu­i Politik“, alt­­feliu n’ar’ fi scapatu din pena cuventulu de resbelu de rasa, fiinduca poporele suntu mai mature, decatu se se presupună de ele, ca voru a se resbelă. In desbaterea adresei in cas’a dep. sen. imp. polonulu Peter Gross la inceputu descrise starea lucrului din urmatoriele puncte de vedere, dicundu: Inca nici odata nu s’a mai pomenitu, cu unu cu­­ventu de tronu venitu din învoirea întregului min. se se desaprobeze de catra majoritatea aceluiasi min. Fiacare -si poate pune întrebarea: poate senatulu, care are oblegamintea a representa toate popoarele si a fi dreptu necesitatiloru loru, poate elu se primeasca orbesce programuri propusu de min.? Candu l’ar primi, ar’ face unu esperiventu neprecalculabile, pet­truca program’a nu cuprinde nici o deslegare! O constitutiune nu poate purta timbrulu deplinitatei. Trebuie se fia posibila imbunatatirea ei, si acuma e si necesaria. »Noi polonii amu venitu pe cale legale cu dorintiele nóastre intaintea senatului, inse in tractarea dorintieloru nóstre din anulu trecutu, in dechiararea memorandului majoritatii si in pasa­­jele adresei despre împăciuire nu putemu vede alta, decatu o ironia. Ceea ce intielege majoritatea in adresa sub cuventulu unitate, aceea e numai pura centralisatiune. Din partea stanga in senatu se dice, ca unitatea pretinde sacrificarea nationalitati­loru. La acesta nici odata nu -mi voi da învoirea. Candu e vorb­a de centralisare, constitutiunea in­­nainte Dv. nu e dogma, ea se poate modifică prin reforma de alegere, inse facia cu nationalitatile si cu modificările in partea noastra pentru autonomia, atunci constitutiunea e dogma. O procedere că a­­cesta va provocă intre majoritatea popoareloru numai o desanimare si o nemultiumire. Asta o vedeţi si totuşi provocaţi pe regimu, ca se proceda cu ener­gia, iuse starea marțiale si-n­finitu economi’a, nu mai are inmiurintia si preste acesta ridica si viéti’a constituționale din radecina. Polonulu pretinde, că idea impacatiunei, care se afla in cuventulu de tronu, se se oglindeze si in adresa. De aici se vede, catu de rea impresiune a facutu in poloni re­­intiepenitur’a cea inecsorabiie a sistimei de acum. — Dar’ tirolesii? Pater Gr­eu­­­er, dep. din Tirolu, in provo­­carea lui Skene, care dise la desbaterea adresei, ca fara de nici o privintia se se ecsecuteze constitu­tiunea, vede unu manifestu de resbelu alu nemti­­loru in contra celorulalte nationalitati. Acésta e si idea memorandului. După parerea lui ministrii voiescu se fia sau domnii sau îngropătorii Austriei. — Una espresiune, cu care se impută maioritatii min. crim’a de laesa Maiestate făcu de se chiamă la ordine; elu vise dechiara, ca legile logice lusi­­lescu se deducă, ca memorandulu ar’ face pe im­­peratulu unu vasalu alu Rusiei (pote absolutismu cu sprijinulu ei) (miscare sgomotosa). In fine dice: »Lasati-ne pe noi se firnu si de aici înainte tiro­­lesi, cum amu fostu de 500 ani, atunci si noi vomu fi austriaci, er’ ,deca ne siliți se firmu au­­striaci, atunci Dvoastra nu veti ave nici austriaci nici tirolesi. — Svetec representă pe slovenii. Elu apară pe slavii austriaci in contra imputariloru de pansla­­vismu. Germanii dicu, ca trebuie se fia ciocanu, altfel nu ar’ remane nocovala (ileu); dar’ oare nu se mai afla si alta relatiune? Slavii vreau numai e­­gala îndreptățire si nu a predomni, pentruca vedu, ca fara germani e imposibila constitutiunea, că si fara slavi. Pretinde pasage in adresa pentru im­­pacarea dom­niteloru tuturoru. Dr. Kaiserfeld dice, ca federalismulu ar’ resturnă din tietieni atatu pe nemţi, catu si pe unguri. Acţiunea ministeriale cu programele de invoire le a facutu multu reu. Publicarea memoran­­deloru le a stricatu si mai multu. Elu critica aspru pe majoritatea min., ca de ce a aratatu slabitiune in privinti’a midiulaceloru, ce stau regimului la dispo­­sitiune. Déca Austri’a nu e se remana o voce goala, atunci contrarii se intre pe calea constitutiu­­nei, ca numai aici e loculu de invoiéla, inse elu nu speréza nici unu bine de aici. Déca impatien­ti’a desbracata de încredere si barbatii de acum dela carma voru cadé, atunci s’a finitu si ultimulu actu alu dramei austriace (aplausu lungu si scomotosu?!—). — Cechii vinira in desperare. — Eca in cele de susu o icona a confusiunei, care s’a creatu preste confusiunea produsa prin crisea min. din Vien’a. — Acum se scrie, ca pentru poloni voru se fac­a nemţii o secţiune in min. de interne, adica pentru căuşele galitiene specifice, pentru care scopu s’a si chiamatu Dr. Ziemialkowski la Vien’a. — Poporulu lucratoriu inca -si redica vocea la aceasta stare de lucruri. Elu se adună vr’o 2000 inși la Zobel, si con­damnară ambele mem­orande ministeriale, fiinduca dovediră, ca compuitorii loru nu vreu se de popo­rului acele libertăți, care potu împacă nationalita­tile, ci pretindu se se de dreptu de alegere gene­ralii si directii, pres­a libera de cauțiune si timbru si dreptu liberu de reuniune, tienendu , ca numai democrati’a sociale poate impaciui națiunile. Eca unu chaosu de pretensiuni opuse, cari cu estremele nemtiloru centralisti nu se potu intelni tóate nici odata. Furtunosu mai e orizontulu. — Procederea cu impacarea in Dalmăti’a o nu­mescu diurnalele vienese o comedia. Amnesti’a ge­nerale data bocbesiloru si concederea de a purtă si armele au inmormentatu autoritatea Austriei; ca unele diurnale scriu, ca s’a datu insurgentiloru si asi­gurare, cumca legea de armarea tierei se n’aiba valore la densii, una lege, care in totu imperiulu e ecse­­cutata, se n’aiba valóre, dicu dualistii, dinaintea unoru barbari, o mana de omeni? Unde e aucto­­ritatea regimeloru si a legislatiunei, candu o mana de insurgenţi le joca fest’a spre atata rusine? Unu despartiementu micu de insurgenți la Kneslac s’a invoitu cu imperatescii, că presentanduse se depună armele la pitioare, inse indata după aceea primiră voia gratioasa, ca era se le ridice. Deca nu li s’ar fi datu voia se le ridice, ei totu le ar’ fi luatu. Astfeliu de pacificare, se remana cu armele in mana, se poarte respectu regeștii dinaintea insur­gentiloru; soldații se tiena anteposturi facia cu ei, se nu catedie a intră in teritoriulu paciuitu fara de escorta de insurgenți; ostasii austriaci se nu aiba voia a pasi preste anteposturi, or’ Crivoscianii se treca după bun’a vointia incoace si incolo, cei cari taiau urechile si nasulu oficiriloru imperatesci se se tiena astadi cu nasulu pe susu si se umble sumeti înarmaţi din tălpi pana in pitiore, falinduse cu armele luate dela soldaţii austriaci, asta nu o potu mistui egemonistii. Mai adaugu, ca acum si Rusi­a a luatu in aparare pe bochesi, provocandu pe Poarta, că se-si retraga trupele grămădite la con­­finiale muntenegrene. — Se mai afla inse bande, care, abia se va incepe primaver’a, si potu se rein­­noesca unu resbelu catu de inversiunatu, fiinduca ei se afla intocma înarmați că candu n’ar fi pacificatu s. a. Inca se poate, cu noulu min­ se se reincerce a infrange cerbici’a raorlaciloru, déca va ascultă de vocea celoru, ce vreu a domni fara putere, fara o­­piniune publica. — In partea dincace de Lait’a cu nemicu nu stau mai bine domnii situatiunei. Chiaru diurnalulu­i Ellenőr“ si »Hon“ se plangu si se caiescu, ca e de desperatu cu starea maghiariloru in Ardélu, fiinduca romanii se desvólta mai rapede, decatu ma­ghiarii, cari fiindu pucini nu -si voru poté sustiené superioritatea si se va redica la potere unu altu elementu contrariu in tendintie cu elementulu ma­ghiara. Vietrei publice din Ardealu trebuie si i se de o alta direcțiune, că olahismulu, care amenintia cu suprematica, se nu caute punctulu de gravitate in afara de teritoriulu coroanei maghiare. Cu toata ocasiunea calumnia! Apoi aduce doue midiuloce pentru vindecarea zeului si pentru castigarea opost-

Next