Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-04-22 / nr. 31
Gazet’a cse de 2 ori: Mercurea si Dumineca. Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu : pe 1 anu 10 fi., pe V* 3 fi. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 2*/3 galbini mon. sunatoria. Amnin mill. Nr. 31. Brasiovu 4 Main 22 Aprile Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare publicare. 1870. MONARCHIC AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Ecsempleieragu! Dintre Ternave 25 Aprile 1870. Nu e destulu, ca puternicii dilei folosinduse de „indemnitatea“ concesa pana la prodigalitate de diet’a din Pest’a asupra belei Transilvaniei, ne ignoreaza cu totulu — apoi ne si tracteaza ca pre unu „profanum vulgus“! ne schimonosescu numele, metamorfosandulu din Romanii cu „románajku magyar“ opintinduse a arata lumei, ca: in marele imperiu maghiaru nu ecsista mai multe națiuni, decatu una naţiune politica, naţiunea cea mare si tare maghiara! ? ci cu mania cea libera, ce planéza asupra totu ce nu e maghiaru, se o simtia nemaghiarii si cu deosebire valachii si mai amaru, tindu a ne restalmaci simtiemintele cele mai fragede naționali si confesionali, apostrofandule cu nume de „separatismu, reactiune, imbucatatirea tierei!“ si ce mai scimu noi cu cate tóté!!! Se ilustramu icón’a depinsa macaru in trécatu. Precandu ministrulu cultului si alu instructiunei publ. br. Eötvös concede tuturoru confesiuniloru crestine de sub corón’a St. Stefanu, pana si israelitiloru congresu spre a-si regula ei insii afacerile loru besericesci, scolarie si fundationali, pre atunci intru intieleptiunea sa de înalta politica afla cu cale a ne denega noa gr. catoliciloru congresulu besericescu simtitu adâncu si cerutu cu neastemperu de toti filii celi credintiosi ai besericei gr. cat. afara poate de una fractiune neînsemnata din diecesea cardinalului in spe. Pre candu celealalte confesiuni -si administreaza ele insesi fundurele sale, celea archidiecesane gr. cat., de si de repetite ori s’a cerutu si pretinsu estradarea loru sub administratiunea domestica, se retienu cu mana de feru sub administrarea in regimul a caruia urmare pre langa alte rele, ce aici nu vremu astadata ale atinge, este ca: Egalitaten confesionale, garantata prin lege — si autonomia besericesca purtata pre buze de domnii situatiunei devine numai ilusiune! frasegelat si litera morta pentru gr. cat.!!! Pre candu dara man’a cea libera prin feliurite esperimentari făcute pre terenulu politicu tinde la tienta, la sclavi’a nóstra politica, fostii (?) nostrii stapani besericesci incuragiati prin resultatele politicei inaugurate cerca pre nesimtite pre terenulu besericescu a se ingera in afacerile nóstre besericesci si a-si repara influinti’a deja perduta! Amu aflatu din fantana secura, cadilele acestea surprinsa pre Blasieni, si le pusa la noua proba patienti’a vv. părinți, stersa, precum credemu pana la osu, una charitalela seauuulu archiepiscopescu rom. cat. din Strigonu, prin carea d. Durguth Josef vicariulu generale cumineca spre publicare la credintiosulu cleru si poporu din archidieces’a Albei Iuliei una ordinatiune a ministrului de justiţia, privitoria, precum se vorbesce la agendele tribunaleloru matrimoniali, si la crescerea prunciloru din casatoriale despărţite de totu. Noi nu scimu cu certitudine, dara credemu, ca d. vicariu generale Durguth dele se aiba deplina cunosciintia despre Bulla pontificelui Piu IX. ctp. 6 Calendas Decern. 1853, prin carca din plenitudinea puterei apostolice dieces’a Fagarasiului in Transilvania, supusa pana aici jurisdictiunei metropolitane a ar.eppului din Strigonu cu prea inalta hivnire a Maiestatei Sale c. r. si ap. Franciscu Iosifu I. Cu autoritate apostolica se scoase si eliberă astfeliu . . . ca: Archiereii gr. cat. — besericele — cetatile — pagi — manastirele — si toate institutele bes. si mirene . . . toate persoanele ... se scotu si elibereaza de sub ori si ce prerogativa a Strigonului pre langa clausul’a de urmatori’a tienerem siquis autem hoc attentare praesumserit, indignationem omnipotentis Dei et BB. Petri et Pauli Apostolorum se noverit incursurum. “ Credemu, ca d. Durguth debe se scle, ca repausatulu primate alu Ungariei Scitovsky a renunciatu la demnitatea si jurisdictiunea asupra romaniloru gr. cat. mai departe. Ca nu pote se-si fi uitata de franca dechiaratiune a Escelentiei Sale p. metropolitu gr. cat. Dr. Vancea adresata, precum amu auditu noi, in vara an. tr. ar.eppului rom. cat. Dr. Simor, prin carea pre basea dreptului canonicu, ea COordinatu respinse orice amestecu aiu Strigonului in afacerile provinciei sale. — Ce dara l’a pututu indemna se tramitia ordinatiuni scaunului metropolitanu gr. cat. intru tóte coordinatu cu celu rom. cat. din Strigoniu si dependinte numai dela pontificele romanu, decatu pruritulu de a imita pre stapanii dilei pre terenulu besericescu, si a-si recastiga vechia influintia redlimata numai pre usurpatiune ? Inse spre deplin’a nóstra satisfactiune si bucuria amu aflatu, ca: v. consistoriu metrop, pacalitu de atatea ori „per nexum uniouis“ cu rom. cat., admoneatu prin macsima cea de auru: P r incipiis obsta . . . spre onóare-i fia disu, cu asta ocasiune fii la inaltimea misiunei sale si amintit’a chartia a vicariului Durguth cu onóare a retramis’o la urm’a sa. Ne place multu acesta tienut’a av. părinți din Blasiu, si amu fi mândrii, candu amu putu constată totu asemenea si despre celelalte Ordinariate sufragane; speramu inse, ca ecsemplulu Blasienilorn nostrii le va însufleți si pre acele prevenerate spre a respinge pre venitoriu orice amestecu strainu in afacerile besericei noastre autonome si independinte — prin atare tienuta ca si cea preatinsa vomu revindeca demnitatea besericei noastre celei incalecate, si vomu efeptui, ca: autonomi’a besericei noastre se nu fia numai fictiune, precum vedemu cu durere ca este de presente, ci una realitate! precum debe si pretindu se fia toti binesimtitorii fiii ai besericei gr. cat. — — 1------- Proiectu de lege pentru regularea si asecurarea nationalitatiloru si limbeloru de tiera in Ungaria. (Statoritu intre delegatiunea clubului dep. nationali si alta a partitei democr. ung. după „Albin’a“.) § 1. In Ungaria se recunoscu de nationalitati egala indreptatite de tiera urmatoriele poporatiuni istorice de tiera: maghiarii, romanii, serbii, slovacii, rusii si nemții pentru cari prin lege fundamentala se asecura îndreptățirea egala politica de nationalitate si limba, intre marginile intregitatii teritoriale si unitatii politice a statului. In documente oficiale nationalitatile locuitorie in Ungaria laolalta se voru numi poporulu Ungariei si din folosirea numelui ungurescu nu se poate deduce preferintia nici superioritate pentru naționalitatea maghiara. § 2. In comunitățile satenesci si orasienesci, precum si in comitate, respective si in districte naționalitatea majoritatii poporatiunei respective — si adica a celei absolute unde s’ar afla atare, la din contra naționalitatea majorităţii relative — forma in tienutulu respectivu naţionalitatea oficiale, si limba ei va fi limb’a oficiala atatu a representantiei politice sau representantiei politico-administrative precum si a antistiloru si autoritatiloru publice, presupunendu, ca acea maioritate apartiene la un’a din cele siese nationalitati din tiera. In acele comunități, comitate si districte amestecate, unde pe langa maioritatea decidetoria, un’a din cele siese nationalitati din tiera ar’ forma baremu a trei’a parte si cu numerulu ar’ sta aceleia mai aproape, membrii representantiei au dreptu a cere, ca limb’a ei se se aplice ca a doua limba oficiala. In adunantiele representative, intrebuintiarea limbelor usitate in tiera este libera. Comunitățile acelea, a caror’a majoritate nu apartiene la nici un’a din cele siese nationalitati de tiera, potu folosi limb’a loru propria de limba oficiala in afacerile loru interne comunali; in afacerile loru cu judecătorii comitatense seu cu amploiati cercuali suntu indetorate a intrebuintia limb’a oficiala a comitatului. § 3. Limb’a nationalitatii de tiera, ce forma majoritatea tierei, e limb’a oficiala a legelatiunei si a oficiolateloru centrali. (?!) Inse in orice feliu de cause compuse in alta limba, atatu regimulu centralu catu si curtea de casatiune, precum si judecatori’a suprema, e indetorata a eda totu in acea limba olaririle respective decisiunile si sentintiele sale. Curtea de casatiune si judecatori’a suprema in consultările lor, traducandu, prin translatori jurați, procesele portate in atare limba nemaghiara, dimpreună cu documentele necesarie, le va refera prin referinti ce cunoscu limb’a respectiva. In dieta, ablegatii nationalitatiloru din minoritate, au libertatea a se pronuncia in propri’aloru limba nationala. § 4. Legile tierei, mai departe ordinatiunile si tóate feliurile de dispusetiuni ale regimului si autoritatiloru centrali se voru comunica respective se voru publică tuturoru nationalitatiloru din tiera, declinutu jurisdictiuniloru, pe langa tecstulu original si in limb’a loru nationala propria respective in limb’a loru oficiala, cra si cu tecstu autenticu, respective se voru promulga. Deca s’ar nasce vreo indoiala despre intielesulu aloru doue tecsturi atunci decide tecstulu originalu. § 5. Representantiele, oficialatele si antisttele comitateloru si ale districteloru precum si ale autoritatiloru orasienesei, mai departe judeciele orasienesci, comitatense, districtuali si cercuali, precum si tote oficiolatele administrative inferiore, cu oficiolatele superiore voru comunica in propria loru limba oficiala si (cu esceptiunea casuriloru din § 4) totu in acea limba voru primi olaririle, incredintiarile si veri ce feliu de comunicatiuni. Totu asta corespundu in limb’a loru propria oficiolatele de asemene rangu, deca au aceasi limba oficiala, in casulu contrariu, pe langa tecstulu originalu in limb’a propria intrebuintieza limb’a oficiolateloru centrale. Totu ast’a e de observatu si la comunitățile satenesci si la antistii acelor’a, deca limba loru oficiala e recunoscuta de limba usitata in comitatu respective districtui din partea corporatiunei representative. La din contra, comunitățile suntu indetorate a intrebuintia in comunicatiunile loru