Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-08-05 / nr. 60
GAZETA Gazeta ese de 2 ori: Mercurea si Dumineca, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anul 0 fl., pe V« 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe una anu seu 21/3 galbini mon, sunatoria. Anula \1\INI.ILVANIEI Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare publicare. Nr. 60. Brasiovu 17 5 Augusta 1870. MONARCH? A AUSTRO-UNG ARICA. Transilvani’a. Telegramele - „GAZETEI TRANSILVANIEI“. Naseudu 13 Augustu. (Telegramu intardiatu.) Presiedintele asociatiunei insocita de călăreţi, inteligentia si popom intrase in 7 Aug. seara intre vivate in Naseudu. Oratiuni, serenada. Proiectulu pentru redicarea academiei se primi cu toata “resolutiunea si seriositatea. Presiedinte rea lesu: Bas. Lad. Popp; loculu adunarei venitorie: Fagarasiu. — Parisu 15 Augustu. Prusienii au sositu la Mosel’a, unde armat’a francesa incepu a trece pe malulu stangu. Prusienii atacara pe francesii ce mai remasera dincoce de apa, cu toata tari’a. Lupt’a tienit preste 4 ore si prusienii fura respinsi cu mare perdere. La Metiu se încaieră alta lupta, la care luă parte si corpulu de armata 1 si 7. Lupt’a francesiloru (?) esi victoriosa. Imperatulu Napoleonu cu fiiulu seu părăsiră Metiulu si mersera la Verdun totu mai in launtru, incredintiandu apararea Metiului patriotismului armatei. — Din campulu rezbelului. Retragerea francesiloru la Metiu si concentrarea armatei loru acolo fara disordine facea pe lume se astepte o bataia decidatoria. Imperatulu Napoleonu inspectionandu trupele se convinse despre spiritulu armatei; intr’aceea avantgard’a prusiana innaintă si armat’a francesa se retrase in 12 preste ap’a Mosel’a. — In 12 in siedinti’a camerei din Parisu impartasi ministrulu de resbelu maresialu Palicea, cumca imperatulu a primitu dimisiunea gen. Lebeouf, care era siefu pretoriului generalu, mai dechiarandu, ca in restempu de 4 dile 70 mii de fetiori se voru afla inaintate la granitia; or’ ministrulu de interne declară, in camera, ca regimulu pregatesce scoterea tuturoru supusiloru germani si darea loru preste granitie. — E de insemnatu, ca francesii in retragerea loru trenura lupta si respingea pe dusmanulu incalcatoriu, precum se făcu in mai multe locuri si la Pont - Mousson, unde francesii luara si vreo 30 prinsi, intre cari si spioni, si totu se retragu. In 13 Aug. mai sosi la Metiu ostasime ajutatoria, cu toate acestea Franciza are numai 150 mii facla cu 450 mii ale dusmanului germani. Pana in 13 inaintara prusienii pe calea, care duce la Nancy si Metiu Mosel’a fara a catedra se mai atace pe francesii ce se retraseră dela Nancy si Metiu cu cortelulu gen. Totu in 13 se apropiara colone prusienesci, de taber’a francesa la Metiu, inse după recunosceri er’ se retraseră. Batalia capitala si decidatoria, care se așteptă la Metiu, nu se intemplă pana in 14, candu unu telegramu dela Verny reportéza, ca la Metiu s’a intemplatu o batalia victoriósa, la care luă parte corpulu 1 si alu 7-le. Asemenea si la trecerea presteriulu Mosel’a respinseră francesii pe germani cu mari perderi, vedi telegramulu din frunte. — In Parisu dechiară min. Palicao in sied. camerei din 13 Aug., cumca maresialulu Bazaine porta singuru comand’a generala preste intrega armat’a francesa. — Escadra francesa se afla in nordu la Kiel unde se pregatescu mari evenimente. Totu diurnalulu oficialu francesu mai reporteaza, ca despre negotiari de pace nici unu momentu nu mai poate se fia vorba. Francesulu nu poate se devină la o idea de atata slabitiune. — Se scrie dela fruntari’a pruso-belgiana, catra corespondenții de „Nord-Est* după „Rom.*: „Eta esacta espunerea fortielor miliţiei prusiene a primei serie, adica care cuprinde oamenii in etate dela 25—35 de ani împliniţi: 1. 218 batalioane de infanteria, cuprindiendu 14.600 oficiri si 140.000 soldaţi. 2. 16 regimente de cavaleria de reserva cu 500 oficiri si aproape 10.000 cavaleri. 3. 10 regimente de artileria, avendu 1000 oficiri si 42.000 suboficiri si soldati. Cu pionirii si alte trupe, in totalu 205.000. „Din aceste trei armate numai cea d’antaiu intra in campania. In acestu momentu e intrebuintiata că linia si mai toti oamenii ei suntu pe Rinu sau pe cale in spre densulu. „Se nu -si faca cineva vr’o idea falsa despre soliditatea acestei trupe. Fara contradicere ea este elit’a armatei prusiene pentru acţiune si mai cu seama pentru marsiuri. Dar’ e si unu reu. Cele doue treimi din oamenii sei suntu însuraţi; afara de acestu primu cusuru, cea mai mare parte din ei suntu in capulu unui stabilimentu industrial, comercialu seu agricolu. „Militi’a in compania in timpu de siése luni, si chiaru mai pucinu — e o ruina si o desolatiune fara margini pentru tiera. Reulu nu e câtusi de pucinu mai micu, desa ajunge lucrulu numai si numai la lupta, pentruca generalii prusieni menageza inca si mai putinu militi’a decatu trupele de linie, candu au trebuintia se dé o mare lovitura. Numerulu veduveloru si orfaniloru, după Sadov’a, a ajunsu la o cifra, de care nu-si poate face cineva idea.“ Brasiovu 16 Aug. Eri avuramu rar’a ocasiune a fi ascultători la una prelegere foarte momentosa, ce după presolintiarea cunoscuta o tiena dsier’a Constanţi’a Dune’a, membra mai multor societăți din Parisu si, decorata pentru opuri literarie cu medali’a de juru etc., in sal’a gimnasiului romanu de aici, prelegere fóarte instructiva si afunda patrundiatoria in obiectu, cu care s’ar pote multiami orce auditoriu din veru ce staturi civilisate; or’ ceea ce privesce la puritatea limbei si la melodias’a si espresiv’a pronunciare a literatricei nóastre, apoi marturisimu, ca ea ne a straplantatu in nesce regiuni măreţie ale domniieloru, sperantieloru si ale aspiratiuniloru atatu de complinite, in catu eramu răpiţi de ambiţiunea a crede, ca limb’a romana astfeliu vorbita, cu sonoritatea si dulceati’a cea melodiosa, cu usturatatea espresiuniloru, cum curgea ea din rostulu prelegaturei nóstre, rivalisasa cu orce alta limba a Europei civilisate. Celu ce n’a fostu facia, nu -si pote ertă unu pecatu nationale atatu de mare, care l’a comisu nefolosinduse de delictele distractiunei spirituale, si de importanti’a deductiuniloru logice, cu cari desfasiura acesta téma. Ascultătorii de ambe secse, voru fi martori, ca cu nici unu pretiu nu se pote repara daun’a absentarei. — Atata impresiune salutaria a lasatu acesta conferintia in cei de facta! Credemu, ca in interesulu bunei cresceri prin secsulu frumosu va esi la lumina int’unu opu deosebitu împreuna cu altele si acestu discursu importantu, inse elu totu nu va poto ave tocma acelu efeptu, rapitoriu, in lectura, că candu se audiea din graiu viu alu auctorei. — Nu potemu vnse pana atunci a nu atinge celu pucinu minunatulu argumentu pentru necesitatea înaltei culturi a secsului femeescu si impintenulu celu dede secsului frumosu cu elu in desfasiurarea temei. — Straplentata in epoc’a marelui pedagogui Pestalozzi etc. impută neculturei mameloru, ca s’a aflatu silitu a le răpi din sinulu loru copii de 2 ani, pentruca in scoal’a se le formeze spiritulu si caracterulu si se le desvolte facultățile. In starea neculturei mameloru, aceste trebuie se-si perda dreptulu celu au dela natura a forma animele fiiloru sei, si numai prin cultura -si potu revindeca dreptulu acesta. Ar’ fi, că tata mam’a se fia totuodata si pedagoga, atunci n’amu vedé cresceri scâlciate. — Antitesea intre încordările femeiesci de a se decora pentru a atrage plăcerile fisice si intre predilectiunea de a-si castiga preceleutie de cultura, virtuti si morale, inca eră edificatoria, pentruca in adeveru blandeti’a intrelepta, frumseti’a si decerea spiritului e in stare a castiga la barbatu amorulu celu mai nevesteditu si duratoriu pana la móarte, pre candu amorulu frumsetiei si alu decarei se poate preface in urgisirea cea mai fatale s. a. Cultur’a pretinsa de dsiera conferintiaria in favoarea sensului frumosu, in alu cărui interesu purta misiunea de aperatoria, e chiaru invetiatur’a filosofiei. Ea dicea asia: Eu ceru fara sfiale pentru femeie că mama, că educatrice invetiatur’a filosofiei, acesta e unu studiu absolutu necesariu specialităţii sale de muma. Poate cineva cultivă, forma unu sufletu fara cunosciintia psichologiei seu sciinti’a miscariloru sufletului?! Dar’ logica, cum se nu fia trebuitoria celei ce are necesitaţi de logica, de metoda ? Si moral’a, asta parte a filosofiiei, de ce ar’ fi ea superflua, de prisosu, celei ce este datoria a ave atata moralitate? Catu pentru estetica, scimu, ca sufletulu are instinctulu frumosului, dar’ scimu si, ca trebuiesce a cunósce acelu frumosu, pentru alu iubi. Si de va iubi femeiea frumosulu, uritulu in morala ei va face totu aceeași orere, că uritulu in tóte. Totu in interesulu copilului ei trebuiesce femeii cunoscienti’a fisiologiei. Că educatrice pote, că se ignore puterea materiei asupra spiritului si efectele ce produce? Hygiena, anatomi’a, de n’ar ecsistă, ar’ trebui create, dice, pentru mume, ce au a veghia asupra corpului copiiloru loru spre alu conservă in buna stare si alu intari si alu desvoltă. Se intielege, ca înainte de acestea studia trebuiescu cunosciintie preliminarie, cunosciintie positive, ce dau rectitudine raţionamentului, si cunosciinti’a cunoscientieloru abstracte, ce are a prepară spiritulu pentru sborulu, ce va ave de luatu. A fi educatoria este cea mai dificila din toate specialitățile. Consecinti’a logica este, ca femeiea are celu mai incontestabilu dreptu la luminare s. a. Noi damu totu dreptulu logiceloru acestoru pretensiuni si amu dori numai, că ele se se faca catu de mai posibile si mai generalminte primite; pana atunci inse ei dorimu toate bunele succese in direcțiunea acesta, că propagandu principiale unei atari educatiuni in favoarea sensului frumosu alu natiunei romane, pana candu se voru face in fapta