Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-09-19 / nr. 73
Qazet’a eso de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe i/i 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe anu anu seu 2*/3 galbini mon. sunatoria. Anulu mill. Brasiovu 1 Octobre 19 Septembre Hr. 73. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie 6 cr. Taca’a timbrala a 30 cr. de fiacare publicare. 1870. MONARCHI’A AUSTRO-UOARICA. Transilvani’a. Brasiovii 30 Septembre. La situatiune. Pre candu ni se pironesce toata atențiunea cea încordata si discordata prin decursulu lucruriloru in Occidentu, pana a nu se ivi inca nici o radia de pace intre puterile beligeranti, la desastrele resbelului occidentale, care poate lua dimensiuni periculoase si pacei intregei Europe, furtuna Orientului inca începe a amenintia cu o prorumpere, care poate ca se afla in ajunulu descarcarei. In Constantinopole lumea turcésa se afla in teroare panica, ca pe timpulu, candu in 1853 plesnea Mentschikoff biciusc’a înaintea Portei otomane in ajunulu resbelului din Crimea. Turci’a arméza din resputeri, ambla cu capulu ruptu după aliantie, si intre Londonu, Vien’a si Constantinopole joca telegrafulu cele mai intetite jocuri diplomatice din causa, ca internuntiulu Rusiei gen. Ignatieff sta mortisiu pentru desfiintiarea tractatului din 1856, inchiatu de puterile europene in Parisu, după cum prenuntiaramu mai ori; era acum gen. rusu avu alta audientia la Sultanulu si inca lunga, totu cu negotiarea desfiintiarei numitului tractatu. — Ignatieff a parasitu palatulu cu o brusca nemultiumire si porni la Petersburg, ca se duca reportu la Cearulu, dela care va depinde pornirea Rusiei. Scrii din 18 Sept. dela Constantinopole reportéza, caAngli’a a consiliatu pe Turci’a ca se-si imultiesca armat’a si materialulu de resbelu, ceea ce si face, pentruca si reserv’a de 90 mii a pus’o pe pitiore, cu atatu mai vertosu, ca ce persianii atitiati de Rusi’a se afla in plin’a resculare, care a si inceputu versarea de sânge. In Hindicu intre Hilla si Herbella intre Tafaili protegeatii Portei si intre Le-Be-Hassani se intempla o bataia formala, in care cadiura cu sutele morţii si răniţii. In Dagara totu in Asi’a se măcelări garnisan’a din fortareti’a Nalile cu comandantulu Hamudani, si trupele ajutoria ale Turciei tramise de Mihad-Pasia fura atacate cu perdere de 2 căpitani, 4 oficini si 40 soldaţi, vrendu a străbate la Divania. In Basora Hafis-Pasia fu decapitata de catra rebeli si garnisoana incungiurata, incatu Turciei ei trebuie aici corpu de armata, ca se poata sustiene pacea in Irak, unde rusii ca si prusianii in Occidentu au revolutionatu pe malcontenti in contra Turciei. *— Part’a are impartasiri sigure despre armările Rusiei. In Varsavi’a se concentreaza armata. In Podoli’a se redica 2 tabere cu intarituri. In Elisabetagrad numai se afla incortelati 30 mii infanteria si cavaleria. In Besarabi’a se formeaza 2 corpuri de armata, se făcu comande gigantice de faina, de vite, slanine si alte. — In Tăcere se ecsecuteaza mobilisarea cazacilor u donici si urali si asta face pe Turci’a se se armeze pana in crescetu. — Cam deodata cu merg. gen. Ignatieff -si dede dimisiunea si Lagueronniere internuntiulu francesu, calatorindu la Franci’a, in loculu caruia remase Ducros-Aubert cu agentu. — Patriarchulu ecumenicu inca ceru dela Porta imputerirea de a conchiama unu concilu ecumenicu pentru resolvirea cestiunei bulgarice, amenintiandu cu demisiune, deca nu i se va concede, incatu in 8 Septembre se tienu consultu ministerialu asupra acestei cestiuni fara resultatu. Grecii -si ciulescu urechile, cu lupii in ajunulu pradei. Slavii de sudu inca se intiepenescu. Unumandatu alu ministeriului de resbelu din Serbi’a conchiama tota militi’a in tabera de ecsercitia, după brigade! — Principele Milan cu regenti’a si suit’a militaria calatoresce tiar’a, or plenipotentulu Serbiei a calatoritu la Constantinopole. La scupcina s’au facutu alegerile. — Cum sta Croati’a, Dalmati’a si Slavoni’a scimu, se se mai adauga, ca o fregata francesa „Amerique“ sosi in archipelagu pentru a vena după nave germane. — Situatiunea Austriei cine nu o scie. Ecsercitiele militiei in toata Ungari’a curgu de asta primavera mereu si acum se desbate numai cestiunea, deca ea se se intrebuintieze numai la aperarea din launtru seu si la acțiune in afara. Ospetiulu sântei aliantie inca se apropia cu natural’a lui carneradia. Toate acestea alaturate la cele din campulu resbelului făcu mare seriositate in situatiunea generale. In Itali’a se arunca sementi’a reactiunei germane. — C. Arnim internuntiulu Prusiei juca pe unu feliu de protestatoru in contra intrarei generalului italianu in Rom’a, sub manta de midiulocire, si ne tememu, ca va veni timpulu, candu după devingerea eventuala a Franciei, se va reintorce sant’a aliantia la vechi’a ei prada, la restauratiunea cea atatu de ochita! — Retacit’a Italia pe calea viitoriului ?! — In 2 Oct. se va incepe votisarea generala in statulu romanu pentru incorporarea la Itali’a, dar’ inse intregu corpulu diplomaticu, care inca merse in cortelulu gen. Cadorna spre a negotia pentru predare, inse nu fu primitu de generalulu italianu, decatu numai negotiarea cu comandantulu trupeloru străine, inca lasa in dereptu unu, tiene minte. Condemnatii politici toti se eliberară in Roma, a cărei ocupare constă 21 morți intru ei 3 oficini si 117 vulnerați italiani. Numai de s’ar si tiene asia usioru! — Lui Garibaldi i se pitulă telegram’a, cu care lu chiama régimele provisoriu alu republicei francese, cu toate acestea Garibaldi audi, si trecu in Franci’a spre a lupta pentru libertatea suptu tricoloru. — Ispaniolii nu voru mai asaulta pe Prim si Serano, cari se poarta cu antipathia catra republica ca si catra fostulu imperiu; dar’ lun’a lui Octobre le va trage dunga preste socoteala republic’a. — In Franci’a pe régimele republicanu Bismark nu vrea alu recunósce competenta de a face prin Favre pace, ci propuse, ca se conchiame senatulu si corpulu legislativu, ceea ce Favre, dice, a fi imposibile. Lupta Franciei dar’ se privesce acum de catra nemti mai pucinu legitima, decatu capitulatiunea dela Sedansi conditiunile apromise atunci de regenti’a. — In Angli’a se crede, ca Prusi’a totu se va indupleca a tracta cu constituant’a seu adunarea nationale a Franciei, si asia situatiunea sta in foculu venetu alu limpedirei luptei intre libertate si absolutismu chiaru si in pornirile orientali. — in esiri si retrageri după forturi. Batai’a cea mare asteptata la Meudon nu se mai intempla. Tocma primimu noue sciri electrice: Tours 27 Sept. Diurnalulu oficialu parisianu publica unu reportu alu ministrului din 25 sera, in care se dice: Diu’a de astadi a fostu deplinu paciuita. Tube de tunuri ce se reintorna dela Surénes fura atacate de dusmanu la St. Cloud. Foculu de cartece de pe tube facu se amintiésca foculu dusmanului, casiunandu prusianiloru siintiterie perderi. Fortulu d’Isly desierta focu asupra dușmanului, ce se parea a asiedia baterie in depărtare. La Trief unu podu redicatu se surupa sub greutatea tunuriloru dușmane, din cari trei se cufundară. Pusetiunea noastra privita in generalu este buna. Perderile prusianiloru in luptele neincungiurabile in dilele din urma 20—24 se punu la cifra de 10 mii fetiori, 1 tunu si 2 mitralese. La prusianii prinsi se aflara scrisori, care constata, cum ca intre ei domina unu mare descuragiu, si poporimea Parisului se tiene escelenta, tote partitele suntu resolute pana la estrema împotrivire. Despre ocupatiunea fortului Toul după reportu din Ecrouves din 24 Sept. se scrie acum, cum ca prin capitulatiune (asiadara nu prin asaltu?) au cadiutu in manele prusianiloru 109 oficini, 2240 fetiori, 120 cai, unu vulturu de garda mobile, 197 tunuri de branciu, 48 trase,3000 pusei, 3000 sabie, 500 chiurasse, multe obiecte de munitiune si armaria, 143.025 porțiune diurne si 51.449 rațiuni diurne. Argentoratulu (Strassburg) după una scire din Darmstadt 26 Sept. s’ar fi predatu in diura acesta după amédi, după scire oficiale germana din Ludwigshafen. Chauny 28 Sept. Orasiulu Soissons, fiindu amenintiatu, a puscatu asupra dușmanului cu granate, facundu si esaltari asuprele. Prusianii făcură unu podu preste Aisee si aprinsere casele Fauburgului. Beauvois 28 Sept. O patrula de recunoscere veni ori la Clermont, fu rebatuta de gard a mobile si de poporu; prusianii se reintorsera cu artileria si întărire, puscara asupra cetatii si dedera focu la mai multe curti. Gard’a mobile la ordinulu generale se retrase. Prusianii intrara in Clermont. . Pana acum se afla in giurulu Parisului de la Versailles pana la St. Cloud preste 300 mii prusiani postati la diverse locuri si se mai aduna mereu. In contra acestora armata activa, care senfrunte in campulu liberu se afla pucina in Parisu, abia vr’o 120 mii; se afla inse aperatori de tata mana preste 600 mii in Parisu, or’ in afara a inceputu resbelulu guerilicu si rusticu a scote peri albi principelui de coroana si deca armata dela Loire cu Garibaldi in antepostu va ataca pe impregiuratori dela spate si Bazaine spargandu sirele impregiuratoriloru dela Metiu va ajuta la lupta de alta parte, cum se astepta, atunci pelanga resolutiunea cea de feru a parisianiloru, ca atacatori din frunte, va trebui se ingenunchié dusmanulu. Dar’ republicanii din Germani’a cine se ii corumpa, ca se se rescóle, cum corupsese Prusi’a prin Franci’a, Ispani’a, Itali’a, Austro-Ungari’a siSlavi’a de sudu, fara de ceea ce republicanismulu n’are prospecte de a-si intemea imperativa, deca nu ia succesu aceasta in 1848. — — Tocma se scrie dela Berlinu, ca Napoleon va publica unu manifesta in foile angle si belgice, Din campuln resbelului. După ce încercarea de pace se făcu apa, ambe partile beligeranți se incerca in atace mai mici a cunoasce puterea dușmanului si parisianii se oiielesc.