Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-11-25 / nr. 92
Gazet'a esc de 2 ori: Mercurea si Duroinec’», Foi’a, candu concedui ajutoriale. — Fretiulu , pe 1 anu 10 fl., pe */4 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. T. a. pe unu bdu seu 2*/s galbini mon. sunatoria. —---7~r.---T ~'T Hr. 92. Anuiu A VAUI. Se prenumera' la postele c. r.', si pe la DD. corespondenți. .— Pentru serie -6 er. Tacs’a timbrata a 30 er., de. fiacare publicare. Brasiovu 7 Decembre 25 Novembre 1870 MONARCHI’A AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Brasiovu 23 Nov. vechiu. Reuniunea romanesca de gimnastica si de cântări trenueri in 22 Novembre ultim’a convenire colegiala in anuiu acesta cu programulu urmatoriu: 1. „Rugatiunea corabieriloru in furtuna.“ Choru de barbati. 2. „Fiica regimentului“ de Beriot pentru violina si piano. 3. Declamatiune. 4. ,0 nópte de Maiu*. Choru de dame si barbati. 5. Quartetu din „Hochzeit bei Laternenschein“. €. Fantasia din „Traviata“ pentru piano de A. Doria. 7. „Romantia nationala“ de T. Georgescu pentru tenoru. 8. „Andante“ din concertulu de Beriot Nr. 2 pentru violina si piano. 9. Choru de dame si barbati din operata: „Mousier si Madame Denis“. 10. „Stoldam viteazul“ de V. Alexandria—"" Cu totudeuna asia de asta data a fostu acésta petrecere cercetata de publiculu nostru romanu, si ne convinseramu de nou, ca convenirile aceste suntu cele mai frumóase petreceri ce le avemu noi romanii aici in Brasiovu. Piesele aratate in programu au fostu alese cu multa dibacia din partea conducătorului, si spre lauda reuniunei ecsecutate cu tota acuratetica receruta, desi se ivi incidentu tristu pentru acesta reuniune, caci tocmai in ajunulu convenirei fu conducatorulu ei cuprinsu de unu morbu greu si asia se vedia silita societatea a se conduce de unu dirigentu nou. Nu ne vomu lasa intr’o recensiune mai detaiata, ci ne vomu margini pe langa laud’a ce compete unoru persone concertanti, cari fara a fi membrii activi ai acestei reuniuni au concursu cu doi numeri in programulu conventiei. Antaiu este dóamn’a Gärtner, care la diferite ocasiuni si la alte conveniri ne-a pusu in uimire cu technica cea mare ce o posede in ecsecutarea canteceloru pe piano. Al doilea este studintele I. Baiulescu, care in etate abia de 15 ani produce tonurile cele mai fermecatorie pe violina si ne da sperantie frumoase despre cualificarea sa de concertantu in violina. Vorbindu despre puterile chorului trebuie se marturisimu, nu soimu, din ce causa ele se impucineza din dî in dî, de ora ce chorulu, care pana aici constă din 40 de membrii, acum de abia numera vr’o 20. Abstrahendu dela unele incidence, ca cativa factori principali ai acestei reuniuni au fostu impedecati, parte prin morburi, parte prin alte cause neprevediute, ni se pare noua, ca a inceputu a se inradacina ore care indolentia, ba putemu dice chiaru o nepăsare periculosa pentru progresulu ce lu dorimu, de arace unii membrii si mai alesu unele membre, care au facutu onóare si in productiuni arangiate de străini s’au eschisu din acésta societate. Intrebamu déja pe publiculu nostru romanu, ca are ce ar’ dice străinii, déca si petrecerile aceste, unice pentru o adunare mai mare de romani s’ar desfiintia? Ore nu ne-amu face noi de insulu loru, se facemu de imputările conationaliloru noştri din alte parti. Ore nu scimu noi ce impregiuni surprindietorie au facutu aceste petreceri asupra ospetiloru veniţi din Romania si din alte parti ale Transilvaniei? Nu scimu, catu de favorabilu s’au esprimatu, ei in privinti’a vietiei sociale, ce o ducemu noi aici? Sustienerea seu disolvarea acestei societăți depinde numai dela noi; de o vomu spijini-o, o vomu avé; era de nu, damu dovada, ca inca nu suntemu destoinici de ceva mai inaltu si mai presusu de interesele materiali. Deci se ne intr’uniim cu totii pentru sprijinirea si sustienerea acestei societăţi, a cărei scopu nobilu este de a lati music’a in poporu, de a face, că in fiacare casa se se cultiveze musica, pentruca influinti’a musicei asupra nobilisarii animei este recunoscuta de toate popoarele civilisate. Cultivandu musica se cultiveaza simtiemintele, cultivanduse simtiemintele se progaga moralitatea. „Oglinda sufletului este musica“ dice renumitulu Metastasio. — Universitatea natiunei sasesci econchiamata pe 10 Ianuariu 1871 , printr’unu cerculariu alu comitelui sasescu din 30 Nov. 1870 Nr. corn. 1684, indreptatit catra toate diregatoriele sasesci. După cuprinsulu lui se provoca jurisdictiunile a pune tóate la cale, pentru ca alegerile deputatiloru, pe basea §§ 11 12, si 14 ai statului provisoriu, se se ecsecuteze, pentruca aleşii se mearga de timpuriu la siedintiele universităţii. Obiecte de pertractatii se semnalisa: ordinea administrarei paduriloru in cele 7 judecie; sistemisarea ajutorialoru nationale pentru cultura industriala intre sasime, pentru salariale oficialiloru pensionari, intregiri de posturi precum si vinderea casei nationale Nr. 189 in Sibiiu, precum si darea socoteleloru, restituirea bunuriloru fiscale ale Fagarasiului, redicarea de scole agronomice, regularea relatiuniloru agrarie, obiecte economice si înainte de tóte darea opiniunei in privinti’a regularei municipale in fundulu regiu cu privire la art. de lege 43 § 10 din 1868 si § 88 art. 42 din 1870. Dupace corpurile representative orasiane si cercumdarie preste totu teritoriulu fundului regiu se afla acum reorganisate, pentru cuprinsulu întregului fundu regiu e chimata acesta dieta a pune basea viitorieloru relatiuni intre — omu cu omu, — cace in ea se voru pertracta totu obiecte nationale sasescima si de ale altoru conlocuitori in fundulu regiu, numai se-si folosesca dreptulu de a alege deputaţi, cari se le representeze si interesele loru in universitate, nedemitenduse in trafice, care apoi in resultatulu loru le contringu cretiele fruntiloru. Se fimu şireţi cu şireţii si solidi cu solidii, dice lumea de adi, nu eu. — Situatiunea sta inganata cu aderarea puteriloru la tienerea unei conferintie, nu se scie unde se scrie, ca si Port’a primindu propunerea de conferintia a contramandatu conchiamarea redifiloru; inse ce e curiosu, ca regimulu republicanu din Tours respinge cu totulu conferintiele, si Angli’a inca le primesce numai cu conditiune, ca decisiuniloru conferintiei se nu se prejudece prin faptele complinite. Angli’a nu se multiumesce, pana candu Gortschakoff nu -si va retrage prim’a nota. Cine va crede la intelnirea estoru pretensiuni, va fi mare Apolonu! — Din caitipulu rezbelului. Diurnalele din Ungari a anumitu „P. Lloyd“ etc. precum si „Arader Ztg.“ publicară telegrame din Tours 2 Dec., care reporteza o mare învingere a francesiloru, ca gen. Ducrot cu 150 mii a ruptu liniele impresuratorie si la Nogent sur Marne a luatu pusetiune tare, ca francesii au ocupatu 60 de tunuri si ca regele Wilhelm ar’ fi luatu fug’a dela Versailles, inse telegramele germane nu vorbescu despre infracti’a liniei nici despre victoria. Der’ telegram’a urmatoria vorbesce de batai’a din 1 Decembre totu pentru învingerea francesiloru asia: Brucsel’a 3 Dec. Repórte directe dela armat’a de Loire spunu, ca arip’a drépta a prusianiloru fü trentita la pamentu in 1 Dec. si tóta armat’a de Loire merge catra Parisu. Alta telegrama: Versailles 2 Dec. Armat’a dusmana parisiana după batai’a de alaltaeri a trenutu ocupate satele de pe malulu Marne anume Brie si Champigny. Asta diminetia trupele nóastre reocupară acestea sate. La 10 ore dusmanulu erasi inainta in contra puzetiuniiloru nóastre de vipera lie intre Seine si Marne, inse după lupta ferbinte de 8 ore fura respinsi victoriosu de catra corpulu de armata prusiana 12 si 2 dimpreună cu würtembergesii. Despartiementulu de armata alu in ducere Mecklenburg fu atacatu cu violintia pe linea Orgére Baigneaux de catra a 15 si 16 corpu francesu, inse fu respinsu preste Loigny si Couporay fu luatu cu asaltu. Dusmanulu inainta(?) pana langa Artenay, perdu inse multe sute prinsi si 11 tunuri. Perierile noastre suntu mari, ale dusmanului suntu foarte considerabile. Asta scrie e germana si ea inca marturisesce, ca francesii innainteaza. — Altu telegramu: Tours 2 Dec. (oficialu) reporta, ca in urma instrucțiune^ ministeriului de resbelu se incepu o miscare intr’unita. Inceputulu operatiunei a fostu favoritoriu, corpulu alu 16-a dede cu arip’a stanga de o pussetiune tare a dusmanului la Guilleville pana la Terminiere; după o lupta de 6 ore pusetiunile dusmanului (prusianu) fura luate de catra francesi di baioneta, precum si localitățile Bonneville, Villepot, Tuverolles. Perierea dusmana e mare, a noastra nu e serioasa, se aducu prinsi, dusmanulu se retrase la Loigny, Chateau-Chambray, Tours 4 Dec. oficiala (Cor. Bur.). Armata de Loire in înaintările sale de Vineri si Sambata afla viua impotrivire din partea dusmanului, intrerumpenduse in înaintare. Se pare, ca dusmanulu a concentratu masse considerabili intre Pithidinies, Artenay si Orgueres. Armata de Loire trebui se-si ocupe positiunile cele tari dinaintea Orleanului, amenandu mișcările inaintatorie. Problem’a armatei de Loire e cam dificultata, inse ea e neamenintiata. Armat’a lui Ducrot tiene pe dusmanu ocupatu. Din telegramele de susu se vede apiiatu, ca francesii se potu numi învingători in dilele acestea, tocma de nu le a succesu a degagia Parisulu, ceea ce se vede si din un’a telegrama dela Genev’a 3 Dec., care reporta, ca garnisoanele dela Metiu, Thionviile, Nancy, Strassburg primiră ordine urgenta ca se merga cu cea mai mare intiala catra Parisu. Lyon 3 Dec. Astadi toata diu’a o lupta înfocata pe drumulu dela Autun la Arnay-le-Duc.