Gazeta Transilvaniei, 1871 (Anul 34, nr. 1-100)
1871-01-02 / nr. 1
GAZET1 Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu, pe lami 10 V., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 2Vg galbini mon, sunatoria. SILVANIEI Anula XIA-Xllr. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrala a 30 cr. de fiacare publicare. Br. 1. Brasiovu 142 Ianuariu 1871. MONARCHIC AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Brasiova 2 Ian. 1871. Alalta sera in ajunulu anului nou 1871 întrunirile pentru a judeca trecutulu si a preconisa viitoriulu voru fi resunatu cu simpathicele spresiuni pana la marginea continentelui europeanu, — unde clasic’a si grand’a fiia a gintei latine, sor’a noastra Francia, sangera, cum n’a mai sangeratu una naţiune pe pamentu pentru aperarea libertăţii umane si a prestigiului genului său gentile. Franci’a n’a sorbatu acum intrarea anului nou cu vorbe pompese si oraculose, ca sub imperiu. Gambetta cu delegatiunea din Bordeaux a contramandatii primirile oficiosa petutindeni, si nepotendu scapa de o raanifestatiune a poporului se adresa catra olu: Se fia securu, ca Franci’a nu va baga sabi’a in tocu, pana candu nu va scoate pe dusmanulu libertății din tier’a ei. — Din partea Prusiei „Corespondinti’a provinciale“ diurn. of. cncomisu schimbulu anului cu cantecu de triumfu, ca posteritatea -si va aduce aminte de an. 1870 mai Cu gloria decatu de timpurile marelui Fridericu II., pentru ca lu va resaluta ca pe anulu renascerei si alu unirei poterii nationale la o potere si mărire ne mai cunoscuta, laudandu pe regele, ca cu catu deveni mai mare si mai potentiosu de 10 ani incace, de candu lua coroana, cu atatu mai resolutu recunoscu in faci’a poporului si — nu in dosu — chiama numele lui Ddieu. — Opiniunea generale vise condamna an. 1870 ca unii anu de la acelu si fisicu si moralu, care a lasatu vandalismulu, barbarismulu, despotismulu militariu si despretiulu demnităţii omenesci chiaru intre naţiunile cele mai înaintate in civilisatiune de pe globulu pamentului, se treca de ereditate si pe an. 1871, care pote fi si anulu surprinderei, anulu pacei generale intre popore si anulu revindecarei drepturiloru loru răpite si ignorate; totulu nuse depinde dela succesulu resbelului presentu, care si de o parte si de alta se termina in estremele cele mai nereconciliabile. „Germani’a“, unu diurnalu favoritu alu min. de cultu Müller alu Prusiei, cu vorba sarcastica scrie, ca Franci’a si natiunea ei nu mai merita a remané statu de sene, ci trebuie se remana numai vasalu imperiului germanu, ca numai acesta rola i se cuvine pe viitoriu! De atata insolentia e capace unu prusianu?! — De ce nu, candu are cutediarea a mai dice, ca Austro-Ungari’a, după ce s’a infiintiatu acum imperati’a germana, nu mai are ratiune a mai ecsiste; apoi a rumpe o lance atatu de amenintiatoria si statului nostru, scosa de suptu perina ministeriale prusiana, in momentele, candu Bismark invita pe Austria la amica conlucrare, nu insemneza mai pucinu decatu, ca in ideea prusianiloru anulu 1871 trebuie se fia anulu resturnariloru. Si cine ar’ disputa Prusiei acesta idea condu- Catoria? — Nime. Afara de republic’a francosa nici Angli’a nici Rusi’a nu pre stau lungite in drumu, ceea ce se va vede după conferintiele din Londonu, cari potu pune in cursu si idea conducatoria a Rusiei in orientu, cu prefacerile ce le recbiama alianti’a respectiva, după ce denuncia cu asemene fortetia observarea tractatului de Parisu 1866. Inse pe langa prefacerea de state, intentionata de ambele aliate, se fauresce totuodata si la inmormentarea constitutionalismului si a parlamentarismului in Europa, si prin urmare la latirea imperiosului feudalismu si destiotismu militariu, si acesta e nodulu gordianu, in care se taia cu atata resolutiune pe campulu luptei , fara crutiare, din părțile antagone principialoru de statu si formeloru de regiune. Deslegarea acestui nodu a remasu ereditate anului 1871, care credi si continuarea măcelului pe campulu luptei. De cerulu, cu finea luptei se aduca pace duratoria si amicitia intre popora si intre muritori pe pamentu! — Din campula resbelului. Se constateaza, ca victori’a francesiloru la Viller-Sexel sub gen. armatei din resaritu Bourbaki e splendida, ca prusianii, după ce francesii nóaptea spre 10 derimara cu totulu, fortulu fugiră la Vesoul, lasandu o parte prinși. Nemții dicu, ca au cadiutu in lupta numai 13 oficiri si 200 fetiori dintre ai sei, dar’ la toate positiunile éré cati voru fi cadiutu? Uuu telegramu dela Bordeaux 10 lan. anuncia dela Rongemont, cumca in 9 lan. au tienutu intr’un’a lupt’a pana la 7 ore sór’a. Supremulu comandantu a remasu preste nópte chiaru in centrulu câmpului de lupta. Tóte positiunile inse avisate după ordinea de mersu presemnata, fara sór’a ocupate de catra armat’a * francesa. Viller-Sexel chiar’a positiun'loru in ost’i fi?, neupatu intre eschiamari: Se traiasca republic’a! — Se traiasc’a Franci’a! Scirile oficiale chiaru dela gén. Bourbaki din 10 lan. reporteaza, ca prusianii fura noaptea isgoniti din toate casele din Viller-Sexel, or’ in 10 dimineti’a parasi ultimulu dusmanu cetatea, dar’ o parte se predede. Positiunile armatei gen. Bourbaki suntu cele mai avantagioase, trupele pline de curagiu si incredere si in scurtu voiu a ajunge la Belfort si apoi voru procede catra Nancy, cu tóate, ca din restulu ostasiloru gen. Werder si corpulu lui Zastrow se reformeza o armata intrega germana de ostu sub comand’a propria, la care s’au tramisu din Germani’a poate cele 35 batalioane, despre cari el’ se scrie, ca porniră. Bordeaux 12 Ian. Schri de balonu din Parisu din 10 Ian., după „Cor. Bur.“ reporteza, ca in 8 sor’a catra Maimaison s'au intemplatu, mai multe atacuri, cari s’au reinnoitu, si in 9 dusmanulu se incerca a patr’a oara a ataca Maimaison, Coschart si rupturile petrase din stang’a de Reuil. Garde mobile respinseră atacurile si casimnara mari perderi prusianiloru. Prusianii luara de centru bombardariloru spitalele! Bolnavii si vulneraţii se asiediara prin celarie subterane. Nóaptea cadiura 2000 bombe in Parisu, se omorira mai multi prunci si femei, alţii se răniră, dicu scirile germane de la Bordeaux, de unde inca sosi scrie in Parisu prin porumbei cu scrisori, cari produseră mare multiamire, fiinduca se incredintiara parisianii ca in afara suntu tóate pregătite pentru estrema improtivire. Nemții credu, ca sartea Parisului se va decide in scurtu, inse chiaru, candu Parisulu ar’ fi si silitu a capitula, Trochu totu -si va amenintia atunci pe prusiani cu Parisu cu totu, ca-ce elu se va retrage in forturile cele neespumnabile Mont Valerien si St. Denis cu armat’a, si atunci face ilustria nemtiloru ocuparea Parisului, ca-ce Trochu ar’ remane dominatoriu fapticu preste cetate, si asediarea aceloru forturi er’ va da de lucru intregei armate prusiane, daca nu se va retrage, vediendu, ca Bourbaki o inchidi de catra orientu, candu apoi armat’a de nordu si de sudu inca va fi prigonita da armatele francese. In nordu fortulu Perone, după respingerisi perderi mari casionate germaniloru, intre cari si unu generale si 2 coloneii, capitala in 10 Ian., luanduse prinsi 3000 combatanti. Dela vestu, unde se tramisera multe ajutoria in contra gen. Chanzy, se scrie din 11 , dar’ din Versailles, ca in 10 se totu repetiea atacurile in directiunea catra Mans. Ofensiv’a francesiloru pote si a asternutu calea cu vincere aut mori si in sudu si in nordu, ca in ostu. — „Independinti’a belgica“ publicase o corespondintia din Parisu ce anuncia, ca in urra’a presiunei ecsercitata asupra sa, Trochusi a adaugatu pe langa sine unu consiliu compusu de patru ministri si patru generali. Acestu consiliu inse este puru consultativu. S’a trenutu la 31 Decembre o întrunire importanta si agitata, in care s’a luatu decisiuni energice in faci’a amenintiariloru manifestate de cluburi in contra guvernului. Trupele au fostu consemnate. O nota a lui Trochu, ce a aparutu in „Dinariulu oficiale“, face apelu la concordia, anuncia, ca o actiune resbelica va ave locu in curendu, precum si ca guvernulu nu se va modifica. Arborii din Campii-Elisei au fostu dati diosu si preste curendu voru urma si acei din gradin’a Tuilerieloru. O nota publicata in „Dinariulu oficiale“ previne publiculu iu contra sgomoteloru optimiste. — Esta e totu sgomotulu, despre care se vorbiea, ca ferbe in Parisu. — Dela Versailles 12 Ian. se scrie oficialu, ca la Le Mans in 11 au luatu nemtii mai multe positiuni dela francesi, 7 tunuri si 8 mitralese si vreo 7000 prinsi. Totu despre acesta scrie marele duce catra ducesa din Schwerin, ca la Le Mans au avutu lupte sangeroase si înfocate, prindiendu 10 mii. Geil. Chanzy telegrafa vnse la Bordeaux, ca in 11 Ian. dusmanulu l’a atacatu pe tota lini’a, inse generalii lui dovediră toata energi’a; si ostasii Cu toata ostenitiunea si au tienutu positiunile, in cari au si masu preste nópte, numai positiunea Tuillerin o ocupa dusmanulu la amurgitulu serii. Dispositiunile inse suntu date astfeliu, incatu positiunea perduta er’ se va relua. Numerulu prinsiloru nu e cunoscutu. Lupt’a dura pana nóaptea. Ostirea engagiata la lupta se pretiuiesce la 180 de mii. Perderea nóastra e simtibila, dar’ a prusianiloru e si mai mare. Mane se astepta nou atacu. Una telegrama din Versailles sosita la diurnale din Pest’a, anuncia, ca in ostu gen. Werder a parasitu Vesoul si s’au retrasu, or’ gen. Bourbaki lu va lua la goana catra Nancy, după ordinulu primitu dela Gambetta. — Testimoniu de vandalismu. Diurnalele germane referéaza, ca prusianii făcură in Montbeliard o recursitiune ne mai audita; ei cerura ad. o guilotina, cu care se pota infricosia pe prinsii franctifori, din cari vrea se decapiteze spre a insufla terore in publicu. Li se respunse, ca nu se afla. Se astepta aici si o bataia, ca Belfort se apara voinicesce facundu si esiri. — Ricciotti Garibaldi a indreptatu catra comandantulu prusianu din Chatillon urmatori’a scrisoria: Via Biblioteca Județeană ASTM *P1138*