Gazeta Transilvaniei, 1871 (Anul 34, nr. 1-100)
1871-01-02 / nr. 1
„Mi se face cunoscuţii, ca dta ameninţi pe locuitorii din orasiulu Chatillon cu represalia pentru atacurile liberiloru trăgători din 19. Nu sciu, deca verodata o victoria castigata prin fortitudinea unui corpu regulatu a pututu împuternici pe cineva la asemenea mesuri. Odata pentru totudeun’a, porta die de aici incolo bataia in modu lealu si nu cu vandpfii, cari nu visezu decatu la depredari. Amenintiare pentru amenintiare si deca ai infami’a ati ecsecuta spurcatele proiecte, te asigurezu, ca nu voiu crutia nici pre mnulti din cei 200, pe cari ii sei, ca ii amu la mine. Coloneta R. Garibaldi.“ Comandantulu prusianu respunse, ca va tracta după dreptulu martialu pe locuitorii din Chatillon, pentruca au luatu parte la oferta lui R. Garibaldi si ca amenintiarea făcută nu o tiene de seriosa, pentruca R. Garibaldi trebuie se scia, ca pentru unu prihsu prusianu omorita elu póte demanda se se impusce 20 si si mai multi francesi. Éca vandalismulu in culmea sa. — Congresul» besericescu grecoorientale. Siedinti’a XIII, tienuta in 27 Oct. 1870. Inceputulu siedintiei la 10 óre. Pentru siedinti’a de astadi se designéza de notariu pentru ducerea protocolului I. Popescu, de insemnatoriu Petru Suciu. După cetirea si autenticarea protocolului siedintiei a XII. presidiulu presentéza renundiarea in scrisu a părintelui Zacharie Boiu dela oficiulu de membru suplinitoriu alu senatului scolasticu metropolitans Dep. Vincentiu Babesiu amintesce, ca deputatulu Ioane Popoviciu inca a renunciatu dela oficiulu de membru alu senatului epitropescu metropolitanu, si si-a motivatu renunciarea, era a p. Boiu nu e motivata, si propune asia deja, ca renunciarea lui Boiu se nu se primeasca. — Dep. Borlea: Deca preotii voru resigna, atunci facemu imposibile constituirea consist, metropolitana, si crede, ca renunciarea nu se poate primi. Dep. Ioanescu sustiene libertatea individuale. Unu precedente reu va fi acela, deca alesii in massa voru abdice; dera ca se silimu pre cineva moralice a primi vr’o alegere, ar’ fi unu precedente mai reu. — Densulu voteaza pentru primirea renunciarei. Dep. G a ea nu pledeaza intr’acolo, ca noi pre unu preutu, care are multe detorintte morali de impliuitu, nu l’amu potu sili se primeasca o atare alegere, aiudu vise, ca Boiu nu si-a motivatu renunciarea ar’ fi se se dé indereptu. Dep. Alecs. Mocioni dice, ca i se pare, ca Ioanescu n’a priceputu propunerea lui Babesiu, opinandu (Ioanescu), ca noi nu amu poté sili pre nime fara voia a primi alegerea cadiuta pre unulu sau altulu, de si englesii au resolvitu deja acesta cestiune intr’acolo, ca ori si cine este siitu, fiindu alesu, a primi unu oficiu onorariu. Dep, Babesiu inse n’a mersu asia departe, ci au disu, ca fiindu renunciarea nemotivata nu se pote primi, prin urmare nici renunciarea lui Boiu nemotivata fiindu nu se poate primi. Punenduse la votu propunerea amintita se primesce. Era in loculu deputatului Ioane Popoviciu alesu in senatulu epitropescu, constatata fiindu rudeni’a densului cu dep. Iacobu Popoviciu alesu in senatulu strinsu besericescu, se decide a se face alegere noua. Presidiulu presenteza mai multe plansuri asupra protopresbiterului si deputatului congresului din diecesea Caransebesiului Ioane P. Seimanu, si anume, din partea a doi locuitori din Macedoni’a, a mai multoru locuitori din Ohab’a, a doi locuitori (epitropi) din Petromanu, a doi locuitori din Cebzna si din partea mai multoru preoţi din protopopiatulu Ciacovei. Se transpune la comisiunea petitionaria. Deputatul Ioane Lengeru face urmatori’a propunere : Luandu in consideratiune, ca feliula ritualului besericescu in nici o comuna nu este uniformu, ci ca intr’o comuna se ecsecutéaza mai cu pompa, decatu in ceealalta. Luandu in consideratiune, ca si acestu momentu este calificatu de a scade vadita preotimei in acele comune, unde se ecsecutéaza cu mai putina pompa. Subscrisulu roaga pre inaltulu presidiu de a asterne acest’a propunere sinodului episcopescu spre regulare. P. episcopii Ioane Popasu e de parerea, ca de óre ce nu se aduce nici unu casu specialu spre sprijinirea acestei propuneri, aceea se nu se primesca. Deputatulu -Ioane Branu de Lemeny inca e de acest’a părere. Presidiulu face observarea, ca preoții suntu obligati toti a seversi servitiele dumnedieesci după „liturgiconu“, care fiindu o norma generale, nu se mai potu da instrucțiuni speciale, in urma punenduse la votu propunerea se reiepta. Dep. Ioane Lengeru propune: Luandu in consideratiune, ca portulu preotimei in reverenda este o impregiurare, menita de a sterul respecta in animele crestiniloru; luandu in consideratiune, ca feliula de ocupatiune, a preotimei nóastre, precum si starea materiala a densei nu concedu a consideră prescrierea besericesca de a se porta totudaun’a in reverenda, asia ca se in vatame demnitatea besericei si chiaru a individualitatiei sale cu preotu, subscrisulu ruga pre inaltulu sinodu episcopescu a regulă portulu reverendiloru, asia ca preotimea, numai candu este in servitiu, se fia ineretorata a se infacisia in reverende, ora la din contra sefia concesu a se purta civilu. Dep. Brann de Lemeny e de părere, ca de oarece propunerea acest’a invalva o cestiune de disciplina, congresulu se nu o ia in pertractare si se se treca la ordinea dilei. Dep. Elia Macelariu sustiene, ca deca preotimea noastra ar’ fi intr’o stare materiala mai favorabila in adeveru ar’ fi de doritu, ca preotii se umble totu in reverendi; inse din consideratiunea starei actuale, in care se afla preotimea noastra, e pentru propunere. Dep. Vincentiu Babesiu asemenea e pentru propunere. Presidiulu arata, ca venindu in Transilani’a a fostu din mai multe parti provocata de a statui ca.. preotimea se se poarte imbracata mai cuviintiosu, si prin sfaturi cu graiulu si in scrisu, i a succesu a face in privinti’a acest’a atat’a, incatu astadi prea pucini suntu intre preoti, cari la infaciosiari oficiose si in oficiu preste totu se nu umble in reverendi. Arata mai departe, ca ordinatiunile esmise in privinti’a acestea nu indetoreza pre preoţi a merge si la lucru in reverendi. Dep. Georgiu loanoviciu partinesce propunerea dep. Branu de Lemenya se trece la ordinea dilei, ceea ce se si intempla. Dep. Iac. Popoviciu face urmatori’a propunere : Considerandu, cumca spre mare dauna a besericei nóastre, unitii, in contra legiloru sustatorie ale patriei din anulu 1848, au ocupatu mai multe sesiuni , beserice , si scóle dela beseric’a noastra, -mi iau libertate a face urmatori’a propunere de conclusu: ți « 1. Se binevoiasca măritata congresu a decide, sa recomandă sinoadelor eparchiale ca compunendu o consignatiune despre toate realitățile ocupate de uniti dela beseric’a noastra, se substerna acest’a consignatiune celui mai deaproape congresu nationalu besericescu, carele apoi se midiulocesca la înaltele locuri a recâștigă aceste realitati ale besericei nóstre. 2. Pentru evitarea periculului de a pota si mai departe străinii a ocupă bunurile besericei nóstre, se midiulocesca maritulu congresu, ca toate realitățile besericei noastre se se prescrie in cartea funduara, ca realitati besericesci, era nu parochiale. In privintia acestei propuneri se decide, ca se va pune la timpulu seu la ordinea zilei. Dep. Vasilie Popoviciu face o propunere, carea se transpune la comisiunea, pentru regularea parochieloru. Dep. Georgiu, Pop’a da cetire referatului comisiunei scolastice constatatoriu din 80 §. După cetirea acestui operatu alu comisiunei scolarie presidiulu pune întrebarea, ca poftesce congresulu se se ie acestu obiectu numai decatu in discusiune sau se se puna pe de alta data la ordinea dilei? Dep. Babesiu crede, ca cestiunea acesta se se puna numai decatu la ordineafilei si se ne inmitemu in desbaterea acestui obiectu. — Deca cumva acesta părere nu s’ar acceptă si cestiunea acesta s’ar amana, atunci congresulu ar’ trebui se decidă, ca in sesiunea acesta sau la cea venitoria se va pune la ordinea dilei? — Presiedintele inca e de parerea lui Babesiu, ca numai decatu se se fie in desbatere cu acelu adausu, ca congresulu se decidă, ca acestu operatu se se comunice cu sinodele eparchiali (voci, foarte bine), ca acestea se-si da parerea in privinti’a acesta. Presidiulu pune la ordinea dilei operatulu qomisiunei scolarie, asupra caruia se deschide discusiune generale. — (Va urma.) Relatiune despre starea invetiamentului poporalu in comitatu Iu Clusiului, pre anulu 1869/70. In 216 comune ale comitatului Clusiului, intielegandu aicea si cetatile de sine statatorie, Clusiulu siCosiogna, după numerarea poporului din estu anu, este o populatiune de 189.765. a) Prunci oblegati a ambla la scóla, suntu: Rom. catolici 1032 fetiori, 1029 fetitie, la olalta 2062, din acestia frecuenteaza 1495, adica 79 o/0. Evang. ref. 4127 fetiori, 4062 fetitie, la olalta 8190, din acestia frecuenteaza 3348, adica 41 %• Unitari 161 fetiori, 129 fetitie, la olalta 290, din acestia frecuenteaza 250, adica 76°/0. Lutherani 494 fetiori, 427 fetitie, la olalta 921, din acestia frecuenteaza 711, adica 76%. Romani 9030 fetiori, 7758 fetitie, la olalta 16.688, din acestia frecuenteaza 6451, ad. 38%. Israeliti 214 fetiori, 114 fetitie, la olalta 328, din acestia frecuenteaza 224, adica 68 %. Suma : 15.058 fetiori, 13.520 fetitie, laolalta 28.578, din acestia frecuenteaza 12.477. Astfeliu numerulu fetioriloru întrece pre a fediteloru cu 1538, din cari nu ambla la scóala 16.326 oblegati, astfeliu cam la 57% nu frecuenteza scóala. Deca amu fi nevoiti a statori acesta proportiune, atunci de statele culte ale Europei amu sta mai aproapo, cu toate acestea inse tare departe de Franda, unde nu ambla 22 %, de Belgia, unde 20% nu ambla la scoala; si mai departe de statele meridionale germane Nassau, Hessen-Darmstadt, Baden, unde numai unul nu ambla la scóla. In 174 comune suntu 297 scóle, asia dóra pre 639 de suflete ajunge o scóla, si astfeliu pre mai multe suflete ca de cate o scóla, ca cum este in Franci’a, unde cadu pre o scóla cate 455, dar’mai pre pucinu ca in Prusi’a, unde pre 705, ori in Belgia, unde pe 808 si in Oland’a, unde pre 985 suflete cade cate o scóla. In 42 comune sau de locu nu este scóla, sau numai cu localitate închiriata, năimită. Pre o scóla in genere cadu 95 oblegati la frecventare, mai multi cadu in Prusi’a, unde suntu 113, in Bavari’a, unde 133, mai putini vnse in Franci’a, unde 52, Anover’a, unde 57, Belgiu, unde Cilisiu 7 Ian. 1871. st. n. Domnule Redatoru! Indata la introducerea art. de lege XXXVIII, adusu prin diet’a din Pest’a, despre instrucţiunea poporale, nu numai confesiunile romane, dara chiaru si reformaţii elvet, si lutheratii si altele, prin organele loru s’au dechiaratu, cumca voru cu totu pretiulu se-si sustiena scólele loru confesionali. Acestea au facut’o si confesiunile romane, dechiarandu consistoriele si sinodele protopopesci, cumca voru, cu se-si sustiena cu tóta puterea caracterulu confesionale alu scóleloru popolarie. Precandu citatulu articulu de lege dă confesiuniloru acestu dreptu, le prescrie de conditiune, ca scólele se si le intocmasca, după cura o pretendu acestea prescriptele legei, caci la din contra regimulu pate se dispună infiintiarea de scóle comune. Incatu se silescu confesiunile nóastre in genere, ca se-si organiséza scólele, inspectoratele si senatele scolari, nu pre sciuvediu inse, ca pre candu in unele parti ale tierei se face foarte pucinu in asta privintia, inspectorii scolari ai regimului lucra fara repausu, spre a aduna la date despre miserabilîtatea unoru scóle si astfeliu pregatescu drumulu regimului, ca adi, mane, folosinduse de prescriptele legei, incetisioru se ne faca la scoli comune. Eu credu, cumca membrii senateloru scolastice ale comitateloru ar’ face bune servitia confesiuniloru, deca acele date, cari le asternu inspectorii regimului acestoru senate, le-ar’ da publicităţii. Din acestu motivu si eu, Die Redactoru, ve alaturu aici reportulu inspectorelui scolariu Iosifu Kestely, asternuta senatului scolariu alu comitatului Clusiului, in siedinti’a cea mai proaspeta a aceluia, si lu recomanda stimabilei atentiuni a ordinariateloru romane. Unu membru alu senat. scol. din alu comit. Clusiului.