Gazeta Transilvaniei, 1871 (Anul 34, nr. 1-100)
1871-09-15 / nr. 72
cizETi Tumurni Nr. 72. Brasiovn 2715 Septembre 1871. Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedii ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe */* 3 A* a* Tieri esterne 12 fl. v. a. pe mm anu scul/s galbini mon. sunatoria. Annin MXIV. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 or. Tacs’a timbrata a 30 cf. de filare publicare. MONARCHIC AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Brasiovu 26 Sept. 1871. La situatiune. Politic’a inaugurata in Boemi’a si toata Cislautani’a, cum o mai numescu nemtii, dupa decursulu lucruriloru ce se desvolta, e de natura a produce una noua epoca pentru unitatea monarchiei austriace, cu principiulu egalitatei popoareloru si alu autonomiei provincieloru pe basea sanctiunei pragmatice. Dificultățile inse se arborescu prin cerbicesa opositiune si pasivitatea nemtiloru din provinciele, unde se afla in minoritate. Parola dualistiloru de a se apera imprumutatu a devenitu acum mai activa ca orisicandu. Toti dualistii suprematisatori vedu pericula mare pentru densii in legea de nationalitate presentata de regimu dietei boeme. Si cum nu, daca aceea se radica pe realitatea mai perfectei egalitati nationale politice, pre candu dualismulu se multiumiea cu ea se o sustiena numai pe chartia, cu tóte, ca se puse de basea reconstituirei monarchiei. Deci partit’a germana cu partit’a deakiana s’a unitu intr’o singura partita monarchica sub numire de partit’a constitutionale, ca cum afara de dualismu n’ar mai pote vegeta nici una constitutiune sub soarele monarchiei. Din Pest’a se intretiesce clisea si chiarul. Andrássy chiama deputaţi germani la conferintie in Pest’a. — Comisiunea constitutionale a dietei Austriei inf., in Vien’a a primitu a se face protestu serbatorescu in contra jignirei legiloru fundamentali prin recunoscerea dreptului de statu alu Boemiei si in contra tuturoru ordinatiuniloru si legiloru, cari amenintia drepturile germaniloru si unitari’a loru sustienere, ad. in supremația. Diet’a dechiara, ca nu poate tramite deputați la senatulu imperiale, ca ce elu se va compune pe cale nelegale, ca ce e conchiamatu pe basea jignirei constitutiunei si toate legile ce le ar’ si face unu asemene senatu imp. se dechiara fara valoara si dupa dreptu fara potere. Germanii nu voru intra in senatu, pentruca credu, ca fara ei nu se va potu decide nimica, pre ducanduse voru ajuta numai pe slavi sanctionandule in minoritatea loru deciderile, cu toate protestele, cari n’au valóra in parlamentarismu, decatu a fi ignorate — cu tóta invincerea morale, — de care politic’a nu vre se scia, decatu ca de o pișcătură de purece, cum vediuramu. — Boemii inse cu toti autonomistă inca urmaza a se uni in tota monarchi’a umeru la umeru, spre a redica manusi’a aruncata de unirea dualistica, si dicu, ca senatulu imp. va avéa majoritatea de a face tóate si fara disidenți si de a tramite si in delegatiune; daar’ maghiarii vedu periculu dualismului intr’o delegatiune nedualistica si inca voru face dificultăți de necompetintia, pentruca dualist! suntu numai nemții si maghiarii. Ce dice Germani’a la aceste, dupa convenirile dela Gastein si Salisburgu, nu scimu, inse curagiulu nemtiloru a capatatu petutindenea aripi dela victori’a din urma si ei voru sei ce făcu, candu impingu cu opunetiunea lucrulu la estreme. — „Nat. Ztg.“ diurn, oficiosu din Berlinu vorbesce despre acesta politica inaugurata categoricu aceste: „Dupa cuprinsulu rescriptului regescu catra diet’a boemica nu mai ecsista mai multu Austro-Ungari’a; corón’a Boemiei intra cu a treia in federatiune. Opulu celu artificiosu alu lui Beust a remasu de rusine; una reintorcere cu toate aceste dela f a t a t e a (?!) retacire a lui Hohenwart nu mai e posibile.“ Asta ori trialismu si cu perfecta egalitate de drepturi nationale politice in toate trele trialismele, dupa sunetulu legei de nationalitate a Boemiei, ori lupta cerbicoasa si inversiunata in monarchi’a impartita in doue castre, adica in germano-maghiari de una si in tóte celelalte nationalitati de alta parte, tertium non datur, decatu apoi man’a de feru a absolutismului preste totu. Acesta o predice si „Vaterland“, diurn, feudalu-clericale, si chiaru si „Reforma“ pretorian’a lui Andrássy. „Vat.“ intr’unu art. titulatu „Sabi’a“ scrie, ca se reporta, cumca garnisoanele din Brünn si Linz se voru intari, si acesta lu îmbucura; respinge veleitățile ce i se aruncara, ca ar’ fi absolutistu si pentru dictatura militaria; inse in viati’a poporereloru vine cate unu momentu, unde discuțiunea inceta si unde „sabia“ trebuie se restabilesca ordinea si dreptulu conturbatu. Noi dice, ca a sositu acestu momentu pentru Austria, ci dupa încordările fractiunei liberali, care provoca prin cetatile cu proletari cravate prin demustratiuni, e teama, ca ea va provoca confusiuni, cari numai cu sabiia se voru pote delatura. In tote cetatile mari se afla adunata o materia aprindietoria, o schinteia ce se pote aprinde, se poate si poporulu seracitu si descrestinatu prin lecturele foiloru iritatorie seduce a lua măciucă, ci acesta nu poate fi periculosu, ca-ce revolutiune francesa nu e posibile (intre nemți) si in diu’a, candu in Vien’a s’ar prochiama republic’a, toate celelalte popoare s’ar incorda a pasi in contra capitalei, der’ e consultu, ca orce cravatu indata se se inadusie, ca ce ostasime de încredere, totu galitiani, slovaci si croaţi se afla in Vien’a destui, de acea consulta pe germanii dualisti se-si ba berea si se resoneze prin carcime, ca-ce in totu casulu „sabi’a“ -si va face detori’a. „Wiener Abendpost“ inca consiliază pe nemţi, ca se ie parte la diete si senatu, ca nu vor merge cu opusetiunea mai multu. „Wiener Abendpost“ analiséza in detaiu si pre largu cuprinsulu propusetiunii la diet’a boema si dechiara, ca in propunerile din cestiune guvernulu a trenutu strinsu la principiulu representarei intereseloru. Cu privire la compunerea dieteloru, propunerile guvernului dispunu, ca numai proprietatea cea mere are se formeza una clasa electorala deosebita. Ea de regula formeza unu cercu si unu colegiu electoralu; ora in Boemia va avè se formeze trei colegie electorale. Proprietatea mare -si va retiene si pre venitoriu numerulu seu actuale de deputați. In loculu deputatiloru camerei comerciale voru pasi acuma deputată industriei mari. La toate clasele electorale s’a luatu de base principiulu alegeriloru directe. In locurile, unde proprietatea si industri’a mare nu voru pote forma colegie electorale, se va forma una clasa electorala din cei ce platescu mai multa contributiune, si acest’a va avè se se introducă in Salisburgu, Vorarlberg, Görz, Istri’a si Dalmati’a. Catu despre clasele electorale din cetati si comunele tieranesci guvernulu a trebuitu se se ingrijeasca înainte de tóaté, ca in privinti’a impoporatiunei si a marimei contributiunei representanti’a acestoru doue clase electorale se se aduca in una proportiune mai drepta. Aici s’a aratatu inainte de tóaté, ca sistemele electorale de astadi au fostu favoritu in modu pregnantu elementulu cetatienescu facia de poporatiunea tierenesca preponderanta atatu dupa numeru, catu si dupa mărimea solvirei contributiunei, si estu modu ele au creatu una disproportiune in representantia, care, abstragundu dela multe alte inconveniente, nu stătea nici decatu in armonia cu perceptele dreptatei. Acesta abnormitate s’a indreptatu prin aceea, ca in nouele proiecte s’a maritu mai preste totu numerulu deputatiloru din comunele tieranesci. In tierile cu nationalitati diferite, impartirea cercuriloru electorale se va schimba estu modu, ca aceste se se compună catu se poate din elemente omogene nationale, si ca fiacare cercu electoralu se alega numai unu deputatu. Voturile virile ale rectoriloru de universități se cassera. Conformu programului guverniale despre introducerea alegeriloru directe in tóte clasele electorale si despre lărgirea dreptului electoralu, in comunele tieranesci se voru introduce alegerile directe in loculu alegeriloru prin barbati alegatori. In conformitate cu principiulu largirei dreptului electoralu, censulu, dela care e conditionatu dreptulu de alegere, s’a statoritu catu numai se pote demoderatu. Preste totu elu face in capitale 10 fl., in cetati independentu alegatorie 8 fl., de altmintrea 5 fl. In capital’a imperiului censulu proiectatu consiste din 20 fl. Sub acestea, precum si sub tote celelalte censuri proiectate se intielege intrega contributiunea solvită, si nu numai contributiunea fara aruncuri de statu. In veritoriu, pentru schimbarea constitutiunei si a legei electorale se recere una majoritate de doue din trei parti a tuturoru membrilor dietei, dela ce se face esceptiune numai in privinti’a Boemiei. — Mai departe guvernulu presenta proiecte si in privinti’a schimbarei partiloru aditionale ale constitutiunei tieriloru. Una asemenea schimbare se referesce la impregiurarea, ca, luanduse afara proprietatea mare, grupele electorale ale Reichsrath-ului se arangieza asia, ca pre fiacare cade numai unu representante alu Reichsrathului, pre candu in presente se alegu din fiacare grupa cate doi si de multe ori chiaru si trei membri ai acestuia. Se intielege, ca schimbarea partii aditionale a constitutiunei tieriloru va unna numai cu consensulu Reichsrath-ului, din care causa propunerile dieteloru provinciale in acesta privintia voru ave a se asterne Reichsrath-ului spre pertractare constituţionale. — „Reforma“ lui Andrássy inca combate opositiunea pasiva a germaniloru, pentru ca e teama, ca negatiunea loru numai catu va mai grăbi prosperarea federalismului, or’ ca va casiuna absolutismulu in Cislautani’a. „P. Lloyd* deakistulu stropesce cu noroiu pe Hohenwart, ca da cursu liberu pretensiuniloru esagerate ale nationalitatiloru, si nu lu tiene loculu de frica, ca acesta crise nu va remané locale, ci de va fi decisu Hohenwart a merge si mai departe pe calea acesta (lui) periculósa si nefericita, nu va potu remané fara reactiune asupra dualismului. „P. Lt.“ da dreptu celoru, ce striga se se faca uniune personale, ca ce actiunea lui Hohenwart datina cu drepturile cislattane si cele comune ale monarchiei si provoca la opusetiune energica si fara de reserva si pe nemti si pe dealt, cameradi loru, dicundule, ca dar’ ei nu se voru degrada la unu rolu deonestatoriu, ca intrandu in dieta se le aprobeze faptele compli-