Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-01-05 / nr. 1
GAZETĂ TRANSILVANIEI Nr. 1 Gazet’iese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Foaia, candu concedii ajutoriale. — Pretiulu : pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. V. a. pe unu anu sau 2,3 galbini mon sunatoria. Amilii mi. Se prenumera la postele o. si r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare publicare. Brasiovu 131 Ianuarin 1872. ---------------------------------------------- ■ -------- MONARCHIC AUSTRO-UNGĂ Transilvani’a. Brasiovu I Ian. v. 1872. Dupa cum anulu 1870, anulu măcelului fisicu si moralu, lasă pe câmpurile clasicului pamentu, alu patriei libertatei si a umanitatei, pe siesurile Franciei, unu vandalismu, barbarismu si despotismu militariu prusianu fara margini, cu ereditate pentru anulu 1871, asia lasa dupa sene anulu acum trecutu consecintiele, ce născură din veninulu ferului, impoterirea si reintronarea ideei conservatismului mai preste tota Europa, care se pote numi faptulu fundamental alu politicei anului acestui trecutu; atata influintia, atata favoare află acesta partita politica in resultatele victoriei germane asupra sororei nóastre Franci’a, care nuse inca esise victorioasa din acea lupta crâncena fisica, cu acuisitiunea inaltiarei pavilonului libertatei republicane, incatu astadi in an. 1872 chiaru si diurnalele rusesci, d. e. „Odeszky Viestuik“ aflara, ca petr’a intieleptiunei politice moderne se definesce in cuvintele: „Nu Macinavelli, ci Lincoln sta scrisu pe flamur’a timpului recente“ (nou). Amu intratu dera in anulu resbelului ideeloru politice, care -si afla intreraentulu si sprijinulu in Germani’a si Franci’a. Consolidarea potestatei central« si centralisat,vine» noterei germane, care nu se misca nici catu de pucinu in ogasiulu libertatei, constitue taber’a conservatismului si a feudalismului in generalea pusetiune de adi a Europei; or’ incertitudinea viitoriului existintiei republicane si ventusele, luptele politice din republic’a Franciei, influintiasa deprimenda si impedecanda asupra politicei generali de progresu a liberalismului. Starea martiale, prolongata de Prusia inca pe 3 ani, in orce impregiurari generali e unu actu de devotare netiermurita pentru consolidarea ideeloru reactionarie, daca s’ar poté chiaru si in republic’a francesa, unde partitele monarchice sprijinite de ea, comunalistii si oportunistii apasa ca unu alpe pe restaciulu progresului libertatei republicane, care discrediteaza in genere ideea republicanismului, care, cu o berna in ochiulu reactiunei nesuferibila, se mai incarca si cu fantomele de fric’a miscariloru internationalei, in contra cărei din punctulu reieptarei periculeloru, cu care amenintia ea consistinti’a formeloru de guvernu ale stateloru moderne, s’au aliatu toate statele ordinei legale, incatu instiintiele catra liberalismu sau democratismu se privescu acum a fi identice cu cele mai infricosiatorie tendintie ale internationalei, care cu milioanele aderintiloru sei poternici si prin comitete e reslatita si prin fundulu Rusiei, si cu acésta capeta reactiunea si mai multa apa pe móara ei, si acésta nu numai in interiorulu stateloru europene, ci chiaru si in straformarile politicei exteriore. — Era unu ce vinculatu intre marginile imposibilitatei, ca sant’a aliantia se mai poata reînvia vreodată; astadi vise, deca nu cu altu scopu de ereditate reactionaria, totusi in punctulu de plecare alu cestiuniloru internationale sant’a aliantia s’a facutu corpu vediendu cu ochii. — E unu evenimentu de mare însemnătate in Europ’a apropiarea acésta a Germaniei, Rusiei si a Austro-Ungariei de unitatea actiunei politice, fia si numai in cestiunile internationali, pentruca, dupa cum ne spunu presimtirile unora diur-HM______ naleisi pana acum una potere — de prim’a mana acia cu intrigele din Franci’a si cu temporisarea adunarei nationale din Versalli’a, ar’ fi facutu pasi la diverse cabinete, pentru ca se ie in privire cu toata seriositatea una intreventiune comuna a tuturoru poteriloru, pentru anumite eventualitati sciute, atatu in interesulu ordinei, catu si alu dinastiei napoleonine. Acesta o descopere unu coresp. din Londonu in „Diurn, de Colonia“, cu tóte, ca reflecta, ca cabinetele n’ar fi aderatu la politic’a restauratiunei. Din atitudinea inse, ce-o luă Bismark facia cu Franci’a, anumitu din nota tramisa catra solulu Germaniei Arnim, ca germanii ocupatori -si voru lua pe viitoriu singura satisectiune de impetitorii francesi, si apoi din tractarea cea provocatoria a prusaciloru, cum făcură oficirii loru si facia cu unu directoru gimnasiale in serbatorile nascerei, care le cese capela cu conditiune, că soldaţii se nu nedihnesca tenerimea in dormitorie, si prusacii rumpendu incuietorile totu intrara, or’ directorele fu arestatu, cu pretextu, ca ar’ fi facutu pe imperaturu Germaniei, celu mai mare berbanu (Spitzbuhe) din Europa, din atari provocări lesne se poate afla noima, ca se se faca inceputu si la vreo politica restauratoria, cine sei in cata extensiune, ca intensiunea se intielege de sene, in contra liberalismului republican^ democratica. Nu Machiavelli dora, ci Lincoln sta pe flamur’a timpului recente, si pentru doborirea acesteia se cauta 4*terventiunea tuturoru poUtuluiu, pentruca se nu se porn6sca cumva o cangrena. Pasimu dera intr’unu anu de surprise, polecritu de pace generale, pre candu armările si pregătirile in ecsercitiulu armeloru, armările generali pretutindenea si intariturile forturiloru preste totu presupunu mari evenimente, sau resturnatorie, seu restauratorie; apoi fia ele resultatulu unei intreveniri coalisate in Europa, fia resultatulu politicei saliantie, ori alu convenirei delaGasteiu, ori si alu conferentieloru din Londonu, cari deslegara pe Prometeulu politicei si alu causei orientale de catenele Marei negre, numai in contra progresului popoareloru in stim’a reciproca si in comun’a egale fericire milenaria se nu pota ave succese reactionarie, cum le ochi d. de Treitschke la desbaterile bugetului pe 3 ani 1872—3—4 in diet’a germana, candu dise: „In orientu si in sudu orientu ferbe infricosiatu. Ar’ fi cea mai infricosiatoria nenorocire, candu Austri’a s’ar ruina. Cine lucra la derimarea Austriei, acela lucra si la a Germaniei. Inse potemu se ne uitamu in viitoriu? Potemu se fimu securi, ca prorumpendu o lupta mare de rase in Austri’a, nu ne ar’ poté răpi si pe noi in voltori’a sa ? Se firm noi dor’, necercumspecti si usiori de minte? Ca unu instinctu intunecatu se svercolesce in lume, ca precum statulu prusianu n’a potutu fi scutitu de resbelu europenu, asia nici marele imperiu alu Germaniei nu va fi scutitu de resbelu europenu! Se pare, ca e scrisa pe stele, ca cas’a de Hohenzollern nu va poté ajunge la mari resultate fara sacrificiu fóarte mari.“ — Cu acestu apetitu intra Germani’a in an. 1872, si cu ea? si celelalte nationalitati desteptate din somnulu letargici. — Domnule Redactoriu! In „Deutsche Zeitung“, diariu nou pangermanistu din Vien’a, s’a publicatu una corespondentia din Transilvani’a, cu dat’a din 3 Ianuariu a. c., in care intre altele multe se spune, ca „înainte cu cateva dile* (adica cu cateva dile înainte de 3 Ianuariu, prin urmare in Decembre) s’ar fi trenutu in Brann (Törzburg) una conferintiu nationale, la care asiu fi partecipatu intre alti romani atatu eu, catu si dn. Macelariu, unde, lucru memorabile, adauge numitulu diariu, condusulu nationale luatu de mai înainte de catra romani, *de a se tiene si cu ocasiunea alegeriloru legislative, care se apropie, in deplina pasivitate, adica de a nu partecipa nici decum la alegerile dietali, s’a delaturatu si s’a decisu, ca romanii se partecipe la alegerile din 1872 etc. etc. Aceeasi corespondentia s’a reprodusu si in „Kronstadter Zeitung* Nr. 5 din 10 Ianuariu, si se pate ca ea va face una caletoria de plăcere crucisiu curmedîsiu inca si prin alte diame, ceea ce judecandu după scopulu ce -si a prefiptu corespondentele, nu ar’ fi nici-una mirare, pentruca altumintrea elu nu ne ar’ fi adusu, firesce ca numai in fantasi’a sa — in relatiuni atatu cu „regimulu“ ungurescu, catu si cu Kossuth si cu Croatii, tóte intr’unu resufletu, dandu-ne apoi si de óameni fara caracteru, cari ne amu schimba opiniunile ca si vestmentele. Amu aflatu si eu din diarie, ca in cerculu Brunului s’ar fi trenutu mai deunadi una conferentia romanesca, amu aflatu inse numai dupace m’amu reintorsu acasa pe serbatori din onorific’a misiune, cu care fusesemu insarcinatu de catra concetatianii mei in cestiunea calibru ferate. Asia dara n’am partecipatu si n’am pututu partecipa in decursulu lunei Decembre la nici unu feliu de conferenţia naţionala in patri’a mea. Inse tocma de asiu fi fostu a casa si de m’ar fi invitata cineva la vreuna conferenţia de natur’a celei semnalate in „Deutsche Zeitung“, nu asiu fi aflatu cu cale a me interesa intru nemicu de densa. Domnia ta scii, domnulu meu, ca pre catu suntu de amicabili in strinsulu intielesu alu cuventului tote relatiunile nóstre sociali cu unii dintre connationalii nostrii, si pre catu ’i stimamu pentru calitatile loru bune cu oameni si cu romani, tocma pe atata diferimu asta-data in opiniunile nóstre politice. Precum -ti amu mai spusu adesea, eu fericescu pe unii oameni pentru optimismulu loru, si asia dori, că nici una data se nu se insiele intr’ensulu. Eu inca nu suntu pesimistu per absolutum, de si mai inaintatu in etate; cu toate acestea eu in epoca de facta nu asteptu pentru naţiunea mea nici celu mai micu resultatii favorabile de la acea specie de activitate, care ni se recomenda din alta parte. Eu adica nu credu in posibilitatea unei apropiari sincere si duratorie a unguriloru catra romani. Ratiunile care me confirma in aceasta necredentia, suntu intre altele ca: aristocrati’a unguresca cu tóte dependentiele sale pana diosu la ciocoii sei, despretiuiesce din adenculu sufletului totu ce este romanescu, se simte atacata in demnitatea sa, candu ’i se vorbesce de asia numit’a egalitate, fratietate si ce mai sciu eu cate trase bine sunatorie. Dara aristocrati’a unguresca tocma si candu nu ar’ despretiui pe elementulu romanescu, ea nu simte de locu necesitatea de a se impaca cu poporulu, cu natiunea romanesca, ci precum in decursulu secoliloru trecuti, in tocma si in dilele noastre, se tiene prea fericita, că -si afla intre toate impregiurarile scutu operatoriu in elementulu genuauu si