Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)

1872-04-22 / nr. 32

totu altfeliu face „Albina“, pentruca ea recomenda activitate pentru sprijinirea opusetiunei maghiare, adica chiaru a contrariloru nostri naţionali, si noi totusi nu o amu insinuatu pre „Alb.“. Unde e loialitate?! Scrie mai incolo „Albina“, ca are se nu precepa cei dela Gazeta, ca Babesiu (in art. seu din Nr. 25 alu „Alb.“, la care făcuse „Gazeta“ in Nr. 27 reflexiunile) a nimeritu chiaru in centru, chiaru unde este bub’a si unde i dóré mai reu . . si articlulu lui Babesiu chiaru asia a inversiunatu in Bud’a si pre „Patria“ . ... ca si pre politicii dela „Gazeta“. Noi nu ne amu indoitu nici odata de calitățile frumoase chiaru ale d. Babesiu si ca sde nimeri in multe cestiuni chiaru in centru. Concedemu, ca si de asta-data pledandu pentru activitate a lovitu bub’a, care dóare in Bud’a si la „Patria“ chiaru asia cum a surprinsu, mai! surprinsu, dóra nici decatu inversiunatu — pre politicii dela Gazeta. Negamu inse, si déca este in „Albina“ catu de pucinu simtiu de dreptate si de ecuitate va trebui se conceda si dens’a, ca pre cesti din urma de totu din alte respecte, ca pre cei din Bud’a si Pest’a. Pre politicii dela „Gazet’aa surprinsu schimbarea repentina a politicei „Albinei“, care vine a da man’a (— dintr’o pusetiune extrema in alta extrema —) cu aceia, pre cari trei ani de dile ii au totu corabatutu si in locu de passivitate predica de odata activitatea, de inversiunatu nu s’a inversiunatu nime, pentruca sciu toti cei dela „Gazeta“, ca celu pucinu pana acuma romanii din Transilvania pre „Albina“ respective pre cei dela „Albina“ nu considera conducători ai politicei loru, de cari ar’ trebui se asculte si se li se supună, de o parte, era de alta romanii transilvani suntu maioreuii deja, voru vedé ei insusi cum -si voru asiedia afacerile loru! Prin urmare noi nu amu pututu duce frica, ca pre urm’a „Albinei“ voru pleca numai decatu socii nostri de principiu. Ei! da si de ce a pututu se ne placa activitatea „Albinei“ celoru din Bud’a? negresitu pentru ca recomenda sprijinirea opositiunei — dara nu pentru ca s’a facutu „Albina“ activista! Noi inseamu putu spune „Albinei“, ca cei dela Bud’a, Patria et soci, nu numai ca nu s’au inversiunatu asupra „Albinei“, pentru ca predica activitate, ci pre langa o mirare mare s’a bucuratu esprimenduse, ca Babesiu „megtért“. Dera insusi „Albina“ va fi sciendu (dóra), ca pre domnii dela putere ei genéza multu passivitatea romaniloru transilvani si tare li ar’ placé se o parasasca si se fia activi, pentru ca insusi si „Albina“ ne a spusu, ca pentru aceea s’a fundatu „Patria“ de catra guvernu, ca se predice si propage activitatea; deca dara totusi nu li ar’ place activitatea predicata de „Albina“, acea nu pentru aceea se intempla, ca li place passivitatea, ca la passivistii romani (cum ar’ vrea se deducă „Albina“ a contrario), ci pentru ca nu li poate place activitatea opusetionale recomendata de „Albina“, pana candu romaniloru passivisti nu li trebue activitate nici intr’o directiune! Si intru adeveru! pentru ce s’ar pute teme asia tare cei dela Bud’a de activitatea opusetionale a romaniloru transilvani? candu chiaru deca prin activitatea loru s’ar alege totu deputati opusetionari, ce noi nu putemu concede nici decatu — si atunci abia s’ar inmulti opusetiunea cu 12—15 deputați, după cum a stabilitu insusi „Albina“ —, cari totu nu ar p redica la majoritate pre opusetiune! Nici intr’unu casu nu stau passivistii mai aprope de „Bud’a si Patria“ ca „Albina“, cu atatu mai pucinu se potu privi aceste departe de Albina“ (candu acest’a recomenda activitatea) cu ceriulu de pamentu! Fiindu „Albina“ plina de invetiaturi, din abundantia ii impartasiesce si pre cei dela „Gazeta“ de o mica invetiatura. Li spune adica, ca se-si insemne bine, ca politica este scienti’a exigentieloru .... cea mai buna si adeverata politica este acea, care contrariloru mai pucinu li vine la socotala, a celoru dela „Gazeta“ astadi place contrariloru nostri „non plus ultra“!(?) ergo. — »Alb.“ amintesce in Nr. 25 de cele ce s’au scrisu in „Gazeta“ in articulii cei multi, — se vede inse, ca nu le a cetitu, ca altfeliu credu, ca nu ar’ fi venitu se ne invetiu pre noi, cumca: „ce e politic’a“, pentru ca ast’a amu spus’o noi in Nr. 21 alu „Gazetei“ faci’a I col. 2 si inca chiaru cu acele cuvinte, cu care ni o propune acuma „Albina“, deci de acest’a invetiatura nu amu avutu lipsa. — era ce se tiene de acea doctrina, ca „cea mai buna politica e acea, care contrariloru mai pucinu li vine la socotala“, ast’a e doctrina de totu unilaterale, defectuóse si nepracticabile, chiaru si in cestiunea presenta, prin urmare nu e aplicabile. „Albina* va trebui se conceda, ca opusetiunea din diet’a din Pest’a, pre a cărei membrii in Nr. seu 29 ii numesce farisei (seu si din tiar’a intréga) suntu contrari pretensiuniloru de dreptu nationale alu romaniloru transilvani! chiaru asia cum suntu deakistii, deca nu mai multu, acuma orice politica voru urmă romanii transilvani facia cu diet’a din Pestea, acea va fi bine venita unei din cele doue partite, adica „contrariloru nostri“, asia dara romanii nu potu urma o politica, — nici decatu — prin care se nu faca servitiu ori uneia ori ceialalte partite, prin urmare contrariloru nostri! ca astadi a nostra place celoru din Bud’a, se poate, — dar’, ca a „Albinei“ place opusetiunei, nu va nega dera nici „Albina“; — de aici inse nu urméza, ca pentru acea se nu mai urmaresci o politica, care place si contrariloru — cum pretinde „Albina“ dela noi, fara a se supune si pre sene acestui postulatu; — trebue se cauti numai se nu fia aceea contraria intereseloru proprie, place-va apoi cuiva ori nu va place, e unu lucru indiferente. Alta trebue se fia patra de proba a valorei politicei noastre, nu plăcerea sau displacerea altora. La cele ce mai adauge „Alb.“, ca „Babesiu incatu pentru Transilvania nu s’a dechiaratu pentru activitate, ci a constatatu spiritulu si situatiunea etc. nu mai avemu de a observă alta, decatu, ca era bine se nu o fi fostu spusu astea din capulu locului, — ca atunci nu eră de lipsa a se scrie articlulu din Nr. 27 alu „Gazetei“, cu atatu mai pucinu aceste reflecsiuni de si atatu articolulu „Albinei“ din Nr. 25, — cu propria subscriere a domnului Babesiu, catu si reflecsiunile din Nr. 29 dovedescu contrariulu; astfeliu „Gazeta“ Nr. 27 nu a avutu de a face cu d. B., ci numai cu „Albina*.— Unde este adeverulu? !• Domnule Redactoriu! După absentia de cateva septemani din patri’a mea, reintorcandu-me la caminulu meu, aflu din „Albin’a“ Nr. 30, ca — in acelasiu tempualu absentiei mele din patria — s’ar fi trenutu in Fagarasiu una conferintia sub conducerea mea si cu scopu de a efeptui una buna intielegere intre asia numitii activisti si passivisti. „Albin’a“ orasi a primitu dela Fagarasiu informatiuni falsificate, intocma precum le primise totu falsificate de susu pana diosu pe cele dela adunarea generale a societatei pentru literatura si cultura poporului romanu tienuta in Augustu 1871 totu la Fagarasiu, si intocma precum -mi gicise reu numele, mi se pare in Martiu a. c., candu -mi atribuea cu totu-adinsulu onóarea de auctoriu alu cutarei epistole. Vediu ca totu Albiu’a in Nr. 29 pe col. 2 facundu „celoru dela Gazeta“ mai multe complimente, de care suntemu dedati a citi in diamele maghiare din Clusiu si in tóte cate esti in Sibiiu, intre altele da si urmatori’a dascalitura: „Se ne lasamu de măni’a de a totu insinua si suspiciona — si mistifica, care maniera cumca nu e indreptatita, este destulu dovedita prin aceea, ca numai ascunsi, in anonimitate, „in tufa“ cutesamu s’o practisamu*. La acestea i s’ar potea respunde Albinei foarte simplu si forte pe scurtu: Doctore vindecate pe tene insuti! Dara Albin’a mai alesu dela unu tempu incace nu vobiesce se intielega cu una cu doue, ci ea care publica sute de articlii anonimi, pretende cu cerbicia, ca oricine scrie ceva in vreunu altu diariu, se-si puna si numele mare si latu, ca se scia Albin’a cu ca „Ipokimen“ are a face, era daca oamenii nu se supunu volientiei sale, pe unii ca aceia in suveran’a sa mania ii renumera intre talcharii de drumuri, pentruca adice cuiva ca lucra „din tufa“, semnifica pe romanesce curatu, ca este unu hotiu si talchariu. Apoi asia, după suveran’a opiniune a Albinei toate redactiunile diarieloru politice din Europ’a intreaga ar’ avea a face totu numai cu oameni din tufa, cu hoți cu talchari, cu asasini criminali, adica totu doctrin’a unui Windischgrätz, Haynau, a unui Weiden, Kempen, Weiss von Starkenfels etc. Dra scu, Domnule Redactoriu, ca eu dela Novembre incoce inca amu publicatu in Gazeta vreo cativa articlii anonimi; dara deca crede cineva, ca eu nu amu subscrisu pe aceia de fric’a cuiva, te incredintiezu ca se instela reu. Pentru orice amu scrisu in viati’a mea, amu statu eu bunu la orice tribunalu, si omenescu, si morale internu. Amu subscrisu destule lucruri in vietia, incatu credu ca -mi potu fi cunoscute opiniunile de ajunsu. Deca amu publicatu si voiu mai publica póte cate ceva, si anonimu, caus’a principale este, ca dorescu că se se mai dedea si publiculu nostru a se ocupa de lucruri, a lua in consideratiune ideile si opiniunile in modu obiectivu, abstragandu cu totulu dela persóne. De aici incolo celelalte argumente rai le amu desfasiuratu in acesta materia in Nr. 19 alu Gazetei din a. c. Dora Albina nu vre se intielega, si acei jesuiti greco-serbesci cari au obraznici’a de a me numi pe mine jesuitu in fat’a neofitiloru dela Bucuresci, inca nu voru se intieléga. Ei, bine, eu speru ca in cateva luni ei totu voru intielege; era aceia cari suntu torturati de mancarimea activitatei parlamentarie, voru avea si acea activitate, incatu le voru strapedi dentii de ea. Pana atunci inse ar’ fi una adeverata minune, deca s’ar potea restaura una cointielegere sincera intre cele doue tabere. Acestea încercări se făcu sub presiunea manei libere; dara se seredice presiunea, se vedemu atunci resultatulu incercariloru. Cestiunea nóastra nationala transilvana este aruncata de pe basea ei cea naturala inca din Novembre alu anului 1865 (un’a miia optu sute siesedieci si cinci) si pusa orasi pe base nenaturale, pe confesionalismu, adica intre doue scaune, intre doue luntrii, intre doue focuri, intre doue magneturi, intre doue anatheme. Pusa pe acestu terenu, ea este identificata de unii cu una alta cestiune de totu heterogena, ora de catra scoala cea noua a cosmopolitiloru si francomurariloru nostrii e tractata de utopia, de chimera, de nebunia, precum e tractatu de catra aceeasi totu ce s’a facutu la noi in sensu nationale romanescu dela 1848 incoce. Au nu audi si dita pe adepţii acelei scele dicundu in gur’a mare. Adunările dela Blasiu din an. 1848 au fostu curatu copilării, condusele cuprinse in cele 16 puncte nesce secaturi; juramentulu depusu la Blasiu in 15 Maiu una blasfemia. Apoi pasa de vina la cointielegere cu astfeliu de generatiune. Mai proceda cineva inca si in maniera Albinei, apoi se mai vorbesca de solidaritate acela care nu are altu ceva de lucru. Ce ne totu scoate ochii Albina cu passivitatea ? De unde scie ea ca suntemu passivi? Si ce o indreptatiesce pe densa, pentru ca se încurce, se confunde cestiunea romaniloru transilvani cu cestiunea romaniloru ungureni? Deca nu ne poteti face bine, incai nu ne faceti reu. Noi nu voimu se recunoscemu preste noi altu tribunalu nationale in cestiuni nationali, decatu pe acela pe care ni lu vomu crea noi aici acasa, in marele principatu alu Transilvaniei. Albin’a nu intielege nici acum? Brasiovu 1 Maiu 1872. G. Baritiu. Umbistica anarchica si anarchia limbiotica. (—) Amu fostu mentionatu in „Gazeta“ nu de multu, cumca unui advocatu de romanu din locu, tribunalulu regiu din Sepsi-Szt.-György a respinsu o cerere, ce nu eră scrisa in limba maghiara, cu indrumarea, ca se o scria unguresce. Amu spusu, cumca acelu advocatu in contra unei atari resolutiuni, ca a uneia, ce nu se basesa pre lege, a inaintatu plansare de nulitate, — vedi bine in limb’a romana. Si ce se vedi?! Tribunalulu de instanti’a prima, carele după lege, după ce plansarea de nulitate eră presentata la tempulu seu, era datoriu se o asterna curiei, cu curte de cassatiune, spre resolvire, a reieptatu si acesta plansare de nulitate, cu indrumarea, că se o compuna si pe aceea in limb’a maghiara ca limb’a statului. Bietulu advocatu acuma ce avu se faca? Se tramita deadreptulu la curtea cassatiunei plansarea de nulitate, ori ca se faca si in contra acestei resolutiuni de respingere plansare de nulitate, nu%