Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)

1872-06-10 / nr. 46

fi obligatoriu si pentru noi, totusi analogi’a, la care se provoca ordinulu in privinti’a fipsarei locului de alegere, n’are locu nici chiaru in Ungari’a, necum in Transilvani’a, de ora­ ce in §­lu 7 lit. a) art. V—1848 se dice espresu: »ca arondarea cer­­curiloru electorali si fipsarea locuriloru de alegere, cari nu suntu fipsate in § 5 le statoresce congregatiunea generale cu consideratiune la popu­lati­une si teritoriu.“ * Mai incolo ar’ veni întrebarea, ca are puterar’ Fagarasiulu se aiba comitetu centrale electorale se­­paratu de alu districtului? Art. V—1848 nu vorbesce nicaiuri despre doue comitete centrali electorali in unulu si acelasi co­­mitatu, fara in totu casulu vorbesce numai despre unu comitetu centrale electorale. Apoi sub: »városi középponti választmány“ din § 49 nu se intielege altulu, decatu celu de care se vorbesce in § 51 alu legei citate, care este re­­presentanti’a, — ce se vede limpede de acolo, că­ci in privinti’a presiedintelui electorale decide plu­ralitatea alegatoriloru, care póte se fia si in unu altu orasiu sau chiaru si comuna, or’ nu numai in orasiele anecsate si cu municipalitate. Apoi afara de aceea credemu a fi bine infor­mati, ca in adeveru nici in Ungari’a in pracsa nu ecsista cate doue comitete centrali electorali, sau mai multe in unu comitatu. Dispune ore Kanizsa sau Szombathely in co­­mitatulu Zal’a, Márton sau Ruszt in comitatulu So­­prony, Nagy-Szombat, Szt.-György, Bazia si Modor in comitatulu Posioniu, Bresznó-Bánya, Libet-Bánya, Korpona si Zolyom, care din urma inca este locu de alege, in comitatulu Zolyom sau in comitatulu Satu-marelui Bai’a mare de comitete centrali elec­torali separate si de sine statatorie de ale comitateloru sau ba?! Daca Holdmezö-Vásárhely, Modor, Szt.-György, Zolyom, Ruszt si alte mai multe orasie cu dreptu municipale, ca si Fagarasiulu nu formeza comitete centrali separate, nici suntu locuri de alegere, cum ar’ potu se formeze Fagarasiulu comitete centrale si locu de alegere, care nici nu substa sub art. V 1848 din Posioniu? Considerandu, ca § 10 art. II—1848 dinClusiu se provoca art. V—1848 din Posioniu numai in privinti’a sustienerei ordinei la votisare; conside­randu, ca dispositiunea acelui § 10 alu legei citate s’a ecsecutatu prin instructiunea electorale din 10 Ianuariu 1866 redicata la valoare de lege prin art. 43 din 1868 § 3. Considerandu, ca afara de legile citate si des­­fasiurate in representatiunea noastra din 22 Maiu a. c. tocma art. V—1848 § 5 alinea prima si ul­tima indreapta Ardelulu la legea lui separata elec­torale ; Considerandu, ca § i lit. b) art. 11—1848 din Clusiv orasiele neamentite in acela § sub lit. a) le anecsaza si subordineza jurisdictiuniloru re­spective ; Considerandu, ca provocarea dlui ministru la § 44 din instructiune, este de totu gresita, de oara­­ce de o parte acolo se indrepta dlu ministru la co­­mitetulu centrale electorale, or’ de alta parte se dice, ca ordinatiunile ministeriali au se se refereze numai la legea presenta, adica art. II—1848 si instructiunea din 10 Ianuariu 1866, urmeza, ca a impune singuru acestui districtu art. V—1848 din Posioniu de o parte, or’ de alta parte chiaru si in contra dispositiunei acestei legi ai impune Fagara­siulu ca locu de alegere si ai da comitetu centrale electorale separatu, este arbitrariu si cu totulu afara din lege. Dreptu aceea comitetulu municipale din ne­­resturnabile motive aduse mai susu si pre lunga aceea din caus’a obscuritatei si nepracticabilitatei ordinului se vede nevoita a face acesta representa­­tiune cu acea espresa rugare, ca daca Escelenti’a Vostra nici cu acesta ocasiune nu veti binevoi a ve convinge, ca procedur’a acestui comitetu a fostu si este catu se pote legale, si nu ve­­ti lasa ne­schimbate cond­usele lui din 4 Maiu a. c., prin ce s’ar pote linisti nemultiumirea in populatiunea ace­stui districtu; atunci acestu comitetu se vede silitu a-si indrepta acesta representatiune la inait, con­siliu ministeriale, la care ve si rogamu a o inainta dimpreună cu representatiunea*) din 22 an. cuv.— Brasiovu. (La cestiunea alegeri­lor u.) »Osten* din 9 Iuniu totu avu­ dreptu, si noi cu optimismulu nostru celu momentanu, acum ca si la alte cateva ocasiuni, totu ne amu inste­­latu. Conditiunile descoperite de­­Osteni, prein­­soientiate si noue pe caii private, s’au pusu intru adeveru asia precum s’au reprodusu si in Nr. 44 alu Gazetei. Acum acesta se scie in modu auten­­ticu, si se mai adauge inca numai atata, ca ferici­­torii nostrii moderni au luatu ei insii asupra-si roia de ministrii si prefacunduse, ca suntu mânioşi, au disu: ,Mai antaiu se alegeţi, apoi vi se va da concesiune ca se poteti tiene conferenţia.“ Unu altu fericitoriu a respunsu: »Conferenti’a se va tiena numai după alegeri, ca mentea sanetosa trebue se ne spună, ca politic­a ideale trebue înlocuita cu cea reale.“ Si apoi sciţi voi care este acea politica reale recomendata de patrioţii moderni? Aceea consiste in olele cu carne grasa din Egiptu, intru închinarea la vittelulu de auru, intru inaltiarea ca­­torora familii si nimicirea totale a natiunei întregi. Intre acestea venindu unu aristocratu mare ma­­ghiaru din partea clubului de akianu, cu omu de onoare ce era, spuse curatu: »A­mintitu cine v’a spusu ca se va mai tiene vreodată conferentia ro­­manesca generale; nu se va tiena nici o­­data, ca­ci asia ne a fostu intielegerea c­â se nu se tie na.“ Dara cu cine a fostu intielegerea? Nu cum­va cu acei patrioţi, cari pe la Craciunu chiama ei insii la conferenţia, era mai tardiu simtiendu ca nu le canta cuculu in favoarea loru, s’au socotitu ali­­mentrea ? Despre cointielegerea dintre metropoliti in caus’a nationale este numai atatu adeveru, ca aceea pana la 11 Iuniu nu mergea forte bine, si Blasiulu din partea sa ceruse conchiamarea pe 18 Iuniu, candu dintru odata se deochia totulu. Atunci si numai atunci cativa barbati din comitetulu dela 1861 se invoira cu graba mare, ca se se adune pe 15 Iuniu la Alb­a Iulia, era resultatulu lu acelu ap­­pellu, pe care lu vediuramu in Nr. 44. La toate acestea se mai adaugemu inca numai epilogulu unei epistole din 17 Iun. venite dela una mana prea onorabile din Sasime: »Dicu, combinati toate acestea si veti cunoasce, precum credu ca tre­bue se cunóasca totu romanulu — fia tocma si orbu — ca suntemu tradati.“ A catea-oara tradati, acesta ni se va spune alta-data. Candu s’a inceputu acțiunea nouei tră­dări? Acesta se scie mai bine ca ori unde in Bud’a-Pest’a. »Albin’a“ reflecta tau­ vreodată la lucruri de a­­cestea? »Albin’a“ cea departe petrundietoria? — rosturi. Indata după acesta calatori la Predealu, ar’ la trei ore magistratulu si comun’a dede in onóarea ministrului o masa diplomatica numerosa si distinsa, sub decursulu careia se redicara toasturi pentru Maiestatea Sa regele, pentru ministeriu, pentru ministrulu espe si armat’a imperatesca. Mi­nistrulu multiami cu cuvinte alese pentru calduros’a primire, prosperarea midiuleceloru de comunicatiune si a starei materiale si culturare ale comunei, a promitendu, ca va relata si pleda pentru functiu­­nea calei ferate cu Romani’a pe la Timisiu ori Buzeu, după cum cu Moldov’a se incopcia pe la Oituzu, Ocn’a. După prandiu indata se departa la Vâlcele, de unde mane va trage catra Rupea si Segisiar’a. — »Kronstädter Zeitung“ atinge despre nestiinti’a unora de a atrage pe germani se votesc cu sasii, si ca in 21 unu barbatu ar’ fi descoperitu redac­­tiunei, ca ar’ fi insarcinatu de o personalitate ma­ghiara a incerca posibilitatea de a uni deosebitele partite si ca elu e gata a da man’a cu sasii pen­tru intielegere. Redactiunea »K. Z.“ dice, ca daca voru da votu lui Wächter si Trauschenfels, atunci a buna sama voru da mana cu cestionatii si si voru tiena cuventulu; si atunci fraternisatorii voru manca spalatu ori nespalatu? — — B Braslovu 21 Iuniu. Eri după 8 ore sosi aici d. ministru de comunicatiune Ludovicu Tisza fiindu primitu cu onorurile cuvenite. Nu­­m­eroase deputatiuni din toate branchele si corpora­­tiunile civili, militari, confesionali scolari, comer­ciali, industriali bineventara ospele pana tardiu. Astadi pe la 1/2 la 9 merse o deputatiune si din partea fraternisantiloru, ocupati de fatalitatea ale­­geriloru, descoperindui neauditele apucaturi sirete si măiestrite, luate numai cu scopu ca se scurtesc nu­­merulu alegatoriloru fraternisantiloru, cari vnse in reclamarea dreptului de alegatoriu si aperarea lui in contra pitularei si ignorarei din partea sasiloru — cari au si panea si cutitulu in mana — au portatu o lupta in adeveru activa. Ministrulu le apromise, ca va informa pe ministru de interne despre starea lucrului, pe care o audi si din alte *) Yedi­o Nr. 41 in »Albin’a* din 2 Iuniu a. c. c. n. Sibiiu 19 Iuniu. Dvastra ati publicata apelulu, prin care se conchiama conferenti’a generale pe 27 e. n. la Alb’a Iulia. De ori incoce se mai vorbesce aici inca si de una alta conferintia mica, care ar’ semena cu cea numita regnicolaria, tienuta in Febr. 1861 totu la Alb’a Iulia, conchiamata de catra ministeriulu imperatescu de atunci. Se adauge ca acesta conferentia mica s’ar fi conchiamatu cu espres’a vointia a ministrului presiedente, care ar’ fi decisu a lua insusi in mana cestiunea politico­­nationale a romaniloru si pertractările de impaca­­tiune. Problema nu prea usiara de a se deslega, dara trebuiea se’i vina ore-candu si la acesta tem­­pulu. Inse nu se scie cari voru fi barbatii asupra carora va cade acesta problema; dara cineva tre­bue se fia, care se iè asupra-si acea sarcina grea si mai totudeun’a ingrata. — Min. desemnă pe me­tropoliti, Baritiu, Macelariu, Dr. Ratiu, si se va adauge si Bologa. — NB. Apropos la impartesirile de susu vor­besce in »Magyar Polgár* din 16 Iuniu si d. Mol­­dovan Gregoriu intr’unu articulu de fondu titulatu: »Romanii si guberniulu“, in care trage atentiunea romaniloru la regimu si óamenii lui, cari dela mini­stru presied. Lonyai incependu pana la usiariu s’au facutu cortesiari, si Lonyai a vinitu numai pentru­­ca se converteze oamenii cei creduli, cei perplexi si cu deosebire se câstige pe romanii cei lepadati pen­tru caus’a guberniului, adica pentru art. XII din 1867, adica indoial’a cu Austri­a si pentruca alegându se se de votulu numai la deakisti, si daca romanii voru primi aceste punturi, le apromite munai de auru, incatu se nu mai scia ce se-si faca capului cu fericirea; de acea­s’a chiamatu metrop. Vancea, ma si din Naseudu vini una deputatiune, fiindu acolo — in Clusiu — nutretiulu in abundantia, ca­ce pe langa pretiulu de 100 mii fi. s’a cesu distric­tului toata proprietatea nemiscatoria — facanduse sfara in tiara cu ast’a tocma pentru cortestare, candu sosiră alegerile. — Natiunea romana nu sei nemica de a­­ceste, ea simte, ca regimulu se tocmesce cu unii barbati de asia, dar’ natiunea privesce cu resimtiu respingatoriu acesta; si cum se pote, se nu se scan­­daliseze, candu vede, ca unu ministru, ca partit’a gubern.V­orbesce cu apromisiuni lingaritie pe roma­nulu celu ignoratu, defaimatu, poreclitu, batujocu­­ritu pana eri, si tocma atuncia altu min. aduce in buzunariu scrisori’a de mana preinalta, si ordinatiu­nile făcute de partit’a guberniului, care despuia pe romanulu transilvanu, de conditiunea de vieti’a, de dorinti’a, ca se aiba si elu catedre in limb’a sa, ca din sudorile lui se face acea universitate, or’ nu numai din ale maghiarului. Apoi se intreba: Cum se nu respingemu acele promisiuni, cari cu tóte cate de mai înainte nu suntu decatu pro­misiuni gólé, golutie? Cum se partinimu guber­­nulu, candu numai cu gur’a apromite, or’ cu man’a libera -ti tescuiesce la palmi? De 5 ani numai catu si a batutu jocu de natiunea romana des­­poindu-o de dreptulu seu, apoi acum totu se credia, ca partitia deakiana i va da ceea, ce ea a totu luatu dela toti cetatianii?! Despre patriotismulu­i.

Next