Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)
1873-11-25 / nr. 90
singur’a noastra parola, si acesta ne va conduce lucrările noastre, atunci desvoltarea cea stagnanta pentru momente a bunastarei publice earasi va lua aventu imbucuratoriu prin activitatea serioasa si durabile.“ Vorbe aceste pline de importanti’a semnificării politice, expectoratiuni sublime emanate din fontan’a intentiuniloru parintesci, cari -si afla resonetulu iu animele millioneloru de locuitori ai statului. In 29 sar’a serat’a la curte in Buda intruni preste una miia din elita. Mai. Sale intrandu la 9 ore in sala fara escepute cu vivate scomptose, apoi conversară cu mai multi oaspeti. Cu br. Senney conversa indelungatu Mai. Sa, apoi cu Kerkapoly si Mai. Sa imp. si regina cu Kol. Tisza si Jókai. Pana la 10 ore dură serata. — Pentru 9 Decembre Maiestățile Sale se duseră la Vienna, unde fira primiţi cu pompa si illuminatiune. Crisea ministeriale in Buda-Pest’a mai dura cu tóte, ca partitele se invoira, ca se mai remana min. Szl ávy, esta inse după ce Szel nu primi portofoliulu finantieloru si Kerkapoly demissionă, inca sta pelanga darea demissiunei. In Vien’a se serbă jubileulu cu o mare de illuminatiune si cu felicitări sosite prin on. deputation din tóte partile monarchiei, cari se primiră in 1 Decembre de Mai. Mii de flamure, focuri bengalice decora capital’a, si poporulu pe petióre se aduna la locurile, pe unde se preambla parechi’a imperatésca strigandu vivate. — Bucurescenii, coloni’a Austro-unguresca din Romani’a, inca felicită pe jubilariu prin depui, catra care Mai. Sa intre altele dise: „Asteptu cu tota incredintiarea, cu comun’a acesta, precum e cea mai numeroasa intre celelalte ale Noastre in Romani’a, asia se păstreze ea mai cu potere incopciarea interna cu patri’a parintesca si sefia celorulalte necurmatu cu una mustra patriotica de ademintia credintiosa catra Mine si Cas’a Mea.* Mai. Sale in 3 Decembre călătoriră deadreptulu la Gödöllő, bunulu coroanei lenga Pest’a, fara a atinge Pest’a, de adunarea generale cu 52 contra 4 voturi si se si enuncia de conclusii. Pentru conformitate. (L. S.) Daniele Gremoiu m. p. not. primariu. Nr. 3898.V. c. Domnului N. N. in Loco. Se impartasiesce spre sciintia. V.capitanulu districtuale. Fagarasiu in 20 Noembre 1873. Dragusianulu m. p. vice-capit. Prebasea acestei resolutiuni sau si renfientiatu numiţii amploiaţi in officiate loru, inse vicecapitanulu Codru Dragusianului dechiara francu si categoricu, ca consiliulu municipale prin citatulu condusu nu ia restituitu in officia si neci li a semnaţii salariate de 7 luni de dile oprite, ci simplu numai au sistatu cercetarea contra loru si astufeliu au refusatu a lua actu despre inscientiarea acelor’a. Éta dér’, ca d. vice-capitanu Codru avu gentilitatea a nu mai ascunde cei doi bani in trei pungi, ci i dede pre facia. Acésta fapta ce e dreptu ei poate servi spre onóare nu numai densului dar’ chiaru si onorab. „Clice,“ care probodia multa dibacia in croirea planuriloru. Asemenea se scia positivu, ca tribunalulu a ascultatu cu martori pe d-nii Codru Dragusianulu si Ioane Romanu in caus’a criminale contra Arone Densusianu si a amploiatiloru suspendaţi. Cumu vinu aceşti doi d-ni cu martori contra conationaliloru loru?celu, care a petrecutu toate affacerile din districtulu Fagarasiului cu atenţiune usioru va gâci sorgintele enigmei, si anume parte din faimosulu reportu politianescu alu d-lui Tamasiu, parte din propunerea d-lui Ioane Romanu radicata in 6 Octombre 1873 in consiliulu municipale la urmatoriulu conclusu: „Cercetarea disciplinaria contra amploiatiloru suspendati este de a se întregi in unele puncte deja împărtășite presidiului districtuale.* Asia dér’ acestea suntu acele puncte si d-nii Romanu si Codru de securu pre basea acestoru puncte suntu propuşi si recomandaţi de martori. (?) Asceptamu cu nerăbdare mărturisirea ce voru depune aceşti doi martori, ca se le cunóscemu si sentiulu de dreptate, cace acelu nationalu deja ne au dezamagitu pe toti. — Brasiovu 6 Dec. n. 1873. Cu cata bucuria registraramu in nr. 86 alu „Gazetei“ condusulu consiliului municipale fagarasianu referitoriu la cercetarea discipiinaria a functionariloru suspendati, adusu in siedintia din 17 Noembre 1873 in urma propunerei fiscalului districtuale Ioane Romanu — cu atatu mai cu mare indignatiune ne informaramu astadi din scirile ce primiramu, ca acelu condusu si aplicarea lui reale nu e mai multu de catu doi bani in trei pungi. Spre mai buna deslusire lasamu se urmedia acea propunere împreuna cu resolutiunea vice-capitanale, ce se comunica amploiatiloru suspendati. COPIadstrasti. Din protocolulu adunarei generale straordinaria a comissiunei municipale districtuale tienuta in Fagarasiu in 17 Noembre 1873. II. Fiscalulu districtuale luandu cuventulu referedia conformu-lui 80 alu legei municipale despre resultatulu cercetarei discipiinaria contra officialiloru suspinsi Ioane Grama presiedinte — Ilariu Duvlea asesore — la scaunulu orfanale si Teofilu Frencu I vice-notariu districtuale — propune, ca cercetarea mai departe contra acelor’a se se sisteze, nefiindu motivu destulu ai pune sub acțiune fiscale. Kentzey din contra propune a se preda actele disciplinarie judecătoriei regesei locale spre mai departe affacere. Facundu-se asupr’a aceloru 2 propuneri conformu §-lui 49 alu legei municipale votisare secreta prin una comissiune de 3 denumiri din partea presidiului pre basea §-lui 30 alu regulamentului pentru afacerile interne ale comissiunei municipale, resulta: ad II. Ca propunerea fiscalului se primesce Adresa catra d. Arone Densusianu. Domnule si Frate! In momintele superarii Tale subscrisii Tei con* cetatieni romani nu potemu a ni refaci viu’a nóstra simpatia si gratitudine, profundulu nostru respectu si deplin’a nóstra aprobare facia de curagiulu Teu, aratatu in congregatiunile districtuali ale Fagarasiului, in cari Tu, adeveratu romane! aperandu legile statului nostru, ai facutu apriga opositiune aceloru ordinatiuni ministeriali, cari, daca s’ar’ realisa, ar’ face ilusoria legea de nationalitate, votata de diet’a tierei si sanctionata de M. Sa, imperatulu si regele nostru. Era de alta parte simtiula si consciinti’a nóstra de dreptate si de nationalitate ni impune a protestă cu tóata energi’a contra mentionatei oru ordinatiuni ministeriali, afrontarie de legea nationalitatii, si a dechiara cu tóata solemnitatea si resolutiunea, ca pana ce sânge va curge in venele nóstre, nu vomu inceta de una parte a veghiu, ca legile statului nostru se fia respectate atatu de catra tieraru, catu si de catra ministru, si vomu combate cu toata taria, in modurile legali, pe despectatorii acestoru legi; era de alta parte ne vomu nisui din tóate poterile, cu toate midialoacele legali, intr’acolo, ca acele legi aduse si votande de catra dieta, cari nu corespundu principiului dreptății si suntu pernicioase esistintiei noastre naționali romane, se se delature sau strămute. Primesce inca una o data vinele noastre simpatie! si fi asecuratu despre stim’a si amarea noastra. Din districtulu „Naseudu in lun’a Novembrie 1873.“ (Urméza 137 subscrieri ponderose in districtu.) Romani’a. Bucuresci 22 Nov. Suspensiunea metropolitului C a i n i c u dela Moldov’a, decretata de catra sinodulu celu nou alu besericei romanesci este fapta, pre catu nelegala, pre atatea si misteriosa. Amu disu misteriosa, pentruca adeveratele cause reservate care au impinsu pe sinodu la acea illegalitate, inca nu suntu cunoscute in modu authenticu. In tok casulu, procedura sinodulu samana fórte multu cu procedura despotica a muscaliloru deinainte cu patrudieci si mai bine de ani, candu au scosu si exilatu pe Grigorie metropolitulu Ungrovlachiei si exarchu alu Plaiuriloru (alu Transilvaniei), sau cu destituirea si exilarea nemeritoriului metropolitu Veniaminu Costache prin Michailu Sturdza domnulu Moldovei, sau si cu scoaterea din scaunu nefericitului metropolitu Neofitu Lesviodax prin Barbu Dim. Stirbeiu domnu alu Munteniei. Despre cei trei metropoliti cadiati in secolulu nostru in Romani’a, se scie din histori’a nostra contemporana, ca ei au cadiutu curatu din cause politice, si anume Grigorie si Veniaminu din causa, ca au aparatu cu peptulu individualitatea politica naţionala si autonomiea patriei. Dara pentru ce a cadiutu metropolitulu Calinicu ? Din protestulu seu memorabile, adressatu deunadi Măriei Sale Domnului tierei, s’ar’ parea, ca preasanit’a sa ar’ suferi numai pentru rivalitatea produsa in modu artefitiosu intre cele doue metropolă, ambe autocefale si autonome, ambe cu radecine afunde in historia. Daca metropoli’a Ungrovlachiei va sta mortîsiu cu Schilocu alu lui Sheakspeare, pe politi’a sa de primate alu tierei, atunci urmările potu se fia funeste. S’a observatu inse, ca aici la noi fórte pucini óameni pricepu, ce insemneza metropolitu primate. Ei inprumutara acestu nou titlu dela apusenii latini, precumu au inprumutatu si titlurile de excellentia si eminentia, ne mai auaite in beseric’a anatolica, si le inprumutara in acestea tempuri, candu de alta parte Archontologi’a intrega, adeca tota hierarchi’a boierasca regulamentaria si anteregulamentaria fu cassata prin constitutiunea tierei, prin legile sale fundamentali. Ce vreu are romanii nostrii cu acestu feliu de primatui in beserica? Scissiune, ruptura? Daca o cauta, o voru avea, dara vai si era vai de acela, prin care vine scandalua. Noi ve recomandamu, ca se urmăriți si d-vóastra acolo aceasta cestiune catu se poate mai de aproape, si intre altele, se nu treceti cu vederea protestulu mitropolitului Calinicu, publicatu mai antaiu in Trompet’a Carpatiloru. Din acelu protestu veti cunosce statuiu cestiunei asia, cumu este elu formular pe facla. Care este statuia cestiunei pusu in dosulu culisseloru, se va revela póte prin desbateriie parlamentarie. — In curentulu de tronu se atingu si cu in fuga si afacerile nóstre comerciali. Este apróape inexplicabile, pentruce nici unu ministeriu romanescu nu are curagiulu a face diagnosea intrega la bel’a rea si complicata, de care sufere comerciulu tierei nóastre; era diaristicei ii place se descarce toate pecatele numai pe spinarea jidoviloru, precumu facea acesta odenioara, candu se spela de pecate pe spatele unui tiapu, pe care apoi ilu gonea in desertu, pentru ca se para acolo împreuna cu pecatele. Ar’ fi bine, ba fóarte necessariu, ca ministeriulu romanescu se imite pe ministeriulu celu nou din Serbi’a,carele spuse comerciantiloru limpede asia: Iu tiór’a nóstra nu s’au pomenitu de crise, nici finantiali, nici comerciali; cu tote acestea voi v’ati ruinatu creditulu, ati compromisu onórea tierei, o ati facutu de ruşinea lumei prin calcarea cuventului datu si prin scuiparea pe subscriptiunile vóstre. Pe scrisorile si politiele vóstre nu ve mai dă nimeni eredik, pentru ca le ati patari si maculatu. De scadentia si coperire la terminu nu mai vreţi se sciţi, ve bateţi jocu de creditorii străini. Aţi suferit ca