Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)
1873-05-16 / nr. 38
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Sambet’a, Foai'a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe 1/4 3 fl. v. a. Tieri este de 12 fl. v. a. pe unu anu seu 21/3 galbini mon. sunatoria. Inalu XXTI. Nr. 37. Braslovu 2816 Main Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru scrie 6 er. Tacs’a *,mbrala u 30 er. de fiacare pu- 5' ‘care.rt Brasiova 28/16 Maiu 1873. Thiers a dimisionatu, in loculu lui s’a alesu si proclamatii Mac-Mahon de presiedintealu republicei francese. Acest’a e cea mai importanta scrie, care ne-o aduce telegrafulu. Ce-o se mai urmeze acum’a? „Republic's conservativa* pentru care s’a luptatu Thiers a cadiutu impreuna cu elu, traiv’a in viitoriu republic’s democratica, seu monarchie legitima, seu cea constitutionala, seu imperati’a a trei’a a Napoleonidiloru? Mac-Mahon presiedinte. Ce va se insemne? Este ducele de Magent’a nu sciu alu catelea Deus ex machina, care vine se faca finitu cu sabi’a certeloru de partite in Franci’a si provisoriului ne mai suferitu? Elu, adeca Mac-Mahou, odinioara bonapartistu cu trupu si sufletu, urmar’a pe antecesorele seu si in convictiunea, ca numai republic’s este astadi scaparea Franciei? Respunsulu adresatu presiedintelui adunarei nationale, prin care Mac-Mahon declara, ca primesce demnitatea de presiedinte alu republicei, face se ne asteptamu inca la mari frecări interne in Franci’a. In acelu respunsu ducele de Magent’a promite, ca va continuă opulu liberarei teritoriului francesu si alu „restabilirei, ordinei si moralei* si ca „va sustiene pacea interna după principiele, pe cari se baseza societatea.“ Nu este acest’a unu limbagiu demnu de unu generalu din scol’a lui Napoleonu III. ? — Thiers care a siovaitu atatu de multu si nu a cutezatu a dissolvă, satisfacandu vointiei nationale, adunarea dela Versailles, care nu era espresiunea ei, a desvoltatu multa bunavointia inse prea pucina energia pentru republica, Mac-Mahon, ne tememu, nu va arata nici o bunavointia pentru republica si va desvolta prea multa energia pentru restabilirea monarchiei in Franci’a. Fia ca in interesulu Franciei si alu românismului se ne instelamu in părerea nóastra! „H. Z.“ aduce scirea din Pesta, după care s'ar’ fi denumitu de capitanu alu districtului Fagarasiu in loculu lui Ladislau Tamasiu, vicespanulu Cetatii de balta Koloman Boer. Ministeriulu se instala reu, deca crede, ca unu schimbu in persoanele capitaniloru, va pote se schimbe si convictiunile politice nationali ale fagarasieniloru! — Adbenenotandum. In siedinti’a a IX-a a sinodului din Sibiiu dep. Ratiu a propusu in privinti’a comuneloru mestecate, in interesulu inaintarei culturei si au invetiamentului, cu sinodulu archid. se insarcinedie pe ven. consit. archid., a pasi in affacerile scolari cu gr.-cat. la unu compromisu pe basa reciprocităţii. Propunerea acest’a punenduse la votu s’a p r i m i tu! — Comitetulu a si facutu doue espeditiuni împărţite asia: La Belgradu 1 lada de cârti, Sibiiu 1, Kolin (clubului francesu) 2, Prag’a 3, Lvov 1, Prag’a 1, Sibiiu 1, Bradu 1, Pest’a 1, San-Martinu 1, Graz 1. Ladile contienu dela 50 pana la 120 volume. Mai multu de 1200 volume s’au spediatu pana acuma. Suntu acuma in preparatiune de a se tramite cârti pentru Prag’a, Gelsa si Novi (lenga Trogir) in Dalmati’a. „Cor. Sf." Conftitetului francesu pentru propagarea de cârti francese la slavi si romani. Comitetulu continua opulu patrioticu, care si l’a impusu. Elu s’a multiumitu a tramite circularia la Parisu si in provincia, lucra mai pe incetulu, pentru ca nu se poate impovara pre multu cu lucrulu si de alta parte doresce a prelungi actiunea s’a si a nu o seca dintr’odata. Comitetulu a primitu unu numeru mare de daruri nu numai dela particulari, ci si dela mai multi editori parisiani. Cas’a Hachette a daruitu 200 volume, librari’a Didier 35, editoriulu Dumoulin 10 volume. Si alte case se prepara a urma acestu esemplu, lua mortea si inmormentarea lui Cuza Coda. Unu telegramu alu „Tromp. Carp.* ne spune, ca facunduse autopsi’a corpului principelui Cuza, s’a constatatu, ca a muritu din anevrismu (maladie de coeur). Corpulu a fostu imbalsamatu. In Heidelberg unde a muritu s’a facutu unu parastasu, la care a presiediutu insasi Mari’a Sa Dómn’a Elen’a Cuza. Resturile ilustrului repausatu se voru aduce, scrie „Monitoriulu,“ in curundu in tiara la mosi’a Ruginos’a (in Moldavi’a). „Tromp. Carp.“ publică unu apelu din partea celoru mai distinse persoane din Iași adresatu cetatieniloru Iasieni, in care li se anuncia ca s’a instituitu unu comitetu, care se-i represente la ceremoni’a funebra ce se va face fostului Domnitoriu, si se provoca toti a se asoci’a si a-si indepleni asia datori’a din urma sacra catra alesulu natiunei. Totu aceea?! fata, publica mai departe o depesia de condolinita din partea junimei romane din Bucuresci, adresata la Ruginos’a virtuosei mume a Romaniloru, numiei Elena Cuza. Si domnitoriulu Carolu a adresatu Măriei Sale Dómnei Elen’a Cuza o scrisore, esprimandu cele mai sincere regrette pentru mórtea predecesoriului seu. Comitetulu nationalu din Iasi instituitu pentru a asista la ceremonia funebra a reposatului domnitoriu, a rogatu telegrafice pe d. Petru Gradisteanu advocatu in Bucuresci, a face la fruntaria discursulu de intempinare a remasitieloru mortali ale lui Cuza Vodă. Dlu Gradisteanu indata a respunsu in termini forte patriotici, ca primesce a depune omagiale sale pe mormentulu gloriosului domnu, inse a primi sarcin’a de a rosti discursulu de intempinare i se pare mai presusu de poterile sale. „Monitoriulu* publica urmatori’a: PROGUAVA pentru CEREMONI’A INMORMENTARII fostului Domnu Alesandru Ionu I. Convoiulu, fiindu a trece pe la frontier’a Iticani spre a veni la Ruginos’a, unde are se se faca inmormentarea, se va urma după cumu se areta mai diosu: 1. La frontier’a Iticani, trupele concentrate, la sosirea corpului, voru presinta armele, si la intrarea pe pamentulu romanu, se voru trage trei salve. Se voru află presente tote autoritatile locali, precumu si siefulu divisiuni a IV teritoriale, insocitu de patru oficiali superiori si patru inferiori. Acestia voru insoci corpulu pana la Ruginoasa, formandu guarda de onoare. 2. La Ruginósa se voru afla trupele ce se voru transportă din Iași. La sosirea corpului, ele voru presinta armele, avendu stegulu si music’a. In timpulu trecerii corpului la beserica, se voru trage trei salve. La usiele besericei, se voru asiedia sentinele de sergenti. La capulu sicriului, voru fi oficiali cu sabiele in mana. 3. La ceremonialulu inmormentarii, patru cortoneli voru tiena cordanele sicriului. Maiorii voru porta pernele cu insignele domnesci si cu decoratiunile. La coborirea in mormentu, se voru trage trei salve. 4. Unu adiutantu domnescu va asista la acestu ceremonialu, din partea Domnitorului. D-nu ministru de resbelu va represinta guvernulu. 5. In diu’a inmormentarii, se va face unu serviciu funebru in metropoli’a capitalei. Cincu-mare in 10 Maiu 1873. (Capetu.) Incatu poftoritulu cerculariu respinge pre candidatulu Proscanu pre basea can. 10 alu sinodului din Sardichi’a, care dispune, ca nimenea nu se poate inainta dintr’o data la o trepta mai inalta besericesca, amu fostu de firma credintia, ca Proscanu s’ar’ fi potutu fara neci o greutate in scurtu tempu provede si cu formalitățile canonice prescrise, fara de a fi respinsu cu totulu precumu s’a intemplatu. — Calificatiunea acestui candidatu, cu respectu la cercumstarile faptice, in cari ne afl’amu o potemu socoti de cea mai corespundietoria legei si anume § 53 din St. org... care altramente cu canonu specialu posterioru a derogatu canonului 10 alu sinodului din Sardichi’a. — Noi amu cetitu si alte canone besericesci, cari astadi nu se mai observeza după virtutea loru, togma din partea clerului nostru precumu este invetiatura apostolului catra Evrei XIII, 4; canonu 17, 18, 19, 26, 28 apostolicu; I Corint. 7, 27 si canonu 3, I si 6, IV etc., cari in parte au si motivatu pre d-lu Dr. V. Glodariu et cons. la interpelatiunea făcută in a XI si edintia a sinodului arch. nr. 108 din anulu 1871, pre carea inaltulu presidiu sinodalu, desi din nou resuscitata, nu au aflat’o deapta si copta destulu, de a o respunde. — Abstrahendu dela aceste dispusetiuni canonice ne intorcemu acum l a la provisoriulu creatu din nou prin laudatulu cerculariu alu ven. cons. arch., sub care gememu si suspinamu din nou acumu in alu treilea anu, fara de a se fi aflatu ven. cons. arch, pre cum indemnatu a face incercari pentru delaturarea acestui institutu antestatutariu si tare urgisitu. — Amu aratatu calificatiunea infera a p. adm. ppescu Grigoriu Maieru, pre a carei vertute dela densulu nu se pote pretinde sprijinirea inaintarei si progresării nóstre. — Amu doveditu, ca Crnstia s’a nu e omulu legei resp. alu St. org., pre care l’a calcatu „dolo malo* in petiere, precumu luminatu se vede din interpelatiunea facuta catra inaltulu presidiu alu sinodului arch, in sied. a VI nr. 32 din anulu 1872, carea in asociatiune cu celelalte interpelatiuni a picatu in eternulu somnu letargicu, si dera numai la trambiti’a archangelului inainte de judecat’a cea depre urma se voru pomeni si se voru respunde ele pre ele insesi, cace traganarea respunderii loru si in sessiunea din estu anu este de facto decisa. Totu atare sarte au si mai multe propuneri de mare urgentia si importantia. — Au calcatu Cinsti’a s’a St. org. si anume §fii 35—37 si 45 escusanduse, ca nu pote, este slabitu de poteri, se sustiena vedi’a legei prin esecutarea ei, dovada n rii din „Telegrafulu Rom." 37, 38, 39, 40 din anulu 1872 si numerulu din „Gazata" 15 din estu anu precumu si protestulu insi-