Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)
1873-08-05 / nr. 60
Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Fai'a, candu concedu ajutoriais. — Pretiuiu: pe 1 anu 10 fl., pe V» 3 fl. v. a. Tieri ester ue 12 fl. v. a. pe unu anu sau 2Vs galbini mon. sunatoria. Hr. 60. Brasiovn 175 Augusta 1 ...... * * .".................... ............. Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrala a 30 cr. de fiacare publicare. 1873. Brasiova 15 Augutu n. 1873. In dilele trecute esira prin diurnalele maghiare provocări preste provocări de catra capii partileloru si deputaţii lor, ca in culmea crisei ce domina in financiele publice, se se adune la diu’a S. Stefanu pe 20 Augustu a. c. la Pest’a, spre a se consultă despre mesurele teritorie de ruina, mai vertosu că una banca nationale se nu remana neinfiintiata. Jókai fu semnalisatoriulu provocarei si acum esi Horn dep. celu mai expertu in obiectulu economiei nationale si predica ruina totale, * déca gubernulu nu va conchiamă diet’a iute pe cateva dile se ie mesure de a incungiura catastrofa ce mai amenintia tiér’a. Lips’a de bani, stagnarea comerciului si a industriei, pucin’a recolta si secet’a in Ungari’a si altele sub velulu acestor’a, or’ mai vertosu infiintiarea bancei nationale svercolescu pe neodichnitii coriphei. Sa le vedemu limbagiulu. Unu Barabas Janos de pe Pust’a Ungariei apromite prin tóte diurnalele Pestei 60 mii franci in auru turcescu si francescu ai pune pe altariulu patriei si provoca la emulatiune si elu asia: „Inca odata se se prefaca patria in altariu, pe care a fumatu atatu de adesu sângele patriotieu; selu incarcamu acumu cu tesaurele nóstre materiali, pentru ca viitoriulu natiunei se se faca demnu de trecutulu ei, si se fia mare! Inca posede natiunea in tiara atatu auru si argintu, incatu se poata redica indata o banca nationale.“ Inca odata se desceptamu foculu iubirei patriei in natiunea noastra, provocanduo la fapta! Inca odata se sune lir’a serbatorasca sub pean’a poetiloru si a scriitoriloru maghiari, se asude „Pressa“ suptu munc’a cea grea inse bogata de secerisiu, pentru câ societatea maghiara se se straforme, se se lege câ cu chitu in concordia si se fia sanetosa. Se -si deschidă press’a collanele sale, publicandu ofrandele, pentru câ lumea se vedia, ca soimu sacrifică. Unu fondu de 20 millione auru si argintu ajunge deocamdată a infiinită o banca naționala, pe basca acesteia se potu apoi emite 40—60 de millioane bancnote, scl. — In Pest’a se se asiedie unu comitetu nationalu, care se organisese unu sistemu de bance după mu*sir’a banceloru englese si americane spre a pune pe pitiore banc’a nationala. Financiele ruinate, lupta pentru financie, noue dări se incarca in Ungari’a si de „Reform“ vine tocma acum cu unu proiectu, ca trebue fortificata Buda- Pest’a. In contra cui? Fortulu celu mai neatacabilu e multiumirea popoareloru interne, indesiertu se încerca fortificări de capitale, deca fortulu fortureloru, poporulu remane horopsitu si nemultiumitu. — Națiunea, care seia se entusiasmă la sacrificiu pentru binele ei cornuru cu tempu s’a scosu din toate periclele. Timpulu coace toate, vnse numai atunci, candu ne sacrificamu si ne pregatimu din respoteri pentru epoc’a avisata de tempu, dar’ fara pregătiri timpulu te trantesce si mai afundu de ce ai fostu? — Avisu la egoisti, cari nu voru a se ingriji de cele publice comune, cari suntu fontan’a si a fericitei particulari. — La 48 inca se facea asemeni ofrande din partea maghiariloru, pana si argintariele le oferiră pentru caus’a comuna si acum se desdauneza cu panea si cutitulu a mana. — — In Franci’a, după unirea capiloru monarchisti, Thiers a luatu o positiune de observare, fara a se teme de reesirea loru, Spani’a începe a se consolidă cu republic’a ei federala; gubernulu spriginitu de cortese procede la învingeri si multiumirea publica cresce. Indesiertu ambla Germano-Prusi’a a se viri la ocuparea tronului prin unu Hohenzollerianu spre a sugruma edificiulu republicanu latinu, ca concordia federala a elementului latinu va sei refrange pe dusmanii lui. In Italia in Vaticanu tiena Papa in 25 Iuliu allocutiunea, in care amenintiă cu excomunicatiune pe toti cei ce inventară, primiră si sancţionară legea despre ordinile religiose. O dauna mare acesta încordare intre statu si bererica, pe care inse unit’a Italia o pote imperiosu descordă cu plebiscitulu celu prepara. In Angli’a cabinetulu a primitu modificare, min. de interne s’a denumitu Lowe liberala, si Gladstone remase numai premieriu, m. John Bright raidicalulu domina pe Lowe si asia Angli’a, candu rqactiunea in Europ’a cresce, se inchina la liberarariu. De sub Margau 22 Iuliu 1873. Veneratulu ordinariatu metropolitanu gr. unitu prin cerculariulu seu din 24 Iuniu a. c. nr. 1798 a impartasitu preotimei respective specificatiunea parochieloru dechiarate prin ven. congresu scolastecu de capace pentru de a-si sustiene scólele in caracterulu seu confessionale prin poterile sale proprie, si a corespunde pre deplinu legei scolastece din aD. 1868. Inse in multe dintre acelesi parochii se afla scóle confessionali beneficiate dela erariulu montanu, care că atari prin decretulu înaltului ministeriu de cultu si instrucțiunea publica din 9 Maiu a. c. nr. 6481 s’au concrediutu esclusivu ingrijirei regesciloru inspectori scolasteci, prin urmare acelesi scóle cu acesta au devenitu comunali adeca de statu. Éta venerabile ordinariatu si congressu ca de catra acelasi ministeriu, carele in 22 Fauru a. c. nr. 1 disese: „ca vointi’a s’a neci decumu nu e acea, că se cuprindă scólele nóstre confessionali si se le prefaca pre acelea in scóle comunali,“ acumu dintr’odata ne aflamu inaltu păcăliţi, eludaţi si eschisi din unu numeru insemnatu alu scóleloru nóstre confessionali sub stamatu de erariali, de unde se presimte, ca asemenea sarte ascepta si pre celelalte scóle confessionali neerariale, pentruca acelesi din căuşele specificate sub nr. 28 a. 1872 in „G. Trans.“ — in protocoalele mai multoru congressuri scolastece parochiale, si in Faima scolasteca nr. 1 a. c. a dnului Stefanu Popu, nepotendu pre deplenu corespunde legei scolastece din an. 1868, ce cu privire la scólele elementare numai are parochia in lume, respectivii — voru sei afla nodu in papura numai că si pre acelesi se le prefaca in scóle comunali d omnia jam fient, fieri quae posse negabant;“ — dar’ atunci apoi vomu vedé, ca si regescii inspectori scolasteci pre langa toata poterea si favorurile date loru de susu totusi nu voru potu reusi acolo, catu scelele loru asia numite confessionali se pota corespunde pre deplenu amentitei legi, — in unele locuri dar’ neci pre catu au progresatu acele in starea confessionale. Aci ni-ar’ place daca inaltulu regimu ungur, ne ar’ lumină — desluci, pentru ce acea potere si acele favoruri, cu care suntu provediuti regesci inspectori scolasteci comunali, nu suntu date si inspectoriloru scolasteci confessionali? si specialminte: a) pentru ce laudaturu regimu nu numai in scoterea impositeloru făcute in favoarea scóleloru confessionali nu dă mana de ajutoriu prin organele sale administrative civili, mă nu concede neci din cassele comunali, cu atatea mai pucinu dela domnitorii străini a se ajutoră? b) pentru ce legea scolasteca din 1868 in partile sale favoritare nu se estinde si asupr’a scóleloru confessionali? si c) pentru ce aceeasi lege nu se modifica in punctele sale nefavoritorie scóleloru confessionali? candu si aceste au una si aceeasi vocatiune — destinatiune că si cele comunali, cu acea unica deosebire: ca prin scólele comunali se veneza si maghiarisarea natiuniloru nemaghiare, quod erat demonstrandum. Acumu urmeza întrebarea: are este dreptu si ecuitabilu, că omulu se faca pre omu a fi acea, ce neciedieu neci natur’a nu l’a creatu a fi? si totusi trist’a esperintia ni arata astufeliu de cutezari, din carile apare, ca in capetele atatoru incumetatori inca nu s’a facutu diua, că se vada si se se convinpa odata, ca popoarele nemaghiare nu se voru mai maghiarisă catu va gusta pamentulu, prin urmare nu voru a formă lume maghiara de dragulu binelui ce l’au gustatu,lu gusta, silu voru gustă intrhns’a. Er’ tu amata naţiune romana! de si după atatea lupte si suferintie grele, după multe asceptari fundate te vedi instelata, totusi nu desperă, ci te consoleze acea sperantia: cumca tempulu e unu medicu universalu, carele -ti va vindeca si ale tale adanci dureri si rane — daca nu vei sta neci tu cu manile in sinu — ca asia numai facundute sanetoasa, te vei re’naltiă la o stare mai favoritoria, ce ti se cuvine după dreptulu si dreptate in strabunesculu teu pamentu. „Dabit Deus hisquoque finem.“ — Unu romanu iubitoriu de naţiunea s’a. Blasiu 8/8. 1873. Vorb’a multa.................... Corespondentele cunoscutu dela P., acumu dela V., vene de nou cu una zama lunga, arasi de trei colone, nu că se demustre, ca vorb’a multa nu e seraci’a omului, ci numai că se nu remania invingatoria quantitatea necunoscuta, — ci cea cunoscuta sub cruce. Stilulu e omulu, — a disu cre-cene. Quantitatea cunoscuta vedia, cumu -si va justifică înaintea publicului formele estetice: Mei drace etc. Quantitatea necunoscuta nu are de a se ocupă cu d’al d’astea, — calea, valea peci ’ncolo. De gustibus non est disputandum. De una vise, totu ar’ face bene corespondentele, se nusi uite — că, daca X—Z este teologu, precumu presupune, de aci se nu iè ocasiune, de asi bate jocu in publicu de teologi, că judanii de crestini, — ci se-si aduca amente, ca multi, cari acumu suntu domni mari, inca au fostu ore candu teologi, numai catu acestia in urma au trantitu reverend’a, cumu dice francesulu, in urduce, si acumu unii din ei mândri si inalti striga