Gazeta Transilvaniei, 1874 (Anul 37, nr. 1-95)
1874-01-03 / nr. 1
UZETI TUimVM Gazet’a eso de 2 ori: Joi'a si Duminec’a, Fai'a, candu coacodu aj utodaie. — Pretiulu : pe 1 anu 10 fl., pe 1/i 3 fl. t. a. Tieri eeterne 12 fl. v. a. pe unu anu sdu 2l/s galbini mon. sunatoria. PSfR P.lVif t /'V7 v'- Januarm 1874. Nr. 1. Se prenumerâ la' postele c. si r., si pe la DD. cor? lenti. — Pentru serie G er. Tace’at la a 30 or. de fiacare publicare. -* • --------------------------—M»--- Invitare de prenumeratiune la „Gazet’a Transivaniei“ pe an. 1874, alu XXXVII-le, decandu lupta pentru natiune. Pretiulu prenumeratiunii pentruAustro- U n ga r i ’a. Pe unu anu .... 10 fl. „ „ semestru ... 5 „ „ trei iune .... 3 „ Pentru Romani’a si tieri străine: Pe anulu intregu . . 12 fl. seu 21/2 galbini moo. sunatoria. »Gazet’a Transilvaniei* fidela missiunei sale dela inceputu d’a fi expressiunea vocei interne, a poporului romanu, expressiunea dorintieloru, aspiratiuniloru, doreriloru, nedreptatiriloru si a sperantieloru lui in viitoriu, va procede pe calea sa, respectandu opiniunile cele sanetose, cari in consecintiele sale nu amenintia cu compromiterea causei nationali-politice. A luptatu atatu tempu, suferindu pentru ea cu naţiunea împreuna, cu acésta va si continuă lupt’a ori in cari impregiurari, cu constants, care o pretende santiani’a pretensiuniloru nóstre politice-nationali in concertulu natiutiîloru patriotice. Spre scopulu acest’a intendemu man’a la toti confraţii de lupta spre a ne uni in cugetu si simţiri la eluptarea drepturilor de perfecta egalitate politica nationale, care singura ne poate ameliora saartea. Viati’a noastra in poterile noastre, intr’unite si disciplinate la activitate solidaria in caus’a comuna. Se vormu cu totii, si desbracati de orce ambiţiuni personali vomu elupta cu successu lupta comuna, care prin munca si sacrificiu intru manifestarea convictiuniloru interne de prin tóte anghiurile romane va insuflă respectu aservitoriloru politici. Invitamu deci pe on. publicu romanu la prenumeratiune, că se ne aflamu in starea dă sboru acestoru manifestări prin aripele publicității, care singura ne a remasu expressiune fidela in toate impregiurarile, expressiunea convictiuniloru interne si a tarei resolutiuni si credentie, in dreptatea causei, de care se animéza si se se animeze nu numai inteliginti’a, ci si totu poporulu cu ea. De anulu nou tramitemu Urări de fericire intregei inteligintie romane, care a datu dovedi atatu de eclatante, luptandu pentru acésta manifestare! Pest’a in diu’a nascerei Domnului. Una reprivire preste an. 1893. Candu vinu a aruncă una privire preste anulu, care in cateva dile va espiră, nu potu se nu sboru cu cugetulu la tempurele ce au premersu acestui anu! Nu amu de a face cu lumea cea mare, nu, ca in momentulu acestea, aceea pucinu me interesedia, ci me restringu la acea particica din ea, pe care noi o numimu „Romani’a din cuce de Carpati.“ De secuii a trebuitu romanulu la finea fiacarui anu se privescu cu durere si întristare la cele ce a petrecutu si a suferitu; de secoli nu a mai fostu ani, in cari romanulu se fia pututu privi cu multiumire si indestulire peste trecutu! Dér’ se lasamu trecutulu mai vechiu, pentru ca acestea a fostu numai unu radu pamentescu pentru noi, pentru ca acela nu ni infacisiadia alta decatu ruinele numai ale sperantieloru instelate, cari numai suspinuri înădușite storcu din pepturile nóstre! Se vedemu cum ni se infaciosiadia an. 1873! Precum de mai multe ori in decursulu celoru 4 secuii, decandu poporale conlocuitorie s’au conjuratu a ne tiené in sclavia, asia si in anulu acestea încordările si desamagirile, sperantiele si ingrijirile s’au perendatu, atacuri din tote partile asupra esistintiei noastre nationali, asupriri din tóate partile si nedereptatiri; neintielegere intre noi insine si certe politice si confessionali; putina interesare de înaintarea binelui publicu, apoi daune si perderi atatu morali catu si materiali si in fine suferintie constante in corpulu nostru nationale! Acésta este icona fidele a anului 1873! Neamu incordatu si respamu continuatu încordările pentru infiintiarea unei academii romane! se privimu la respiratura incordariloru nóstre si vomu află, ce pucinu neamu apropiatu de scopu, ce departe suntemu inca de met’a h r r, nisuimu. Neamu incordatu pentru intern, ca si resp. salvarea sceleloru pop. confessionali, precum si pentru eluptarea si asecurarea autonomiei besericesci prin tienerea congresseloru; si ce resultatu putemu se aretamu? Nemicu mai multu decatu a fostu cu finea anului 1872, bă ce e mai multu nu numai sculeloru poporali, ci si ceioru mai inalte le amenintia periclulu desuatimausarei! Neamu incordatu in fine pentru respectarea si asecurarea derepturiloru municipali (date că din gratia) garantate prin br . si ce resultatu au produsu Încordările patriotiloru adeverati? —Tragerea in antea forului crim, arestare, persecutiune criminale etc.! S’a incordatu nestorulu literaturei nóstre (T. C.) a continuă edarea Archivului seu pentru filologia si istoria, a acestui pre scumpu tesauru pentru literatur’a nóstra! Nepassarea de totu ce e puru natiunale a facutu dosierte incordarile lui! S’a incordatu eroulu muntiloru si spaim’a honvediloru din 1848—49 a se apropiă cu poporulu de tronulu domnitoriului, si inimicii nostri seculari li-a taiatu si acést’a cale! Asie der’ toate încercările si incordarile barbatiloru nostri devotați binelui natiunei au fostu indesiertu! Pederi la toate întreprinderile nóastre natiunali. — Se mai adaugemu acuma la toate aceste neajunsurile si perderile ce a suferitu națiunea noastra in decursulu anului trecutu, apoi vomu vidé, ca a. 1873 a fostu unulu dintre cei mai nefavoritori in vieti’a nationale. Fraţii noştri gr. resariteni au perdutu in decursulu anului pre regeneratoriulu besericei loru si eluptatoriulu autonomiei si a independintiei aceleia, pre naţiunea a perdutu mai multi barbati distinsi, dintre cari unii privighieau asupra direpturiloru con- nationaliloru, altii sprijineau cu mediulece materiali pe tenerii talentati insetati de sciintie, or’ altii propagau insisi lumin’a sciintieloru perderi cu atatu mai mari cu catu mai tare se semte lipsa de barbati inteligenţi devotaţi binelui natiunei! Nu a fostu destulu cu perderile barbatiloru nostri, a trebuitu se perdemu inca si din avere si si din mediulucele promoverei literaturei si a culturei poporului romanu. Anulu a fostu pucinu roditoriu, poporulu a suferitu multe lipse si e téma, ca nerodirea anului 1873 va produce urmări si mai rele preste anulu 1874. Amu perdutu mai incolo din mediul acele, cu tari venimu intru ajutoriu crescerei tenerimei si innaintarei literaturei nóstre. Adunarea adeca gen. a Associatiunei trans. nu s’a potutu tiené in estu anu din caus’a colerei ce a domnitu in Transilvani’a si a rapitu o mulțime din poporu; prin acést’a abstragundu dela perderea occasiunei de convenire a mai multoru barbati devotați inaintarei binelui publicu, spre a se consultă despre modulu si mediulecele inaintarei scopuriloru Associatiunei, — a suferitu Associatiunea si perdere materiale, perdiendu adeca — contribuirile la fondulu Associatiunei din tienutulu unde eră se se tiena adunarea gen. — unu venitu celu pucinu de 1000 fl. v. a., din care partea cea mai mare s’ar’ fi intrebuintiatu spre scopuri literarie si culturali! Pr’ Associatiunea Aradana, care totu acele scopuri le avea că cea Transilvana, se dice, ca ar’ fi incetatu de totu de a-si mai continuă activitatea! Suferintiele particulari de tota natur’a, de cari au avutu parte romanii, suntu legionu! ar’ fi pre multu a le insiră aci, ajunga numai a memoră, ca neasuprindu si neindireptatindu romanulu pre nimene, pre elu tota lumealu asupresce si neindireptatiesce! In numerulu venitoriu ne vomu încercă a descoperi căușele, cari făcu, de incordarile nóstre pentru înaintarea binelui publicu nationale s’au aretatu desierte! P. Brasiovu 29/12 1873. In cativa articuli, esiti la lumina in colonele nóstre, amu publicatu unele păreri despre căușele si fontanele scisiunei politice intre inteligenti’a poporului romanu din Austro-Ungaria. Si fiindu de convicţiune, din mai multe puncte de vedere, ca ne apropiamu mai siguru de nimerirea diagnosei spre vindecarea acestui morbu nationale, damu locu si urmatoareloru sire, scrise de unu corespondinte vechiu alu diurnalului nostru. — Eludice: Multiamimu din profundulu animei aceloru barbati nationali, cari occupanduse cu scrutarea causeloru si fantaniloru desbinarii nóstre, arata bun’a vointia de ale face odata capetu, si in adeveru, a unsprediecele era a batutu. Ni se pare inse, ca aflandu Dloru caus’a causei numai in desbinarea confessionale si in decadinti’a spiritului si a intensivitatii simtiului nationale, a patitu-o că medicii, cari sedusi prin unele simtome din afara, Rusioru făcu diagnose falsa, si apoi vai de bolnavu. Fe cumu cestiunea se infaciosiadia spiritului nostru, nu numai desbinarea confessionala, nu numai decadinti’a simttului si spiritului nationale, nu numai obscurantismulu in cunoscerea ideeloru, ce occupa astadi societatea europeana, suntu fontanile, din cari curgu destrămatele procederi pe terenulu politicu intre noi, ci: promo lips’a unui centru de cristalisatiune alu vieții naționali in sensu politicu, apoi in legătură cu, si că o derivatiune naturale din acea lipsa simtita de toate clasele poporului nostru, convulsiunile dorintiei de a suplini. Régimele noastre dela 1848 incoace si au datu toata silinti’a a imbuldi viati’a nationale romana in beserice, si a o îmbracă in vestmintele loru, spre a nu fi genate de spiritulu si simtiulu nationale pe alte caii de ale lumii acesteia; adeca se n’aiba pedeca la Organisatiunile ultragermane si apoi ultramaghiare. Se intielege, ca sub apasarea poterii domnitorie bachiana si deachiana spiritulu nationale a fostu impinsu numai sub aripele mameloru sale spirituali, — remanendu inse consciinti’a nationale via, a produsu reactiune in contra acestei incatusiari, si asia a impinsu spiritele spre unificare. — Capii besericesci au lucratu, — că capi bese* 4M Biblioteca Județeană ASTRA *P1141*