Gazeta Transilvaniei, 1874 (Anul 37, nr. 1-95)
1874-09-19 / nr. 69
Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Dumineca, Fai's, candu concedui ajateriale. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl., pe */ 3 fl. v. a. Tieri este de 12 fl. v. a. pe unu anu sau 2*/s galbini mon. sunatoria. Nr. 69. Amin X AVIII. Brasiovn 1 Octobre 19 Septembre se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrala a 30 er. de fiacar j'^T ín blicare. t * tA V Ţi A Brasiovn 30 Sept. n. 1874. Occasiunea adunariloru municipali pentru obiectulu arondării municipialoru mai vertosu in Transilvani’a ne a desvalitu una scădere, una omitere, ma unu peccatu politicu nationale neiertatu, comissu din partea membriloru romani deprin representantiele municipali, cari se portara cu totale nepassare la una actiune, care se poate resturna in capulu natiunei romane, deca adressele municipialoru se voru lua in consideratiune la noua impartire a territorieloru municipali. Ce se fia caus’a ca unii romani membri representanti, neci ca se mai ingrigescu de afacerile municipali? Neci nu mai cerceteaza adunările respective, or’ cei ce le cerceteaza se poarta asia de indiferenți de caus’a nationale ca cum ar’ fi nisce renegati lasandu laptele pe gur’a vitierului? Noi scimu si trebue se o sce totu romanulu, ca in adunarea nationale dela Mercurea tienuta înainte de alegerile la diet’a din Pesta in 7 si 8 Martiu 1869 s’a primitu de catra 400 membri alesi passivitate absoluta, dar’ numai facie cu alegerile si numai cu alegerile la diet’a din Pesta, era pentru lupta la vatr’a nóstra s’a constituitu bine partit’a nationale politica, spre a potu lucra cu totii cu atatu mai cu încordata solidaritate si mai cu concentrata unire, spre a nu cede neci unu palmacu din dreptulu, ce ne compete prin comune si municipiu. Spre scopulu acesta se si constitui partit’a noastra intocma, după cum e constituita si partit’a deachiana si tiszaiana spre a vnghia si a conduce lupt’a comuna pentru aperarea drepturiloru politice nationali. Nu se poate desfiintia si destramă una partita politica de nimene intrunu statu constituţionale, si de acea noi trebue se fimu solidari, tata partit’a nationale, cum amu fostu, candu am acceptatu passivitatea facia cu diet’a din Pesta, dar’ trebue se fimu solidari si la lupta cea activa in comune si municipia, care trebue se o luptamu cu încordări si mai mari, ca mai nainte, ca se nu ne desteptamu dintr’odata despoiaţi de tata influinti’a la afacerile tierii, ci tocma cu incordare neobosita se ne aparamu se tienemu terenulu, dreptului nostru nationalu, ca atare, cum făcu si sasii si maghiarii in mesura concertanta. Bravii romani Clusiani fura doar singuri pana acum cari au pretinsu la adunările pentru arondare, ca acesta se se faca pe base nationale perfectu egali, demarcanduse municipiale dupa nationalitati, romane, maghiare-secuia si sase, trei nationi in patria cu 3 territoria, ca ce orce alta arondare mestecată e plănuită numai pentru aservirea națiunii romane la ceea ce se voru conjură cu totii, ca mai nainte. — Acesta activitate solidaria aici in tiara o asteptamu dela tote adunările cu base a luptei noastre; si deca s’au lasatu din vedere, vin’a o porta si conducătorii partitei nostre naţionali, cari trebuiea de tempuriu se de tonulu tienutei solidarie, ceea ce se si astepta pe totu loculu, Illiacos intra muros peccatur et extra. Altufeliu se ne implinimu datoriele naţionali si barbatii cei 25 din frunte si toti representantii romani, de ar’ sta unulu facia cu una suta, ca se nu fimu judecați, ca am passatu occassimnele manifestării nestrămutate. Brasiovulu inca au trecutu preste acesta arondate, fara a calca pe urm’a bravilorn nostri barbati Clusiani. Asia e? — Cine poarta vin’a, déca nu totu lips’a de tonu dela conducere la solidaritate?! Fagarasiulu in locu de a pretende romanismulu la sene, recomendă ministrului desbinarea Branului, Zernesciloru si a Tohanului si incorporarea loru cu Brasiovulu sasescu! Ce va sedica si acesta? — Dar’ se cetimu si cele urmatorie: „De cetitu! In 9 Septembre a. c., trecandu prin Aiudu, amu intielesu, ca municipiulu comitatului Albei inferioresi tiene siedinti’a demandata — prin ministrulu de interne — pentru arondarea municipialoru. Ca fiiu alu străbunei Ev’a — din curiositate — m’amu trasu catra sal’a comitatului, amu vediutu una adunare ca de 100 persoane, durere inse, ca dintre romani n’amu vediutu decatu 2 amploiati, 2 preoti vechi (?) si 2 tierani, cu numerulu 6, si acestia au representatu preste 180.000 romani locuitori ai comitatului. Eu sciu, ca conferinti’a din Mercurea, apoi cea din Alba-Iuli’a a decisu passivitate absoluta in afara — catra Pesta — si cea mai energica activitate in levntru, anumita in adunările municipali. Nu sciu, ca aceste decisiuni se se fi abrogatu prin alta sau alte decisiuni, nu, caci cea dela Sibiiu s’a tienutu dupa cea din Mercurea, si cea din Alba-Iuli’a dupa cea din Sibiiu, — prin urmare conferinti’a din Alba-Iuli’a nimicindu decisiunile — conclusele — Sibiiane, a sustienutu in intregitatea sa decisiunea — conclusale — de Mercurea. De este altumintru, indreptati-me. Pentru ce atata nepăsare! pentru ce din 80 membri romani — dupa cum mi s’a spusu cu siguritate — numai 6 cerceteza adunarea municipala! precum fu si cea din 9/9 destulu de interessanta!! — Dar’ de o parte cu lamentatiunile. Se ve descriu — in esentia — decursulu adunarei din 9/9. Dupa cuventulu de deschidere comissiunea verificatoria reporteza, ca — dupa datele capatate dela reg. perceptorate — a statoritu consemnatiunea membriloru virili pre a. 1875, in asta s’a petrecutu preste 300 nume, asia, catu, dupa celu din urma e însemnata una contributiune de 46 fl., — membri virili inse suntu numai 210, prin urmare celu din urma — dupa consemnatiune — platesce 70 fl. v. a., — va sedica: celu ce platesce 70 fl. si mai bine, e membru virilu. Cati romani suntu petrecuti in consemnare, nu sciu — ve poteti închipui — atata sciu, ca reg. perceptorate sumele mai mici de 46 fl. nu liau petrecutu in consemnatiune, prin urmare acei onoratiori, cari platescu 35—40 fl., si — dupa lege — ar’ trebui se li se compute tota sum’a in duplu, nu s’au petrecutu in lista. Acum cati preoti romani platescu 35 40 fl., relative 70—80 fl. — computandu duplulu —, cati advocati, medici etc. toti acestia cu favorulu legei ar’ trebui se intre intra virili, dar’ nepasarea, neinteressarea, nu -i lasa. — List’a statorita prin comissiunea verificatoria, s’a inapoiatu aceleiasi spre completare. Ce e de facutu acum? Ascultaţi doi. preoti, advocaţi, medici, doctori in drepturi! Adunative toata contributiunea cata o platiti in comita tu — de si in mai multe comune — si cu libellulu de contributiune, s’au estrasulu din acesta legitimatu, adressati-ve la comissiunea verificatoria — a careia presiedinte ev.comitele — in persoana s’au inscrisu, spuneti-i, ca sunteti preoti, advocati, ca si pretindeti se vi se compute suma de contributiune in duplu, cu acestu modu veti fi membri virili, deca voiti, deca nu, siedeti acasa. (cu Pepelea in cenusia? Red.) Ve asigurediu ca, cati platescu preste 35 fl., toti voru fi membri virili, din contra si cei ce platescu 50— 60 fl. nu voru fi considerati, pentru ca minimulu e 70 fl. — Trebue se sciti si acea, ca tiereni — cari nu sdu ceti si scrie — de voru plati si 300 fl. — totusi voru fi stersi din lista. (Legea pretinde si dela membri comitetului catu si dela v.comitele, ca ad. se scie ceti si scrie). Atunci cine va representa pre romani! Jidanii suntu fórte bine representati prin 60 — 70 insi. — Dupa reieptarea listei membriloru virili, prin tragere de sorti dintre membrii aleși pre diumetate s’au scosu afara, prin urmare in 16 Novembre a. c. in loculu acestora se voru alege aici — preste totu 105 — cei scosi prin soarte — deca meriteza — potu fi realesi. Vedeti deja si alegeti s’au realegeti pre toti cei ce meriteaza, si se interessaza de caus’a romana. Ve feriți inse de a alege de cei neinteressati — precum suntu 2 preoti din Munții apuseni — alesi in Ighiu — I. N. si I. B. bogați, cari — deca s’ar’ interessa — ar’ potu deveni membri virili — ambi acestia — precum disei — fura alesi in 1871 in Ighiu, dar’ — precum mi s’a spusu cu toata siguritatea, neci odata baremu nu s’au aratatu la comtru. Inca unadata, feritive de a alege trântori, ca se se implea numerulu............Luati aminte si la acea, ca se nu alegeţi de aceia, cari suntu membri virili, astufeliu pierdemu unulu. Acumu vine pre tapetu arondarea municipiului. Comissiunea permanenta — la care dupa cum mi s’a spusu — n’a luatu parte neci unu romanu, baremu ca suntu din Blasiu mai multi — propune: ca comitatulu Albei-vni. se remana precum a fostu cu pucina modificare, va sedica: comunele Magu, Aciliu si Secelu, apoi alte 6 couiune din suunt de dincolo de Siebesiu, din causa departarei celei mari, se se rumpa de catra comitatu, si se se incorporeze la Sibiiu, de alta parte, pretindu incorporarea Lupsiei — din Muntii apuseni — ca una, ce e incongiurata de toate parti cu comune de ale comitatului. Adunarea primesce propunerea, carea devine concusu. Trebue se insemnediu, ca comitatulu platesce preste 480,000 fl. contributiune, prin urmare cele 10°/o apromisa — in suma de 48,000 fl. — suntu suficiente pentru sustienerea amploiatiloru, si neci ca are lipsa de celelalte 10% de aruncu. Acesta e dar’ concusulu incatu privesce arondarea. Ce diceti? — Pre lunga acestu condlusu s’a mai primitu si alternativ’a: adi. in casulu, candu scaunulu Ariesiului n’ar’ fi in stare a se mai sustiene neci cu 20%, atunci intregu se se incorporedie la acestu comitatu. (Dupa Gazetele maghiare mai bucurosu se va incorpora la Clusiu de catu la Aiudu). Cu curiosum mai amintescu: ca municipiulu Turdei ar’ fi pretinsu, ca din comitatulu Albei inf. se se rumpa muntii apuseni, cercurile Câmpeni si Rosi’a, si acestu territoriu cu 50 mii locuitori (romani ghiaosi) se se incorporedie comitatului Turdei. Apetitu bunu! Comitatulu Turdei adu se întinde cu una pantlica prin miediuloculu tierei incependu din Munţii apuseni pana in Moldov’a-proprie-Romani’a, pre semne de aci inainte nu se va pute intinde spre resaritu — poate nu-i place vecinătatea — ar’ ave pofta acum spre apusu pana’n Beiusiu. Ecca omulu lacomu nu cauta interesau publicu, ar’ sacrifică 50.000 locuitori egoismului seu, bucurosu ar’ infige spad’a in pieptulu comitatului Albei, numai ca se -si poata sustiene corpulu seu far’ de viatia cu sânge strainu. Pre firesce, ca municipiulu comitatului Albei a protestatu energicu in contra acestui atentatu, ce nu insemna dia alta, de catu a nimici comitatulu Albei, si a sustiena celu alu Turdei. — Se publica mai multi articli de lege etc. dar’ dintre tóte pre mine m’a interessatu 2 recurse a 2 comune curatu romane — miamu uitatu numele loru. Destulu ca representanti’a co-