Gazeta Transilvaniei, 1876 (Anul 39, nr. 7-100)
1876-01-25 / nr. 7
Gazet’a ese de 2 oti: Joi’a si Duminec’a, Foi’a, candu concedui ajateriale. — Pretiului pe 1 ana 10 fl., pe V* 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. T. a. pe ana ana san 21/* galbini mon. ranateria. Anala mil. Hr. 7. Br&siovu 6 Februariu 25 Ianuarin Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie o er, Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. 1876. Cr babele In Transilvani’«. II. Manoper’a din 1820 a boieriloru o petrundu numai acei lectori ai nostri, cari sciu, ca in limbagiulu feudalisticu alu Transilvaniei se dicea, ca territoriulu seu in asia numitele comitate se imparte in pamentu a 11 o da 1 e seu allodiatura, adeca boierescu, si in pamentu colonicale seu colonicatura, adeca tieranescu, care se afla in usufructuru poporului, care’lu cultivă si pentru care robia. In alte distinctiuni se nu ne mai demittemu, ca aici nu ne permitte spatiulu; apoi si afara de acesta relatiunile urbariali se invertu mai ver* tosu pe langa aceasta divisiune agraria. In locu de alte subtilități se vedeau din ce principiu a manecatu imperatulu si cabinetulu seu. Acelu prin* cipiu era, ca celu pucinu atata pamentu catu se afla pe la 1819 in manile populatiunei rurale, fusese totu-deauna in manile aceleia. Acestu principiu avea in favorea sa inca si impregiurarea, ca poporulu plătise totu-deauna contributiune la stătu după locurile cate ss află in usufructulu seu, de aceea si platra de dări se luă de nota caracteristica a colonicaturei, era neplatirea de nota caracteristica a allodiaturei, pentu ca nobilii nu platea nimicu la thesaurulu statului Mai era inse pamentu multu in manile tieraniloru, după care nu platea nici ei nimicu la statu, ci robiea numai la domni pentru elti. Curtea imperiala voiea se scutia la lumina totu, si anume sub titlu de antquae sessiones, se supună locurile la imposite, deri totuodata se adjudece pentru totu-deauna poporului tieranu tota acea întindere de pamentu, aghi fenatie etc., cata se află in realitate la man’a fii. Ei dieu, dera privilegiaţii strigară: „Ho ho! ’erböczi alu nostru este mai tare decatu imperatulu, si Verböczi dice, ca poporulu nu are nimicu, decau numai braciale sale. Ceea ce este Alcoranulu entru turci, este Tripartitulu pentru noi. Unu Mhamed si unu Alcoranu, unu Verböczi si unu Tipartitu. Iobagii nostri suntu proprietatea nóastra, cu atatu mai vertosu pamentulu pe care’l suferim noi din grati’a nóastra. Natiunea valacha intregi este numai tolerata aici in tiór’a nóastra a nemciloru, dara inca iobagii! Asia e mei mojiciloru, ca voi ati traitu pana acuma pe mosiile noastre, si nu pe ale imperatului? Diceti ca nu’i asia, ca ci ve sfarmamu.“ — „Ba asia’i asia Marie vósta. Diceti si voi Petre că’i asia, ca de nu, erasi îancamu la batai, ne voru scoate si de prin case si mosii.* — „Mei mojiciloru, veti catedia voi se arați nemtiloru toate locurile cate le cultivați voi?* „omu arata atatea, cate ne vei porunci Mari’a ta.“ Imperatulu Franciscu I se sucase de regulare* relatiuniloru urbariali transvane după unu planu fóarte largu, de si nicidecum radicale. Normele după care voiea imperatulu a usioredie sartea poporului, se coprindea in reiriptulu seu din 17 Maiu 1819 nr. 1677 inregistitu la guberniu in Clusiu sub nr. 7054 alu acuiasiu anu, era pentru executare după instructiun destulu de ample denumi comissari aleși de irasi imperatulu. Acei comissari era patru insi: omitele Antonin Cziráky cu plenipotente si capitalu comissiunei, era subordinati lui, consiliariulu Gleorgie Mailath jun., consil. Ladisl. Goetz, consil Stefanu Góczi, toti acestiea tramisi inadinsu din ngari’a si niciunulu din Transilvani’a. Se fiţi iditu pe nemesii m ardeleni, cum i mai injura de toti archangelii pe acei ungureni,, era noi pe atunci baiati urdurosi de cate 8—10 ani, inca nu scieam ce insemna sbieratele . Az az átkozott Cziráky (acelu blastematu Cziráky). Doi ani de dile lucrara acele comissiuni lamurite in multime de subcomissiuni, si adunara unu materialu enormu, cuprinsu in 147 de foliante grase, care se mai potu vedé pana in diua de astadi in archivolugul, stramutatu acuma la Budapeste. Dera resistenti’a passiva a nemesilor, effectu alu unei conspiratiuni formale, fu atatu de tare, in catu imperatulu nu a fostu in stare de a realisa nimicu din acele operate. Gonscriptiuni, classificatiuni si totu legionulu de documente, accluse, suplemente, facura 16 ani uitate in cancellari’a transilvana de curte in Vien’a, pana candu Cancellariulu br. Miske in 29 Octobre 1836 nr. 4020 le transmisse la gubernu cu scopu, ca in casu candu s’ar deschide diet's, se le ia inainte acésta, deca va vrea; daca nu, se maidórma alti diece ani somnulu dreptiloru. Diet’a se deschise in a. 1837 si ce certă despre toate lucrurile vediute si nevediute, numai cele 147 foliante le lasă ca se mai dorma. Intre aceste diet’a Ungariei ceva si mai apróape de Europ’a si mai espusa la drept’a ei judecata, vota mai multe reforme agrarie, prin care se usioră multu sortea poporului. Acuma se fiți auditu pe poporulu ardelénu, cu cats 'sete întrebă mai alesu pe preoti: Vai Dóamne, dara are la noi candu va veni Orbariulu (asia’i dicea), ca se mai vedia si de noi?“ „En lasa mei Nicolae, ca ala trebue se fia orbu, de nu ne vede si pe noi.“ Multi romani si unguri din comitate calatoriea dile întregi pe ascunsu in partile Ungariei, „pentru ca se-si aduca „Orbariu“ dera apoi si era vai de sufletele acelora, pe cari’i afla derogatorii boieresci ca au mersu după orbariu. In sensulu instructiuniloru imperatesci din 1819 tieranii si boierii avusera se respundia sub juramentu la 9 Întrebări. Astadi inse acele nu ne potu interessa asia multu, cu cele 27 puncte, in care imperatulu comandase exterminarea abusuriloru. Din aceste se cunosce mai apiiatu greutatea jugului sub care gemea poporulu Transilvaniei. Imperatulu adeca comandă ca: nobilii se nu mai spoliedie pe faliliele tieraniloru sub titlu de taxe dela hereditati după moarte. Se nu mai ’ia taxe pentru nusci, nici decima dela obiecte mobiliarie ce se vendu. Se lase pe poporu a vende in toata libertatea tabacu, miere, cera, unsore, vin, canepa si alte producte, din care nemesii facea monopolu, si le lua de contrabanda, sau pedepsiea pe oameni in bani si cu batai. Nemesii se nu cntedie a mai da in arenda productele proprii ale tieraniloru, ci se’i lase in pace, ca se le vendia ori cui voru vrea ei. Tieranii se nu fia siliti a-si macina bucatele numai in mar’a boieriului, ci unde le va placea. Se nu mai ia taxe dela tierani pentru adapatulu vite loru. Se nu silesca pe ómeni a duce gunoiulu dela vitele loru pe locurile boieriului, ci ei se-si gunoiesea cu acela locurile loru. Dómnele se nu mai smulgă de pene găscele femeiloru satene. Tieranii se nu mai fia obligati a da deregatoriloru curtiei boieresci dieciuiala pentru tocitulu peneloru descrisa, precum dedea creştinii la turci taxa pentru tocitulu dinţiloru, după ce acestiea se satură din bucatele celora. Omenii se nu fia obligati a-si da paiele loru la legatulu viiloru boieresci. Pe viierii boieresci se nu-i platesca tieranii. Boierii si argasii loru se nu mai marga pe capulu tieraniloru spre a se ospeta din averea ace-,stora. Boierii se nu mai catedie a lua dela tierani inprumuturi de bani cu silva, sub pretextu ca se-i aiba la mana, se nu poata fugi la altu boieriu. Se nu-i spoliedie sub titluri nerusinate de bani husaresci, bani de quartiru, bani de montura. Boierii se nu silósca pe locuitori a cumpera carnea viteloru boieresci bolnave, pe care le taia ca se nu crepe! Boierii se nu silósca pe ómeni a-i ba de frica vinulu mucedu, otietîtu si care se intinde, nici vinarsulu puturosu, ca se ilu platesca. Se nu le mai ié taxa pe galine si pe secere, nici vama din mustu. Pe la culesu de vii se nu le ia cu poterea vasele de mustu. Se nu le ié vama de drumu la toate respantele. Boierii se nu mai catedie a schimba locurile colonicari cu cele allodiali, decatu numai daca voru da pentru acele altele intocma de bune si mari, inse si asia numai prin intrevenirea auctoritatiloru municipali si prin sententia formala de judecata*), si cu dreptu de apellatiune. Asia poruncea imperatulu. De alta parte, tieranii inca se fia opriti de a mai lazul (extirpa)padure, cu scopu de a-si face locu de aratu si de fenatiu, fara permissiunea boieriului; era deca totusi ar’ face, se-si perda laborea, se si platesca datiu’a ce voru fi facutu in padurea boierasca. Locuitorii venetici se nu fia primiți in comuna fara scirea boieriului. Iobagiloru se le fia oprita si de aci inainte tiecerea de pusei si de câni de venatu. Intre iobagi este oprita orice collecta de bani sau de producte, sub pedepsa de 12 betie pentru cei cari are cutedia se faca collects **). Dara nici boierii se nu mai cutedie a lua dela iobagi sub nici unu pretestu amende (globe) in bani, afara numai de casuri prevediute in legi, si atunci inca prin sententia, cu dreptu de apellu. Iobagii in casu de nesupunere si resistentia cerbicosa adeverită, se poata fi pedepsiţi si trupesce, inse numai cu 12 beţie; regula inse generala se stea, ca tieranii pentru errorile loru se fia pedepsiti cu cate 3 dile de lucru, era mai multe nu. In casuri extraordinarie si grave imperaturu permitte, ca persoane sanetoase si tari, vigoroase, convinse de culpa loru prin sententia esita dela asia numitulu Forum dominale, se fia pedepsite si cu cate 24 de lovituri, din contra, oameni betrani si neputintiosi nici*) Ecca urmele vechi de commassatiune, pentru care se sbuciuma si trantescu de părete atati privilegiati ardeleni in dilele noastre. Ei pandea cu anii întregi după iobagi, ca se vedia, care din ei -si cultiva pamenturile mai bine, si preste totu, care locuri suntu mai fertili, apoi intr’o di frumoasa dica bietului cultivatoriu: „Moi Iuvon, lucuri tou luva io, la tyioye da io alta locurile la podure. Io vrei face gyela pamunturi tou si gyela lui Györgye si Pista una labu (lanu, = Latifundium) mare lingolalta. Audit tu?“ **) Oprirea de pusei si de collecte avea scopu si anume unulu reservatu si fórte rafinatu. Se nu tiena pusei si câni, ca se nu strice venatulu domnescu, dara se nu tiena pusei, ca se nu pota cugeta vreodată la noua Horaiada. Se nu faca collecte, ca nu cumva oameni instelatori se spoliedie pe poporu, dara se nu faca collecte si din alta causa, ca se nu aiba cu ce porta processe in contra boieriloru. Ecca de unde se tragu astadi suferintiele advocatului Dr. I. Ratiu dela Turd’a. llVIlilUllill *P1142* Biblioteca Metern ASTRA