Gazeta Transilvaniei, 1876 (Anul 39, nr. 7-100)

1876-06-10 / nr. 44

Ztg.* dela confiniele Bosniei, ca brigad’a din Bel­­gradu a plecatu catra confinie cu unu feliu de demonstratiune. Principele Milanu s’a adressatu catra soldati cu unu discursu resbelnicu. — Ali­­anti’a Russiei cu Germani’» va tiene si pe Austri’a cu manile legate; apoi Serbi’a va fi in stare a»si fini trebile cu Turci’a. — Insurgentii au dechiaratu in scrisu la Constantinopole, ca nu primescu nici armistitiulu, nice amnesti’a, ci voru continuă lupt’a pentru li­bertate, pentru ca in noulu sultanu nu potu avea mai multa încredere, decatu in Abdul-Aziz. — Guvernulu anglesu a inchiriatu dela toti proprietarii de nai din Angli’a inca o multime de Va­peré si nai cu ventrelle si a datu ordinu flotei dela Gibraltaru, că se ingrigasca de proviantu pen­tru 2000 fetiori pre tempu de siese septemani. — Din Franci’» inca se anuncia, ca in portulu dela Toulon se armeza in fug’a mare. Noue vapoare, cari voru primi unu numeru de 15 mii soldaţi, voru plecă in curendu catra marea mediterana. Se mai scrie, ca se pregatesce o all antia o­­fensiva si defensiva intre Angli’a si Frauci’a. — Bucu­resci, 5/17 Iuniu. Te rogu se’mi lasi in coloanele „Gazetei“ cevasi locu de conver­­satiune asupra Conventiunei comerciale au­stro-romanesci, care in 1/13 fulm intra in activitate. Deja mai antaiu se ve spunu verde, ca DVastra representantii pressei romanesci din Unga­­ri’a si Transilvani’» faceti foarte reu, de nu ve tie­­neti in Romani­a, chiaru si in Turci’» corespon­denti stabili, demni de publiculu dvastra, era nu se ve­zerga informatiunile chiaru dela dilettanti cu mine, care astadi­e aici, mane preste munţi si preste vali, si care se ocupa de publicitate numai candu i se uresce din sufletu, asteptandu term­inulu iufaciosiarei la vreunu processu ori espirarea vreunei polit­e despre care scie bine ca-i va cauta se o proteste, ori alte miserii si blastematii de aceste. De ce se nu aiba diam­ale dv. si astadi corespon­denţi bine informaţi, precum avea de ex. „Gazet­a* inainte cu 25 si cu 37 de ani. Vedemu din pressa ultrasilvana, ca multime de cestiuni vitali trecu pe de inaintea dv. asia, in catu abia suntu observate, sau ca ele suntu contemplate numai prin ochilari unguresci ori nemtiesci. Romanii nu ar’ trebui se judece lucrurile patriei si ale natiunei loru din sor­­ginti străine, care in cele mai multe casuri suntu turburi. Strainulu de regula este preocupatu, plinu de pnjudecie, de opiniuni absurde, adesea si reu­­tatiosu, hustilu, care intuneca adeverulu inadinsu, pentru­ ca scopulu seu este că se seducă opiniunea lumei civilisate in privinti’a romaniloru, — ceea ce dv. cunosceti si o spuneti atatu in articlii primi, catu si in celelalte parti a­le diariului. A repro­duce crasi opiniuni emisse in diariale de aici, vediti ca ve vene greu, din causa, ca ati vrea se fiţi si se remaneti imparţiali, si nu sciti cui se credeţi mai antaiu, candu mai tóte diariale nóstre politice suntu diaria de partita, că in ori­care tiara con­stituţionale, era dv. ati voi se aveţi opiniunile in­dependente, neinfluintiate de nici una partita. A­­cesta nu se pote fora ajutoriulu unoru corespondenţi ageri, instruiţi, informaţi si nepărtinitori. Unu exemplu din altele nenumerate­­lu aflamu in acestu sensu in Conventiunea comerciale. Mai bine de doi ani precatu proiectulu acelei conventiuni si tarifa de vama stetese in discussiune publica, passiunile politice învolburate făuriseră din trensta una arma de partita din cele mai periculose. Op­positionen nu impută guberniului si partitei lui mai putinu decatu tradarea patriei, deschiderea portiloru ei spre invasiune celoru mai rei inemici ai tierei si ai natiunei, adeca unguriloru si austriaciloru, ruinarea comerciului, omorirea modestei industrii romanesci si preste totu incatusiarea toturoru ra­­muriloru economiei nationale. Uneori lipsea pucinu că junimea se nu arunce cu pietri in dn. Boierescu, era „Romanulu“ si „Alegatoriulu“ -lu insultă cu titlu de baronu ungurescu si baronu austriacu. Ce se vedi inse in momentele de facta? Aceeasi oppo­­sitiune venita la potere, propune si motivadia rati­ficarea conventiunei, ceea ce s’a si intemplatu de catra ambele inalte poteri contrahente prin pleni­potentiarii monarch.boru la Bucuresci in 20 Maiu st. v. 1 Iuniu st. n. 1876. Acumu ca fapt’d­e complinită si ministeriulu Catargiu- Boierescu s’a dusu, nu va mai poté dice nimeni, ca vorbindu cineva in favoarea conventiunei din punctu de vedere romanescu, o face cu unu ochiu la fondulu de subventiune. Ei, bine, eu sus­­tiemu, ca acesta conventionu este mai multu in fa­voarea României decatu in a staturiloru austro un­­guresci, ora in catu va esi ea in defavorea Româ­niei, la acesta voru porta culp’a numai Camerele ei legislative, gubernulu, press’a si mai multu că toti classea comerciale din Romani’a, incependu dela membrii comissiunei însărcinate cu elaborarea tari­­feloru si dela ai Camereloru comerciale pana la cei mai de frunte capi ai caseioru comerciale, specu­lanti, bancari, cari mai toti facia cu acesta cestiune importanta s’au portatu cu neaudita­­ndolentia in totu decursulu pertractarei sale. Fost’a la m­ediu­­locu gres’a nesciintia a comerciantiioru in cestiuni de natur’a economiei nationale, sau fosta numai cu­­getulu reservatu alu loru, ca in cele din urma de planulu dlui Boierescu totu nu se va alege nimicu, este cu atatu mai greu a decide, ca in acesti 2—3 ani nu s’a vediutu mai de locu publicatiuni rela­tive la cestiunea tarifei, a vauiei si a conventiunei esite din pana de comerciante, era despre membrii comissiunei parlamentarie aleşi dintre comercianți se scie numai atata, ca aceia propuseră cateva ab­surdități, pe care membrii literati si fosti boieri le adoptara că moneta buna, pentru­ ca­­si pregetară a le cerceta si studia mai de aproape. Cautati nu­mai la cateva positiuni ale tarifei B. din conven­­tiune, prin ale carora taxe foarte exagerate chiar­ populatiunea României este pedepsita mai aspru. Nu vorbimu aici despre lucruri de luxu, pedepses­­ca-le pe acele ori­ cumu le va place, dera intrarea manufactureloru ordinarie de prim­a necessitate, că treseturile de lana (panura numita abă, dim­e, postavu brutu, covora ordinarie, flanelle), apoi asia numitele filtirn sau perje, cumu pelarii, caciule, caltiamente de filau (papuci), treseturi sau pensarii de bumbacu s. a. din cele mai ordinarie, pielăria argasita, si lucruri ordinarie de piele, că cisme, stele, hamuri suntu taxate asia, in catu se nu mai poata intra de locu in Romani­a. Raţiunea acestoru taxe a fostu foarte patriotica, adeca că se fia apa­rata industri’a domestica a pamenteniloru. Conse­­centi’a vise va fi si alt’a: migratiune enorma a professioniatiloru sasi, germani si ebrei din tierile apusene. Daca economistii naţionali romani au avutu si scopulu acesta, apoi ei prin conventiune ’îlu voru ajunge prea de siguru. DVastra ne totu spuneţi prin press’a de acolo, ca sasii in Ardealu abia suntu vreo 170 de mii, apoi din publicatiunile officiali basericesci a­le luteraniloru, esite in lun’a trecuta vedeţi bine, ca sasii au si pana acumu vreo 20 de parochii mai mari si mai mici pe territoriulu Ro­mâniei, dintre care numai cea din Bucuresci numera preste patru mii suflete (din 264 ce era inainte cu 80 de ani); calvinii maghiari inca se inmultiescu neincetatu, ora catholicii de diverse nationalitati se afla intreitu mai multi decatu luterani. Jidovii, celu pucinu diumetate professionisti din numerulu loru de 240 mii, se voru inmulti pe viitoriu si mai tare. Cu alte cuvente, conventiunea impedeca im­portarea manufactureloru de prim­a necessitate, des­chide inse drumu largu la familiile professionistiloru străini.­­Aci, economiştii noştri naţionali au gadiutu din putiu in lacu. Ei insii au voitu si au pre­­tinsu că se fia asia, si li s’a facutu de plinu pe voia. — Dara poate fi, ca economiştii romani credu tare in poterea absorbitoria a elementului nostru celui romanescu. Pentru acestu casu unicu fia-le gur’a de auru. Atunci iuse nu trebuiea se pedepsesca asia aspru chiaru si literatur’a romanésca, aruncan­­du-i în cale una piedeca din cele mai mari, pe­­depsindu adeca pe comerciantii de charthie usitata de scrisu si de tipariu cu vama de cinci ori mai mare, era la cea fina de luxu de 15 ori mai mare decatu fusese pana acilea, din care causa diam­ale si cărțile se voru scumpi si mai multu decatu suntu ele pana astadi. Acesta mesura protectionista o amu pricepe fóarte bine, candu Romani’a ar’ avu cateva fabrice de charthia, ea inse nu are nici unica pentru­ că se aiba necessitate de protectiune. De alta parte cărţile, diamiale si alte tipărituri, care vinu din străinătate, nu platescu nici o vama. A­deca tipografiiile si limbile străine se bucura de protectiunea absoluta a României. Adeveratu, ca ministeriulu Catargiu-Boierescu a amblatu patru ani cautandu cu diverse promissiuni intreprindietori, cari se inflintie die fabrice de charthia, au venitu francesi si austriaci spre a-si cerca noroculu, dara s’au retrasu iute unii ,după altii, din 99 de cause, dintre care cea de antaiu e lips’a de materii,lu bruttu, adeca sdrantie sau petece, cumu le dice dn. Catargiu. In Romani’a numai guberniulu cu toate ramificatiunile sale sonsumma charthia in valore pana la 1 milionu de franci, era publiculu intreitu atata, care cu progressulu civilisatiunei merge cre­­scandu: petece inse nu vei fi in stare se aduni din totu tiar’a pentru fabricatu de 1 milionu, si care suntu, e mai totu bumbacu, din care nime nu e in stare se faca charthia buna. Doiboru inse au patitu că venetoriuli, care pusese al’a la focu, pre candu iepurele era in pădure. Tote aceste comercianții abia acumu au in­­ceputu se le cunósca, de aceea ei alerga cu capulu ruptu după mărfi de acele, care dela 1/13 Iuliu inainte se potu considera mai că oprite sau incai că nesce mărfi, pe care de si ordinarie, publiculu romanescu le va plati cu pretiu indoitu, pre catu timpu ele nu voru fi confecţionate in tiara, si a­­tunci de cine? Totu de străini. Dupa ce voiu vedé, ca DV. publicaţi conven­tiunea cu toate annexele si formalitățile cele inte­ressante de ratificatiune, asia precum se afla in „Monitoriulu oficiale“ nr. 113 din 26 Maiu (7 Iu­niu) a. c., poate fi ca eu mi-asiu mai continua consideratiunile mele, de si sciu, ca nici comercian­tii dv. nu pre citescu. In Romani'» se începură alegerile deputa­­tiloru la nou­a camera, cari se făcu cu totu liber­tatea. Col. I., II alese mai totu liberali. Min. de externe adresă sub nr. 5210 catra agenții diplomatici ai României din străinătate o cercularia dom­na de a fi urmata cu scumpatate, aceea suna asta : „Domnule aginte! Prin legea organica a ministeriului de externe s’au infiintiatu mai pe langa toate statele mari europene cate unu aginte diplomaticu alu României. Pana acum activitatea agintiloru nostri si a cancelarieloru loru s’a marginitu simplu in affa­cerile politice. Yeti recunósce singuru, d-le aginte, ca asia fiiadu si in cele mai multe casuri, cerculu actiunii dvóstre este fóarte restrinsu si nici ca ar’ corespunde la sacrificiale finantiarie ce tiar’a face cu represintatiunea nóstra esteriora. Este inse unu campu largu, care este in interessulu Româ­niei de a-lu deschide activitatii dvóstra, campu care este demnu de inteliginti’a si rîvn’a dvóstra patrio­tica, si care, odata deschisu si esploatatu, va ave de resultatu că tiar’a se nu regrete chialtuielele ce face cu intretienerea agentieloru nóstre din strai­­netate. Acestu campu, die aginte, este acela alu stu­dierii relatiuniloru comerciale ale statului... cu Romani­a, a stimulării acestoru relatiuni spre a de­veni ele mai active si mai dese pentru folosulu am­­beloru tieri, alu urmăririi d’aprope a arteloru, a industriei, a intentiuniloru cari potu cu successu a se impamenteni in Romani­a, in fine acelu de a tiené pe guvernu in deaprope cunoscintia de totu ce pote fi utila interesseloru sciintifice, comerciale si economice ale României. Dvóastra veti aprecia ceea ce prin cele de mai susu asceptu dela dvóstra si dela functionarii ce

Next