Gazeta Transilvaniei, 1876 (Anul 39, nr. 7-100)
1876-06-10 / nr. 44
Ztg.* dela confiniele Bosniei, ca brigad’a din Belgradu a plecatu catra confinie cu unu feliu de demonstratiune. Principele Milanu s’a adressatu catra soldati cu unu discursu resbelnicu. — Alianti’a Russiei cu Germani’» va tiene si pe Austri’a cu manile legate; apoi Serbi’a va fi in stare a»si fini trebile cu Turci’a. — Insurgentii au dechiaratu in scrisu la Constantinopole, ca nu primescu nici armistitiulu, nice amnesti’a, ci voru continuă lupt’a pentru libertate, pentru ca in noulu sultanu nu potu avea mai multa încredere, decatu in Abdul-Aziz. — Guvernulu anglesu a inchiriatu dela toti proprietarii de nai din Angli’a inca o multime de Vaperé si nai cu ventrelle si a datu ordinu flotei dela Gibraltaru, că se ingrigasca de proviantu pentru 2000 fetiori pre tempu de siese septemani. — Din Franci’» inca se anuncia, ca in portulu dela Toulon se armeza in fug’a mare. Noue vapoare, cari voru primi unu numeru de 15 mii soldaţi, voru plecă in curendu catra marea mediterana. Se mai scrie, ca se pregatesce o all antia ofensiva si defensiva intre Angli’a si Frauci’a. — Bucuresci, 5/17 Iuniu. Te rogu se’mi lasi in coloanele „Gazetei“ cevasi locu de conversatiune asupra Conventiunei comerciale austro-romanesci, care in 1/13 fulm intra in activitate. Deja mai antaiu se ve spunu verde, ca DVastra representantii pressei romanesci din Ungari’a si Transilvani’» faceti foarte reu, de nu ve tieneti in Romania, chiaru si in Turci’» corespondenti stabili, demni de publiculu dvastra, era nu se vezerga informatiunile chiaru dela dilettanti cu mine, care astadie aici, mane preste munţi si preste vali, si care se ocupa de publicitate numai candu i se uresce din sufletu, asteptandu terminulu iufaciosiarei la vreunu processu ori espirarea vreunei polite despre care scie bine ca-i va cauta se o proteste, ori alte miserii si blastematii de aceste. De ce se nu aiba diamale dv. si astadi corespondenţi bine informaţi, precum avea de ex. „Gazeta* inainte cu 25 si cu 37 de ani. Vedemu din pressa ultrasilvana, ca multime de cestiuni vitali trecu pe de inaintea dv. asia, in catu abia suntu observate, sau ca ele suntu contemplate numai prin ochilari unguresci ori nemtiesci. Romanii nu ar’ trebui se judece lucrurile patriei si ale natiunei loru din sorginti străine, care in cele mai multe casuri suntu turburi. Strainulu de regula este preocupatu, plinu de pnjudecie, de opiniuni absurde, adesea si reutatiosu, hustilu, care intuneca adeverulu inadinsu, pentru ca scopulu seu este că se seducă opiniunea lumei civilisate in privinti’a romaniloru, — ceea ce dv. cunosceti si o spuneti atatu in articlii primi, catu si in celelalte parti ale diariului. A reproduce crasi opiniuni emisse in diariale de aici, vediti ca ve vene greu, din causa, ca ati vrea se fiţi si se remaneti imparţiali, si nu sciti cui se credeţi mai antaiu, candu mai tóte diariale nóstre politice suntu diaria de partita, că in oricare tiara constituţionale, era dv. ati voi se aveţi opiniunile independente, neinfluintiate de nici una partita. Acesta nu se pote fora ajutoriulu unoru corespondenţi ageri, instruiţi, informaţi si nepărtinitori. Unu exemplu din altele nenumeratelu aflamu in acestu sensu in Conventiunea comerciale. Mai bine de doi ani precatu proiectulu acelei conventiuni si tarifa de vama stetese in discussiune publica, passiunile politice învolburate făuriseră din trensta una arma de partita din cele mai periculose. Oppositionen nu impută guberniului si partitei lui mai putinu decatu tradarea patriei, deschiderea portiloru ei spre invasiune celoru mai rei inemici ai tierei si ai natiunei, adeca unguriloru si austriaciloru, ruinarea comerciului, omorirea modestei industrii romanesci si preste totu incatusiarea toturoru ramuriloru economiei nationale. Uneori lipsea pucinu că junimea se nu arunce cu pietri in dn. Boierescu, era „Romanulu“ si „Alegatoriulu“ -lu insultă cu titlu de baronu ungurescu si baronu austriacu. Ce se vedi inse in momentele de facta? Aceeasi oppositiune venita la potere, propune si motivadia ratificarea conventiunei, ceea ce s’a si intemplatu de catra ambele inalte poteri contrahente prin plenipotentiarii monarch.boru la Bucuresci in 20 Maiu st. v. 1 Iuniu st. n. 1876. Acumu ca fapt’de complinită si ministeriulu Catargiu- Boierescu s’a dusu, nu va mai poté dice nimeni, ca vorbindu cineva in favoarea conventiunei din punctu de vedere romanescu, o face cu unu ochiu la fondulu de subventiune. Ei, bine, eu sustiemu, ca acesta conventionu este mai multu in favoarea României decatu in a staturiloru austro unguresci, ora in catu va esi ea in defavorea României, la acesta voru porta culp’a numai Camerele ei legislative, gubernulu, press’a si mai multu că toti classea comerciale din Romani’a, incependu dela membrii comissiunei însărcinate cu elaborarea tarifeloru si dela ai Camereloru comerciale pana la cei mai de frunte capi ai caseioru comerciale, speculanti, bancari, cari mai toti facia cu acesta cestiune importanta s’au portatu cu neauditandolentia in totu decursulu pertractarei sale. Fost’a la mediulocu gres’a nesciintia a comerciantiioru in cestiuni de natur’a economiei nationale, sau fosta numai cugetulu reservatu alu loru, ca in cele din urma de planulu dlui Boierescu totu nu se va alege nimicu, este cu atatu mai greu a decide, ca in acesti 2—3 ani nu s’a vediutu mai de locu publicatiuni relative la cestiunea tarifei, a vauiei si a conventiunei esite din pana de comerciante, era despre membrii comissiunei parlamentarie aleşi dintre comercianți se scie numai atata, ca aceia propuseră cateva absurdități, pe care membrii literati si fosti boieri le adoptara că moneta buna, pentru casi pregetară a le cerceta si studia mai de aproape. Cautati numai la cateva positiuni ale tarifei B. din conventiune, prin ale carora taxe foarte exagerate chiar populatiunea României este pedepsita mai aspru. Nu vorbimu aici despre lucruri de luxu, pedepsesca-le pe acele ori cumu le va place, dera intrarea manufactureloru ordinarie de prima necessitate, că treseturile de lana (panura numita abă, dime, postavu brutu, covora ordinarie, flanelle), apoi asia numitele filtirn sau perje, cumu pelarii, caciule, caltiamente de filau (papuci), treseturi sau pensarii de bumbacu s. a. din cele mai ordinarie, pielăria argasita, si lucruri ordinarie de piele, că cisme, stele, hamuri suntu taxate asia, in catu se nu mai poata intra de locu in Romania. Raţiunea acestoru taxe a fostu foarte patriotica, adeca că se fia aparata industri’a domestica a pamenteniloru. Consecenti’a vise va fi si alt’a: migratiune enorma a professioniatiloru sasi, germani si ebrei din tierile apusene. Daca economistii naţionali romani au avutu si scopulu acesta, apoi ei prin conventiune ’îlu voru ajunge prea de siguru. DVastra ne totu spuneţi prin press’a de acolo, ca sasii in Ardealu abia suntu vreo 170 de mii, apoi din publicatiunile officiali basericesci ale luteraniloru, esite in lun’a trecuta vedeţi bine, ca sasii au si pana acumu vreo 20 de parochii mai mari si mai mici pe territoriulu României, dintre care numai cea din Bucuresci numera preste patru mii suflete (din 264 ce era inainte cu 80 de ani); calvinii maghiari inca se inmultiescu neincetatu, ora catholicii de diverse nationalitati se afla intreitu mai multi decatu luterani. Jidovii, celu pucinu diumetate professionisti din numerulu loru de 240 mii, se voru inmulti pe viitoriu si mai tare. Cu alte cuvente, conventiunea impedeca importarea manufactureloru de prima necessitate, deschide inse drumu largu la familiile professionistiloru străini.Aci, economiştii noştri naţionali au gadiutu din putiu in lacu. Ei insii au voitu si au pretinsu că se fia asia, si li s’a facutu de plinu pe voia. — Dara poate fi, ca economiştii romani credu tare in poterea absorbitoria a elementului nostru celui romanescu. Pentru acestu casu unicu fia-le gur’a de auru. Atunci iuse nu trebuiea se pedepsesca asia aspru chiaru si literatur’a romanésca, aruncandu-i în cale una piedeca din cele mai mari, pedepsindu adeca pe comerciantii de charthie usitata de scrisu si de tipariu cu vama de cinci ori mai mare, era la cea fina de luxu de 15 ori mai mare decatu fusese pana acilea, din care causa diamale si cărțile se voru scumpi si mai multu decatu suntu ele pana astadi. Acesta mesura protectionista o amu pricepe fóarte bine, candu Romani’a ar’ avu cateva fabrice de charthia, ea inse nu are nici unica pentru că se aiba necessitate de protectiune. De alta parte cărţile, diamiale si alte tipărituri, care vinu din străinătate, nu platescu nici o vama. Adeca tipografiiile si limbile străine se bucura de protectiunea absoluta a României. Adeveratu, ca ministeriulu Catargiu-Boierescu a amblatu patru ani cautandu cu diverse promissiuni intreprindietori, cari se inflintie die fabrice de charthia, au venitu francesi si austriaci spre a-si cerca noroculu, dara s’au retrasu iute unii ,după altii, din 99 de cause, dintre care cea de antaiu e lips’a de materii,lu bruttu, adeca sdrantie sau petece, cumu le dice dn. Catargiu. In Romani’a numai guberniulu cu toate ramificatiunile sale sonsumma charthia in valore pana la 1 milionu de franci, era publiculu intreitu atata, care cu progressulu civilisatiunei merge crescandu: petece inse nu vei fi in stare se aduni din totu tiar’a pentru fabricatu de 1 milionu, si care suntu, e mai totu bumbacu, din care nime nu e in stare se faca charthia buna. Doiboru inse au patitu că venetoriuli, care pusese al’a la focu, pre candu iepurele era in pădure. Tote aceste comercianții abia acumu au inceputu se le cunósca, de aceea ei alerga cu capulu ruptu după mărfi de acele, care dela 1/13 Iuliu inainte se potu considera mai că oprite sau incai că nesce mărfi, pe care de si ordinarie, publiculu romanescu le va plati cu pretiu indoitu, pre catu timpu ele nu voru fi confecţionate in tiara, si atunci de cine? Totu de străini. Dupa ce voiu vedé, ca DV. publicaţi conventiunea cu toate annexele si formalitățile cele interessante de ratificatiune, asia precum se afla in „Monitoriulu oficiale“ nr. 113 din 26 Maiu (7 Iuniu) a. c., poate fi ca eu mi-asiu mai continua consideratiunile mele, de si sciu, ca nici comerciantii dv. nu pre citescu. In Romani'» se începură alegerile deputatiloru la noua camera, cari se făcu cu totu libertatea. Col. I., II alese mai totu liberali. Min. de externe adresă sub nr. 5210 catra agenții diplomatici ai României din străinătate o cercularia domna de a fi urmata cu scumpatate, aceea suna asta : „Domnule aginte! Prin legea organica a ministeriului de externe s’au infiintiatu mai pe langa toate statele mari europene cate unu aginte diplomaticu alu României. Pana acum activitatea agintiloru nostri si a cancelarieloru loru s’a marginitu simplu in affacerile politice. Yeti recunósce singuru, d-le aginte, ca asia fiiadu si in cele mai multe casuri, cerculu actiunii dvóstre este fóarte restrinsu si nici ca ar’ corespunde la sacrificiale finantiarie ce tiar’a face cu represintatiunea nóstra esteriora. Este inse unu campu largu, care este in interessulu României de a-lu deschide activitatii dvóstra, campu care este demnu de inteliginti’a si rîvn’a dvóstra patriotica, si care, odata deschisu si esploatatu, va ave de resultatu că tiar’a se nu regrete chialtuielele ce face cu intretienerea agentieloru nóstre din strainetate. Acestu campu, die aginte, este acela alu studierii relatiuniloru comerciale ale statului... cu Romania, a stimulării acestoru relatiuni spre a deveni ele mai active si mai dese pentru folosulu ambeloru tieri, alu urmăririi d’aprope a arteloru, a industriei, a intentiuniloru cari potu cu successu a se impamenteni in Romania, in fine acelu de a tiené pe guvernu in deaprope cunoscintia de totu ce pote fi utila interesseloru sciintifice, comerciale si economice ale României. Dvóastra veti aprecia ceea ce prin cele de mai susu asceptu dela dvóstra si dela functionarii ce