Gazeta Transilvaniei, 1876 (Anul 39, nr. 7-100)
1876-08-05 / nr. 60
cazet’a ess de 2 ori: Joi’a si Dumineca. Se prenumera la postele c. si r., si pe U Foi’a, candu concedii ajateriale. — Pretiulu: Annin W'VWMW DD. corespondenti. — Pantra serie 6 cr. pe 1 ana 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esteme 12 fl. 21,111111 AAAmA.* Tacs’a timbrala a 30 cr. de fiacare pu▼. a. pe ann ana san 2*/» galbini mon. sinatoriablicare. Hr. 60. Brasiovu 175 Augusta 1876. Dualismul« compromissu greu. In dilele noastre chiaru si sisthemele politice inaintedia cu electricitate si cu vaporu, pentru ca unele se succeda altora. Sisthemele politice judecate ca cele mai bune abia mai potu dura cate dovedieci de ani pana se se dea preste capu si se lase loculu la alte. Europ’a sedusa de sofismele si fanfaronadele ungureniloru, incepuse a crede camu dela 1868 incoce, ca dera s sthem’a dualistica ar’ fi cea mai buna possibile pentru acestu imperiu poliglottu. Mai tardiu o luara numai ca unu ren necessariu pana se se afle ceva mai bunu. Dupa ce inse ungurenii abusara intr’unu asia frivolu modu de încrederea Europei, dupa ce dilapidara fara plcu de folosu intocma ca si turcii cei taiati impregiuru, atatea sute de milioane luate imprumutu dela europeni, acestia incepura a-si deschide ochii si a vedé, ca dieu ungureniloru le lipsescu elementele din care se poti forma si compune unu statu independente, ca suntu nu numai fórte rei finantiari, ci si totu asia rei administratori politici si judecători, ca anume maghiarii sciu se dea cu maciuc’a, dera de i-ai taia in bucăți, nu ar’ fi in stare se-ti organisedie ei singuri de sine, unu corpu de armata pe pitioru europenu, fara concursulu celu mai efficace alu austriaciloru, ca in fine elementului maghiaru ca si celui turcescu, ii lipsescu toate acele calitati eminente, cu alu caroru ajutoriu unu poporu este in stare se dea altoru popora educatiune atatu intellectuala, catu si morala si politica, prin urmare, ca nicidecumu nu se poate se i se mai recunósca vorba de conducatoru, de hegemonia, de predomnire, prin urmare cu atatu mai puciuu i se va recunosce privilegiulu de a incaleca pe alte popoara si a catedia se desfientiedie individualitatea si limba loru nationale, in favoarea limbei maghiare, prin care poporale slave si romanesci in locu de a se apropia si familiarisa cu civilisatiunea europeana, ele mai virtosu s’ar’ instraina de catra acelea prin ridicarea unui pariete despartitoriu, care ar’ fi limb’a maghiara, ca si cea turceasca, puse intre Asi’a si Europ’a. In momentele de facta dualismulu mai lua una alta lovitura cumplita din una parte de unde ungurenii n’au asteptat’o nici-odata. Giubernulu Britanici mari in cestiuni critice precum este si bellulu de astadi, totu-deauna s’a radîmatu pe concursulu Austriei. Astadi inse veniră ministrii sei cei mai geniali, lordulu Derby si D’ Israeli, ca se spună in audiulu lumei intregi, ca de candu acésta monarchia au adoptatu sisthem’a dualistica, ea si-a perdutu preste mesura din vechi’a sa potere si auctoritate, atatu din causa, ca ori candu se tractédia cestiuni de interesau europenu generale, austriacii dicu una, ungurenii alta, noi tragemu in drept’a, alţii in stang’a; preste acésta nici unulu din ei n’are încredere in compatrioţii loru slavi si romani, se temu de acestia, ba se temu de mai multu, ca intr’unu bellu cu Russi’a regimentele slave se nu faca „pusc’a la pitioru!* ,precum au făcutu vreo doue regimente serbo-croatice in an. 1859 si cele maghiare sau cu majoritate maghiara in an. 1866 la Sadov’a si Königgrätz, ca s’au datu de buna voi’a loru in captivitatea prussaciloru, numai ca se faca Austriei si imperatului reulu celu mai mare possibile. Toata lumea scie, ce greu cumpanescu cuventele ministriloru Britanici mari, fia acelea dise in parlamentu seu la vreunu Meeting (adunari mari de poporu). La compromissiunea si cumu se dice, abandonarea dualismului din partea Britaniei se mai alatura in contra lui inca si agita.,unile celoru mai de frunte diarie mari din Germani’a propria si din Prussi’a, precum suntu „Augsburger alig. Zeitung“, „Deutsche alig. Zeitung“, „National-Zeitung“, care toate afirma de catu va tempu incoace, ca Dualismului ii suna coliv’a in peptu, caci sufere de hectica si ca din aceasta causa monarchi’a intreaga se simte debilitata asia de multu, in catu de ex. barbatii sei de statu nu ar’ cutedia se ocupe Bosni’a spre a o adnexa, nici chiaru in casu candu s’ar’ invoi insasi Turci’a si toate poterile europene, precum se invoisera la incorporarea republicei Cracovi’a. Caus’a principale a acestui limbagiu nemaiauditu pana acilea este, ca atatu cele 8 milioane de germani, catu si cele abia 5 milioane de maghiari (afara de renegati) se temu fóarte tare, ca inmultinduse elementulu slavu pana la 20 milione in acestu imperiu, elu pe veritoriu va lua caracteru slavu, cu tendentie slave. De aceea si numitele diarie au inceputu a cunosce, ca pentru monarchi’a austriaca singur’a sisthema salvatoria ar’ fi cea federalistica, camu in sensulu diplomei din 20 Octobre 1860, cu autonomii provinciale, déja curatite bine de tóate blastematiile feudalistice, de nedrepturi historice, de privilegiuri absurde si ruinatorie de tieri. Uita-te tu mei, cumu cestiunea orientale deschide ochii Europei inca si asupra scabrosei cestiuni austro-unguresci, cumu adeverulu străbate cu poteri irresistibili, cumu se face lumina preste totu, cumu successive se înfunda tóte minciunile, cumu principiulu nationalitatiei stabilitu de Napoleonu IIIsi sparge drumu largu si prinde radecina. Dela Associatiunea din Sibiiu amu mai primitu urmatoriele ronduri: Joi in 10 Aug. după prima siedintia a fostu praudiu comunu in sal’a dela „Corón’a Ungariei“ la care s'au trenutu toaste, intre altele pentru Maiestatea S’a, pentru ambii metropoliti transilvani, pentru presiedintele si secretariulu I alu Associatiunei, pentru membrulu de onoare d. Racoviti’a din Bucuresci, care era presinte s. a. s. a. — Séria a fostu concertu in teatrulu cetatii, datu de cunoscutulu artistu bucuresceanu d. Wiest in folosulu fondului Associatiunei romane transilvane. A reusitu splendidu. Teatrulu a fostu indesuitu de publicu. Mai toti romanii ce se aflau in Sibiiu au fostu de facta. D. Wiest escelentulu si neobositulu virtuosu in violina, care a essecutatu mai multe piese romane atatu, catu si dómnele si domnii cari au concurau cu talentele loru la marele successu alu acestei seri dedicate artei, au seceratu aplausele cele mai viiue si sgomotose ale publicului numerosu. A dou’a siedintia a adunarei generale s’a deschisu in 11 Aug. la 9 ore deman. A urmatu indata dissertatiunea dlui Dr. Silasi despre poesi’a poporala si espressiunea caracterului romanu in ea, care a fostu priimita cu viiue semne de multiumire si aplaudata unanimu. Pe la 11 ore a. m. fininduse dissertatiunea siedinti’a s’a suspensu pe x/4 de ora; după aceea continuandu-se au venitu la rondu referatele comissiuniloru alese după programu. Comissiunea pentru revisiunea socoteliloru a aflatu totulu in buna regula si a propusu se i se de cassariului Associatiunei dlui capitanu Stejariu absolutoriu esprimandui-se in modu protocolariu multiumit’a adunarei. S'a priimitu cu unanimitate. A urmatu apoi referatulu comissiunei budgetare asupra budgetului anualu alu Associatiunei. Comissiunea acést’a a aflatu cu cale a face mai multe propuneri ale sale de sine statatore, inse nu a avutu norocu a reusi mai cu nici un’a din ele. — Specificarea acestoru propuneri nu are locu intr’o schitia fugitiva cu cea presenta, ea este obiectulu unui referatu mai detaiatu. — La 2 ore d. a. s’a inchisu siedintia. Din caus’a prandiului mare ce l’a datu metropolitulu si la care a fostu invitata elit’a membriloru presinti, nu s’a potutu incepe siedinti’a de după ameadiu înainte de 5 ore. Era se vina la rondu inca doue prea interessante dissertatiuni a dlui Dr. Hodosiu despre scólele romane si inceputulu loru si a d. docentu Petrascu despre invetiamentulu elementaru judecatu după starea presenta a sciintiei, inse nu s’au potutu citi din caus’a lipsei de timpu, care s’a intrebuintiatu mai in totu decursulu siedintiei de după ameadiu pentru clarificarea intrebarei, ca are se se voteze spesele de tipariu sau nu, pentru unu opui ce trateza despre cultivarea viitoru in tiera la noi si a caruia tipărire s’a fostu decisu inca de acumu patru ani din partea adunarei generali de atunci. In fine după o lunga si confusa desbatere s’a decisu ca comitetulu se procéda cu tipărirea acelui opu, indata ce se voru delatura dintr’ensulu unele defecte pretinse. La vreo 6 z* ore s’a finitu siedinti’a de după ameadiu. Membrii au alergatu la cuartirele loru, avendu a se pregăti pentru balulu din sér’a aceea, care, totu in folosulu Associatiunei, a fostu arangiatu de catra comitetulu festivu si a reusitu fóarte stralucitu. Balulu s’a trenutu in sal’a cea mare dela „Imperatulu Romaniloru* si s’a inceputu pre la 9 ore cu o hora romana la care a participatu mai tóte damele si domnii presenti. O cununa alésa de dame romane tinere si frumóse a datu lustrulu celu mai mare acestei seri. Toaletele dameloru au fostu in generalu forte cu gustu, rochii de materii grele si scumpe erau la ordine. Comitetulu arangiatoriu a facutu o frumóasa surprisa dameloru cu programele elegante de jocu, cari reprezintau o carte imbracata in catifea pe care se vedeau initialele Associatiunei si datulu dilei in care s’a trenutu adunarea generala. Dintre somităţile Sibiiului au fostu la baiu Escelentiele loru generalii br. Ringelsheim si br. Rosenzweig, Escel. S’a metropolitulu Romanulu, superintendentele Teutsch s. a. — Nu potemu reface, ca in loculu îndatinatului primu Quadrillu s’a jocatu „Roman’a“, care jocu natiunalu a fostu condusu si essecutatu cu focu si precisiune. — Ar’ fi fostu numai de doritu ca balulu se fia celu pucinu pe atatu de animatu pre catu de elegantu a reusitu. Ospetii inse desi mai totu romani inca nici nu se cunosceau bine intre sine, care impregiurare nu a potutu contribui la o mai mare animare si voie buna. — Inse m’am ocupatu prea multu cu balulu se trecu la siedinti’a ultima din 12 Aug. c. nou. Fremitu ca in siedinti’a din diu’a premergatore s'a ascultatu si referatulu comissiunei alese pentru