Gazeta Transilvaniei, 1877 (Anul 40, nr. 1-102)
1877-01-04 / nr. 1
Observați numai, cumu acești oameni perfidi se prindu pe sine si in cursele aruncate altora. Ei dicu: Vlachii suntu forte neindestulati cu soartea loru presents, de aceea se ocupa cu planuri de revolutiune si astepta ajutoriu dela muscali si dela Romania“. Asia? Dera cati maghiari suntu astadi îndestulați cu soartea loru? Nici 10° o. Filippicele vehemente din „Pesti Napló“, „Ébredés“ si mai multe altele confirma pe deplinu assertiunea noastra. Proprietarii? Suntu ruinați, dice „Ébredés“ cu totu dreptulu. Ve mai invitamu de nou, ca se intrebati cate una miie de secui pe fiacare di, si veti lua dela ei respunsuri in adeveru desperate: „Se viia oricine, némtiu, muscalu, vlachu, turcu, tataru, ca mai reu nu ne pote merge“. Asia vorbescu secuii in gura mare, si multi din ei lauda absolutismulu austriacu. Apoi dera ce asteptati voi dela romani? Ca se ve sărute verg’a de feru? Amaru ve instelati. Ide’a statului ungurescu? Dara acea idea pe care vi-o faceti despre unu statu ungurescu, asia cumu si lu fantasedia ei, este falsa de susu pana diosu, de aceea ea nici ca se va realisa in eternu. Cu totulu alta este ide’a cea justa si salvatoria a statului ungurescu, era pentru ca se o cunósca si ei, le damu consiliulu patrioticu si leale, ca se marga cateva luni de dile in prelegeri la baronulu Helfert in Vien’a. Brasiovu 3/15 Ianuariu 1877.) Anulu vechiu l’amu inchiatu si in anulu nou amu intratu. Ne aflamu deci intru’nu punctu de tempu, care cere nu numai dela individu, ci si dela unu poporu consolu de ceea ce este si ce vre se fia, ca se-si revada socotelele anului espiratu, se-si faca bilantiulu intre habet si debet, pentru ca se fia in curatu cu ceea ce are si ce-i lipsesce, ce are se da si ce se capete, se scia ce duce cu sine preste pragulu anului nou. Staudu lucrulu asia, se aruncamu si noi o fugitiva reprivire preste ravasiulu anului 1876, ca se vedemu cu ce reminiscentie si sub ce auspicie intra poporulu romanu de dincace de Buceciu si Retezatu in anulu 1877. Intregu anulu espiratu l’amu petrecutu sub aripele parintesci ale unui guvernu, care, pre langa aceea ca e maghiaru si constitutionalu, mai este inca si liberalu. Socotel’a ce avemu se presentamu noi acestui guvernu la schimbarea anului este in sine simpla, inse cu toate aceste asta de grava, incatu nici tirani’a cea mai crassa n’ar pota se capete dela unu poporu o socotala mai grava. Noi i-amu datu lui totu fructulu osteneleloru nóstre, i-amu platitu dare de casa, dare pamentu, dare de capu, dare de castigu personalu, dare pentru respirarea aerului si calcarea pamentului, i-amu datu mii de bratie armate, flamandi si goli ne-amu lassatu, numai ca se-i damu lui panea de toate dilele si elu in schimbu pentru toate aceste nu numai ca nu ne-a datu nice catu e negru sub unghia, ci prin legi si fermanuri s’a incercatu si se incerca a ne despoia pana si de dreptulu de a fi si de trai ca romani. Ca se dica, socotel’a este, precum amu disu si mai susu, catu se pote de simpla; ea nu contiene alta, decatu aceea, ca amu datu si orasi amu datu, fara se fi primitu vr’o rebonificare; inse chiaru pentru aceea este totu-odata si grava, deorace guvernamentulu maghiaru, chiaru si de ar mai trai nu unu deceniu, catu a traitu, ci unu seculu intregu, totusi nu va fi in stare se-si jefuiasca socotelea ce o are cu noi. Prin urmare nice nu potemu avè speranța de a capeta vr’odata înapoi pe cale amicale, ceea ce amu datu ungurului, inse avemu garanţia in poterile nóstre de viétia, ca atunci, candu va veni la impartiala moştenirea unguresca, noi vomu fi cei de antai, cari cu ajutoriulu dreptății si alu adeverului vomu scoate din massa partea ce ni se cuvine. Nu suntemu nice pessimitti, nice poltroni mici la sufletu, ca se nu asteptamu cu securitate diu’a jefuirei socoteleloru. Si se poate intempla, ca ea se sosesca mai inainte de asteptarea nóstra, inse nu si mai inainte de pregătirea nóstra. Orizontulu politicu alu Europei este asia de greu incarcatu de nori de furtuna, incatu de astadi pana mane nu se scie, deca nu voru incepe fulgerile si tunetele armeloru de focu se descarce tempestatea de gloantie asupra campieloru Europei orientali. Dela resultatele unei asemeni tempestati va depinde multu si sartea nóastra viitoria, inse mai multu decatu dela aceea depinde ea in prim’a linia dela noi insine, dela perserveranti’a nóstra in lupt’a de esistintia de astadi si dela resolutiunea si abnegatiunea nóstra in lupta decidietoria de mane. După acestu preludiu inchiama de asta-data aceste ronduri cu speranti’a, ea in curendu ni se va da ocasiune de a vorbi si mai lemuritu la acestu obiectu, caci desi reminiscintiele trecutului suntu durerose pentru noi, totusi auspiciele sule, cari intramu in anulu nou si mergemu spre venitoriu, suntu animatorie, suntu pline de cele mai frumóse sperantie. Poftimu deci cetitoriloru nostri si preste totu poporului romanu unu anu nou fericitu si unu venitoriu strălucitul . Cestiunea bancei nationale nu voiesce inca a se reselve. Unele diurnale maghiare voiescu inse a sei, ca reselverea are se urmeze in dilele prossime, deorace guvernulu austriacu ar’ fi presentatu deja Domnitoriului respunsulu seu la memorandulu ungurescu, si ca prin urmare Domnitoriulu avendu in mana ultimatele ambeloru parti, va pote a se pronuncia fara malta amanare pre partea unguriloru seu a nemtiloru sei. — Conferinti’a din Constantinopole pare a fi ajunsu de insulta si de comedia. Este deja o luna de dile de candu totu confereza si reguleza si cu toate aceste ea nu poate se arete inca nice unu resultatu. De nenumerate ori amu avutu ocasiune de a înregistra in coloanele acestei foi, ca delegații Europei au dechiaratu a remane neclintiţi pre langa propunerile loru si a nu mai face Porţii otomane nice o concessiune, inse totu de atatea ori amu aflatu, ca acele dechiaratiuni au fostu numai vorbe de copii, deorace delegaţii Europei nu numai ca au mai facutu după aceea destule concessiuni Turciei, ci ei au ajunsu, se dice, pana a renuncia la toate propunerile loru si la cererea guvernului turcescu a lua in discussiune not’a de reforme a lui Andrássy. Despre siedinti’a conferintiei, tienuta in 10 i. c. se dice cra si, ca turcii persista pre langa respingerea programei conferintiei si anume a puncteloru relative la instituirea unei comissiuni internationale si a modului de numire alu guvernatoriloru in provintiele rescolate. Totu-odata se spune inse, ca representantele Germaniei ar fi dechiarata in conferintia, ca elu nu poate se mai faca concessiuni ulterioare si ca in urm’a acestei dechiaratiuni conferinti’a ar fi decisu, a face Portii in siedinti’a dela 3/15 ianuariu o ultima comunicare, care va contiené resumatulu definitivu alu intentiuniloru poteriloru. Ei voru cere apoi unu respunsu categoricu pentru siedinti’a urmatoria si deca voru recunósce, ca intielegerea e preste potintia, atunci ei voru plecă. — Facia de protestulu guvernului, relativu la articlii 1, 7 si 8 din constitutiunea turcesca, guvernulu turcescu a decretatu a da României o interpretatiune officials a acestoru articli, care are se delature orice ingrijire a guvernului romanu despre referintiele de dreptu publicu ale României facia de Turci’a. Prin acesta satisfactiune crede Porta otomana a complana unu incidentu neplacutu pentru dins’a. — Asia crede guvernulu turcescu, inse noi suntemu securi, ca guvernulu romanu nu se va multiumi cu atata, ci va cere o satisfactiune in reportu cu atentatulu ce s’a facutu asupra drepturiloru si a demnităţii României si a Domnitoriului ei. — O corespondintia din Chisienevu dice, ca in cancelari’» siefului de stătu maioru de acolo se pregatescu nisce circularie, prin cari se notifica comandantiloru de trupe, ca in curendu armat’a ruseasca are se intre intr’o tiara, ce sta in relatiuni de amicitia cu Russi’a care trebue se fia crutiata si onorata cu tiar’a propria. Pentru celu mai micu delictu facia de onorea, averea si persoan’a locuitorilor, din acea tiara se prescriu pedepsele cele mai aspre. — Care este acea tiara străină, nu se spune, pentru aceea lumea presupune ca este Romani’a, inse credemu, ca poate se fia si Austro- Ungari’a, deorace este astadi mai amica Russiei, de cum este Romani’a. * — La trecerea prin Triestu a deputatiunei studentiloru maghiari, care duce sabi’a de onoare lui Cherim pasi’a, s’a inscenatu acolo o demonstratiune anti maghiaru-turcesca, care era se degenereze intr’o revolta formale. In momentulu candu deputatiunea s’a imbarcatu pe naia s’au ivitu vr’o 200 de sute slavi si italiani, cari incepura a arunca asupra deputatiloru de pre naia cu pomerantie putrede si cu oue clocite strigandu „morte ai barbari!* Deca comandantele naiei nu se retragea cu nai’a in sinulu marei, de buna sama demonstratiunea lua dimensiuni mari. Blasid in Decembre 1876. Pre aici au cetitu óamenii cu plăcere datele corecte despre activitatea prea bunului nostru Archipastoriu in restempu de 8 ani, ce dn. „Veridicus“ benevoli a le aduce la cunoscenti’a publicului in diariulu D. vostre. Domnulu „Veridicus“ a tractatu cestiunile in modu de totu generale si pre scurtu. Un’a cu deosebire — cestiunea instructiunei — abia o atinse. Deci fia-mi liertatu a adauge ceva despre activitatea respectivului Archipastoriu in privinti’a scolaria. Escelenti’a Sa, sclendu bene, ca instructiunea in tempulu nostru este una conditiune de vietia nationale, si-a indreptatu toata atențiunea asupra regularei ei, indata după primirea guveruiului archidiecesaru. Intre multele ordinatiuni si instrucţiuni privitorie la instrucţiune nu potemu trece cu vederea intentiunea cea nobile a Escel. Sale intru regularea instructiunei la institutele de invetiamentu dein locu, amentita de D. „Veridicus“ pre scurtu in p. 7 A) Credia cene, ce va vre, ace’a e fapta, ca Blasiulu prein institutele sale de invetiamentu a ocupatu totu de-aun’a unu locu insemnatu in vieti’a nationale a Romaniloru. Inse in tempii mai recenti incepu a scadé dein reputatiunea sa! Si acest’a numai dein causa, ca oficiulu de profesore devenise la unii numai unu midilocu de a pote contrage căsătorie mai avantagióase, si a câștigă parochii ori protopopiate mai grasuite, in catu aceste suntu posibili la noi. Si nece nu-i mirare, cace, dieu, cari oameni ai potu afla, cari pre lenga unu salariu de 300—400 fi, se se resolvasca a-si deseca poterile corporali si spirituali ocupandu-se cu instructiunea. Cene se si aiba gustu a-si sacrifica vieti’a museloru, candu prevede siguru, ca famili’a sa in respectu materiale va fi redusa cu tempu la sapa de lemnu? Deca e dreptu, ca profesorii buni se făcu in scola, atunci procedur’a amentita era periculoasa; ea avea se ruineze instrucțiunea la institutele nóastre mai curundu sau mai tardiu, inse siguru. Inse prea bunulu nostru Archipastoriu a observatu, unde face fantan’a reului, si a midiolocitu se desece, a dispusu, se se reguleze instrucțiunea la institutele nóstre de invetiamentu dein locu. — In urm’a acesteia s’a formulat asia numituluiRegulamentu alu afaceriloru institutiunei publice la institutele de invetiamentu gr. cath. archidiecesane dein Blasiu, si alu aplicarei fondului de insitutiune asia numitu alu basilitiloru* publicatu in 16/4 Novembre 1872 sub Nr. 2703. Acestu regulamentu consta dein 22 §, si fiendu ca pana acumu nu e cunoscutu publicului romanu, lasu, se urmeze aci unu estrasu scurtu dein elu, mai cu seama in catu privesce regularea institutiunei locali.