Gazeta Transilvaniei, 1878 (Anul 41, nr. 1-104)
1878-05-04 / nr. 35
Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piati’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese: Joi’a si Duraiuec’a. Freti-u-l-u. a."boxi.SL22CL©n.t-vil-u.i : pe unu anu 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe trei luni 3 fl. v. a. — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu sau 28. franci. ^ rxTJ-l-u. ZHZXjX. Se prea^.-u.ira.erci: la postele c. si r. si pe la doi. corespondenti. .A.3n.-vinciu.xile . un’a serie garmondu 6 cr. si timbru de 30 er. v. a. pentru flacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 35. Joi, 416 IVIaiu 1878. La si tii aI i ii ne. Brasiovu, in 14 Maiu 1878. Cu ocasiunea desbaterei asupra unei petitiuni ce a inaintat’o adunarea comitatului Pest’a camerei unguresti in contra ordinului ministrului Tisza, prin care se restringe dreptulu de a tiene adunari poporale, s’a inclusu o lupta esacerbata intre opositiune si guvernu. Unu dialogu infocatu, ce avu locu intre deputatulu Desideriu Szilágyi si ministrulu Tisza areta, catu de mare este mania opositionariloru asupra guvernului. Szilágyi a facutu adeca in cuventarea s’a finala si aspr’a asertiune, ca „fiacare are dreptulu a se opune la unu ordinu nelegalu chiaru si cu poterea, cumu areta si revolutiunea francesa.“ La aceste cuvinte, cari au fostu primite cu aplause sgomotoase din partea stângei estreme a observatu ministrulu Tisza, ca este tristu, deca instrucțiunea tinerimei se afla in man’a unoru bărbați, cari in cuventarile loru apera de faptu teoria demonstratiuniloru si cravateloru publice. Replicandu Szilágyi declara, ca Tisza i-a sucitu inadinsu cuvintele si a doveditu prin aceea, ca intrebuintieza mediulece neertate „Despre activitatea mea cu professoru, dise elu, Tisza nu poate si nici nu e aptu a judeca; acelu Tisza, care cu omu alu opositiunei a accentuatu intotdeauna dreptulu, or’ ca ministru nu’lu respectéza niciodată.“ Inculpările opositiunei de feliulu acestea nu mai voieau se ie imitu astfeliu, incatu ministrulu se vediti silitu a declara, ca nu va mai respunde la asemeni observatiuni. Amu mentionatu scen’a acést’a fiindu-ca caracteriséza situatiunea interna parlamentara. Déca va domni totu tonulu acel’a in camera unguresca nu scimu la ce se ne mai asteptamu, candu voru veni la ordine marile cestiuni ale creditului de resbelu si ale impacarei. Desbaterea relativa la acoperirea creditului de 60 milione se va incepe astadi si după cumu se vede opositiunea nu va face dificultăți guvernului in punctulu acest’a avendu negresitu firma credintia ca creditulu se va intrebuintia numai pentru scopurile unei actiuni antirusse. Catu despre legile de impacare abia credemu, ca voru poté fi desbatute si votate in timpu de 14 dile catu mai tiene provisoriulu. In casulu celu mai reu se va prelungi dér’ din nou provisoriulu, ceea ce e mai lesne. Missiunea contelui Su v a 1off se comenteaza in toate feliurile. Cei mai multi vedu intr’ensa unu semnu alu păcii, der’ nu sunt puțini acei’a, cari se temu ca nu cumva Siuvatoff se incurce lucrurile inca si mai tare. Unii banuiescu chiaru, ca missiunea s’a este indreptata in contra Austro- Ungariei, caci numai asia s’ar’ poté esplica dorinti’a cea mare a Russiei de a se intielege cu Angli’a. Se anuntia ca Russi’a a incunosciintiatu pe poteri ca le va comunica in curendu decisiunile sale definitive, esprimandu-si totodată dorinti’a ca se se aplaneze toate diferintiele inca esistente. In curundu ne vomu poté convinge déca si incatu sunt adeverate aceste sciri si déca este cu deosebire esactu ce se dice, ca Russi’a e gat’a a supune congressului intregu tractaturu. In orice casu positiunea de fatia a Russiei nu este nicidecumu incuragiatoria pentru unu resbelu mare. Rescel’a dela Rodopu cresce pe dî ce merge. Se dice ca insurgentii, la cari se se fi alaturatu multi greci ar’ dispune de 8 batalione trupe regulate si de doue baterii de tunuri. La acést’a este a se adauge reau’a stare sanitara a armatei si calamitatea financiara, de care sufere fara indoiala in mare gradu imperati’a russesca. Pregătirile militare ale Russiei si Angliei se continua intru aceea, desi prospectele pentru pace sunt mai bune. Si Austro-Ungari’a incepe a se gândi acuma seriosu la mesuri de aperare. Capitululu acest’a alu pregatiriloru militare austro-ungare inse este inca foarte misteriosu. Situatiunea României e neschimbata. Romanii inca se pregatescu seriosu pentru toate eventualitățile. Interessantu e, ca guvernulu a cerutu dela camera 3 milione pentru masonalu de resbelu, or’ camer’a ia acordații patru milioane ! Pace ori resbelu ? Acésta întrebare se va pune inca de nenumerate ori, pana ce va capeta unu respunsu decisivii. Instrucţiunea publica in Romania. Romanii vechi diceau „Inter arma silent musae“ descendenţii loru dunăreni de astadi inse au modificatu incatu va proverbiulu acesta. Cu privire la Romani’a se pote acuma dice: Ca pe candu unii sângerau pe campulu de lupta pentru independinti’a tierii, alţii, cari au remasu acasa, se ocupau de instrucţiunea tierii. Este cunoscutu esstraordinariulu aventu literariu ce l’a luatu tier’a indata după intrarea in acțiune a ostirei romane astfeliu, incatu in realitate sgomotulu armeloru nu a facutu se amutiésca ci a redesteptatu mus’a romana. Tier’a s’a bucuratu in totu decursulu resbelului neintreruptu de toate libertățile garantate in constitutiune si aparaturu administrativu a functionatu regulatu, ca si in timpu de pace. La 15 Octobre st. v. 1877 au fostu convocate consiliurile judetiene ale României in sessiune estraordinaria, spre a se ocupa înainte de tóté cu votarea budgeteloru pentru anulu 1878. Budgetele tuturoru judetieloru fiindu votate si lucrările consilieloru generale terminate, ministrulu de interne d. Ion Bratianu a supusu Domnitoriului resultatulu loru intr’unu reportu dela 6 Aprile v. 1878 publicatu in „Monitoriu“. Din acestu reportu vedemu cu bucuria, ca consiliurile judetiene au destinatu cea mai mare parte a prisosului loru budgetariu in folosulu instructiunei publice. Acésta atitudine adeverata patriotica a consiliuriloru judetiene trebuie se fia aplaudata de toti amicii culturei si ai progressului României. Este fóarte incuragiatoriu a vedé, ca interessulu pentru cultur’a poporului se maresce din di iu di intre romanii de dincolo, ca au inceputu a se ocupa mai cu mare seriositate de instrucţiunea publica vrendu a o redica la rangulu acel’a, care i se cuvine după mediulacele, facultăţile si trebuintiele tierii. Cu totu interessulu ce se manifesta inse in Romani’a pentru promovarea culturei poporale, cu tóte ca chiaru si in timpulu celu mai criticu, candu tier’a era încurcata intr’unu crancenu resbelu, betranii tierei se ocupau de marea problema a instructiunei acelui poporu, care a sciutu se fia atatu de eroicu pe campulu de lupta, — trebuie totusiu se marturisimu, ca inca s’au facutu si se face prea putinu pe vastulu teremi alu instructiunei, ca activitatea si jertfele pentru cultur’a poporului sunt inca departe de a corespunde recerintieloru timpului de fatia si mediulaceloru de cari dispune tier’a. Dér’ inceputulu greu cumu a si fostu s’a facutu si de astadi incolo ne potemu a ne astepta la o activitate multu mai mare si mai serioasa pe terenulu instructiunei publice in Romani’a. Se vedemu acuma, ce dice raportulu d. Bratianu relativu la solicitudinea ce au dovedit’o consilierii judetiaui pentru instrucţiunea publica: „Astfeliu der’ budgetele anului curentu fiindu acumu ecuilibrate si cheltuelile obligatorie trecute, nu remane de catu a supune la cunoscinti’a Măriei Vóstre destinatiunea ce consiliurile au datu prisosului loru budgetariu. Din ecsaminarea budgeteloru se vede, ca solicitudinea dloru consiliari a fostu indreptata cu deosebire asupra instructiunei publice. „Mai in tóate budgetele judetieloru figureza sume pentru infiintiare de scoli normale, scoli practice de agicultura, scoli de meserii, subventiune profesoriloru din communele rurale, lipsite de midiloce si burse pe la elevi. „Astfel in capitalulu cheltuieliloru facultative pentru instructiunea publica in judetiele Ilfovu, se ridica la suma de lei 98.000, in Doljiu 93,320, era judetiulu Argesiu a prevediutu totu pentru acestu sfersitu lei 18,000, Bacaulu 32,907, Botosiani 1950, Brail’a 20,500 Buzeulu 38,922, Cahulu 4600, Covurluiu 22,047 , Damboviti’a 16,700, Falciu 1800, Glorjiu 39,110, Ialomiti’a 6480, Mehedintiu 38,600 Muscelu 14,695, Nemtiu 20,350, Oltulu 2300, Prahov’a 8200, Putn’a 10,000, Ramnicu-Saratu 7860, Romanu 5950, Romanati 33,220, Sucev’a 3060, Tecuciu 3060, Teleormanu 15,514, Tutov’a 3000, Valcea 15,000 Vlasica 10,000. „Deosebitu de acestea, in budgetulu judetiului Putn’a s’au prevediutu lei 14,000 peste sum’a alocata in anulu trecutu, pentru constituirea unui localu de gimnasiu, era in acel’a alu judetiului Damboviti’a, lei 40,000, pentru începerea constructiunei unui localu de gimnasiu, 25,000 pentru constructiunea a cinci localuri modelu pentru scóle rurale. “ Banchetulu de infratire anglo-francesa. Espositiunea universala din Paris abia s’a deschisu si éra, ca a produsu unu resultatu grandiosu de o importantia estraordinaria politica nu numai pentru Franti’a, dar pentru toata Europ’a : infratirea anglesiloru cu francesii, apropiarea sincera intre aceste doue natiuni, cari sunt radiemulu principalu alu civilisatiunei, cari sunt cele mai avute, pentru ca sunt cele mai industriase. La unu banchetu, ce l’au datu dilele trecute espunatorii anglesi dela espositiunea din Paris in onorea principelui de Waes in „Hotel du Louvre“, a trenutu acestea unu discursu, care, fiindu o eclatanta manifestatiune de simpathia pentru Franci’a, a produsu sensatiune mare tocmai in impregiurarile politice de astadi, candu trebuie se i se atribuie o însemnătate inducita. Mostenitoriulu tronului Marei Britanie si alu Indiei, principele de Wales a respiratn adeca, după cumu anuntia „Havas“ la banchetulu memorata urmatoriulu toastu: „Neintielegerile, cari odinioara desbinau pe Franci’a de Angli’a, se dispara pentru totdeauna, înainte de acést’a cu unu patrariu de seculu ambele naţiuni au fostu pentru prim’a-óara aliate, astadi ele sunt din nou aliate si pentru veci. Anim’a mea tata este cu Franci’a. Toti, cati sunteti aci si me auditi, toti cati ine cunósceti sciti, ca nutrescu dorintiele cele mai ferbinti pentru marirea si prosperitatea Franciei.“ Cuvintele aceste ale mostenitoriului tronului anglesu, cari au fostu primite c’unu entusiasmu nedescriptibilu, au documentatii inaintea lumei întregi, ca simpathiele poporului anglesu sunt astadi cu totulu pe partea Franciei, ca Angli’a doresce a se alia din nou si inca pentru totdeauna cu Franci’a. Esperiintiele acestui din urma patrariu de seculu au produsu o mare schimbare in relatiunile anglo-francese. Alianti’a germano-russesca a trebuitu se ’si afle in fine contra pendulu si acest’a va fi alianti’a strinsa intre Angli’a si Franti’a. Press’a anglesa a salutatu mai antaiu si mai caldurosu decatu press’a oricarei alte tieri deschiderea espositiunei universale din Paris, aducandu omagiele Sale Franciei, care „’si-a doveditu din nou superioritatea, ba anglesii au felicitatu cu acést’a ocasiune si republic’a francesa, pentru a căreia viitoriu vedu unu bunu auguru in espositiune. Principele de Wales a sanctionatu asiadicundu acuma prin toastulu seu toate acele urări si dovedi de amiciția pentru Franci’a; si press’a francesa este in dreptu a constata, ca de astadata cuvintele