Gazeta Transilvaniei, 1878 (Anul 41, nr. 1-104)

1878-09-15 / nr. 70

Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr'a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese: Joi’a si Duminera. IPreti-u-l-u. a.Tooxa.a.m.eaa.t-o.l-u.1 : -ák-n.u.l'u. pe unu anu 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe trei luni 3 fl. v. . — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu seu 28. franci. Se pren.um.era : la postele c. si r. si pe la doi. corespondenti.­­A.:rvu.aa.ci­u.rile s­un’a serie garmondu 6 cr. si timbru de 30 cr. v. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori ne­francate nu se primescn. — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 70. Dumineca, 153 Septembre 1878. Doue luni dupa Congress«. Brasiovu, 14 Septembre 1878. Ori incatrau ne aruncamu privirile, nu vedem­u decatu nemultiamire intre popore, o societate pro­funda agitata, o stare a lucruriloru catu se pote de încurcata. Eata icon’a ce ni se presenta — doue luni după subsemnarea tractatului dela Berlin u. Dreptu ca amu gresi fórte deca amu voi se afirmamu, ca situatiunea actuala ar’ fi chiaru unu resultatu alu acelui tractatu faimosu. Era cu nepotintia, ca elu se aiba in timpu asia de scurtu efecte atatu de insemnate. Reulu ce domnesce astadi iu societatea poporeloru europene este vech­iu. Areopasulu europeana s’a fostu adunatu cu scopu, cu sei de de leacii cetii puținu iu catu privesce Orientulu, dér’ din nenorocire după cumu ne poate convinge chiaru miculu acestu intervalu dela in­­chiaierea tractatului, a dobenditu totu numai efecte contrarie. De era reu înainte de tractatu, aciuia după tractatu e si mai reu, lucrurile sunt si mai incurcate. Scirile cele mai sensationale sosescu de unu timpu incace de pe peninsul’a balcanica, unde se prepara o conflagratiune generala, fanatismulu po­­poratiuniloru fiindu escitatu la culme in urm’a ne­­intrerupteloru agitaţiuni din intru si din afara. Muntenegrulu este apróape se declare din nou res­­belu turciloru. Principele Nichit’a cere dela Porta, ca se-i cedeze te­itoriulu ce i l’a adjudecatu con­­gressulu dela Berlinu, anume localităţile Podgo­­riti­a, Velico-Serda, Kula si Malobrdo. Sultanulu vnse pe lenga tota bunavointi’a nu pote satisface indatoririloru sale, ca­ci nu mai are nici o potere asupra poporatiunei mohamedane din acele tienu­­turi, care se opune cu armele anecsarei. Sub ase­meni impregiurari principelui Nichit’a nu-i remane alta, decatu se ’si puna earasi in miscare bata­­lionele sale si se ’si ia partea s’a cu poterea. Se anuntia, ca s’ar’ fi si tramisu mai multe batalione muntenegrine cu vreo 18 tunuri in contra Pod­­goritiei. Serbi’a nu se afla intr’o situatiune mai fa­­vorabila decatu Muntenegrulu. Lig’a albanesa s’a ingrijitu si pentru serbi, si a armatu vreo 20.000 de arnauti, cari se dice ca s’au concentratu intre Novi-bazar si Visegradu cu scopu ca se gonesca pe serbi din partile ce le-au ocupatu in urm’a tractatului dela Berlinu. Serbi’a se afla der’ in ajuuulu unui nou inca si mai cranceau resbelu, care s’a si inceputu deorece se anuntia ca la Vrauia unde se încinse o lupta sangerosa intre serbi si arnauti, serbii avura vreo 40 morți; ar­­nautii luara antaiu siantiurile serbiloru, după aceea sosindu-le acestora ajutoriu dela Nisiu, ceia au fostu respinsi. Greci’a inca nu se pote de locu intielege cu inalta Porta pe bas’a tractatului dela Berlinu. Turciloru nu le intra nicidecumu in capu, de ce se fia ei siliti se cedeze o parte din provinciile loru greciloru, cu cari nu au portatu resbelu. Cabine­­tulu grecescu a cerutu deja mediulocirea marilorn poteri, dar’ avendu esemplulu celorulalti înaintea ochiloru nu a intardiatu a concentra astea la frun­tarii. Ya se­dica si grecii sunt aproape de a se arunca in vertejulu resbelului cu turcii si Angli’a n’are lucru usioru de a-i retiene dela o acțiune pripita. Singura Romani’a este, care dela inchiaierea păcii pana acuma n’a avutu nici unu feliu de con­­flictu, mai vertosu din causa, ca pana acuma n’a facutu nici unu pasu in esecutarea tractatului dela Berlinu. Yediurainu inse cu alta ocasiune, cate greutati sunt de invinsu si din partea romaniloru si catu de complicata este si situatiunea loru cu privire la anecsiunea Dobrogei. Vedem­u totodată ce pedeci estraordinarie in­­timpina monarchi’a nostra in împlinirea manda­tului de ocupare si pacificare ce i l’a datu Eu­­rop’a. Sângele braviloru noştri soldaţi curge si­­roie pe câmpiile bosniace si cu îngrijire trebuie se ne intrebamu, candu va avè finitu selbatic’a măcelărire din acele tieri ? Conventiune cu Porta n’ainu potutu incbiaia, dar’ pentru aceea ni se deschide prospectulu unui conflictu cu Russi’a si Itali’a. Agitaţiunile anti-austriace din Itali­a numai voiescu se ia finita si acuma începe si press’a russesca a atîtia ura si a arunca invectivele cele mai nerusinate in contra Austro-Ungariei. „Ruski Mir“ aduce o relatiune din Cetinie, in care se dice ca soldatii austriaci s’ar­ lupta cu femeile si ca hertiegovenii voru goni catu mai curendu pe străini din tiara. s. a. Tonulu acest’a ostilu ne spune destulu. Dintre tóte poterile mari si mici totu Russi’a este, care se profita mai multu de tractatulu dela Berlinu, ea sta astadi in cele mai bune relatiuni cu Part’a, dovada predarea in regula a fortaretie­­loru din Europ’a si Asi’a. Nu vomu gresi deca vom­u afirma de alta parte, ca pretutindeni unde este cearta si neintielegere isi are si Russi’a man’a in jocu. Diplomaţiei russesci totdeaun’a i-a pla­­cutu a pescui in turbure. Cu catu încurcăturile orientali voiu fi mai mari, — ’si dice ea acuma — cu atatu mai lesne ’mi voiu ajunge scopulu. Acest’a e situatiunea doue luni după tractatulu dela Berlinu. Luptele in Bosni’a si Herzegovin’a. Gazet’a oficiala de Tirolu publica o scrisore a unui venatoriu tirolesu (Kaiserjäger), care a luatu parte la desblocarea cetatii Stolacu in Her­zegovin­a. Dintr’ens­i se vede, cu cata selbatacia se purta resbelulu in acele provincie nenorocite , es­­tragemu din ea urmatoriele: Stolacu, 22 Augustu 1878. Iubite amice ! Stau pe verfulu muntelui dela Stolacu si privescu la orasiulu seditiosu dela peciorele lui, care acuma este invinsu. Batalionulu antaiu din regim. 32 a fostu inchisu 6 dile in fortarétia de aci, nepotend’o parasi nicidecumu din causa, ca era blocata de poporatiunea insur­genta, suferindu prin urmare fome si sete. In 21 Aug. la 3 óre dim. porni prim’a brigada dela Cerniti’a in ajutoriulu batalionului autaiu, der’ la 4 ore amu si datu peste ini­­micu si se desfasiura o lupta crâncena. — Ante-gard’a in­­aintandu a datu peste unu satu ziditu cu o fortaretia (Oladiuici.) Ori­ce atacu parea zadarnicu. Din toate ferestrile si din alte multe găuri impuscau bestiele acestea si dorere, multi cadiura victima glantteloru loru. La lupta luara parte 2 batalione de venatori, 1 batalionu de infanteria, unu de­­tastamentu de pionieri si doue baterii de munte. După ce bateriile ’și făcură datori’a, ataculu a fostu reinoitu, dér’ fora succesu. Acuma ai noștri începură a aprinde casele din satu, aruncandu legaturi de fénu si paie printre sparturi si aprindiendule. Acést’a a ajutatu. Deoarece in casele acestea erau cuibulu principalu alu insurgentiloru, se afla intrensele multa orba de pusca si patrone. Insurgenții puscau barba­­tesce din ferestri si din metereze, dér’ candu incepura se esplodeze patronele, incercara a lua fug’a, dar’ o ploia de glantie ii intempina si ii nimici. Multi inimici cadiura, dér’ si dintre ai noștri fura multi răniți. Lupt’a a duratu dela 4 diminétia pana la 1 ora p. m. Era ingrozitoriu a vede, catu de furiosi se rapediau luptătorii unii asupra altor­a si venatorii tirolesi intrebuintieau si patulu puscei. Multi ini­mici arsera împreuna cu casele loru, de orace au statu pe locu si au impuscatu pana in momentulu din urma. — De pe muntele inaltu din apropiare da inimiculu nesce salve teribile. Candu vnse satulu intregu, aceasta fortaretia de in­surgenți, sta in flăcări si incepu a esploda orb’a de pușca, ce se afla in case, incepura a striga si a se vaita, mai cu seama, candu ghiulelele din tunurile nóstre cadeau printre șirurile loru. După acéstea lupta sangerosa trupele nóstre inaintara, ardiendu totu ce le sta in cale pana la Stolacu, unde ii intimpina unu steagu albu. Cetatea s’a predatu fara a face o singura împușcătură. Sermanulu batalionu din reg. 32 prapaditu de foame si sete a fostu scapatu. — Timpulu e frumosu si caldur’a e mare. Astadi plecamu indereptu la Mostani. Multi bolnavi. Mai nu avemu ce mancă, pentru­ ca inimiculu a pusa man’a pe carele nóastre de provisiune. Scrisorea acesta amu scris’o pe o patra. 100,000 salutari. Alu teu Wilhelmu. Burn’s, 25 Augustu 1878. Ti-am descrisu pe scurtu lupt’a dela Oladinici si tre­buie se mai adaugu, ca begulu de acolo Hassan a luatu parte la lupta si a fostu omoritu cu patuîu puscei. Vreo 200 de insurgenţi au fostu împuşcaţi sau arşi. Ei s’au ape­­ratu vitejesce pana la momentulu estremu. Din batalionulu nostru tirolesu de venatorii cadiura 8 morţi si 16 răniţi, intre cari locotenentulu Sond­aru. Acestu batalionu si-a cas­­tigatu la Oladinici o gloria nestersa. Este de miratu cu ce curagiu înfruntau mortea venatori tirolesi. Nu mai ajută nici o rogare nici o vaierare a insurgentiloru. Toţi murira de glontiu seu fura loviţi in capu cu patulu puscei seu arsera, si candu ne departamu vedemmu corpurile loru jumetate arse pe la ferestri, unde se terau pentru ca se pota respira ceva aeru, acolo fiindu împresuraţi de flăcări. Sute de cadavre zaceau pe pamentu si candu le ajunse flacar’a esplodara patrónele ce le portau in sierpariu, aruncandu pe morţii jumetate fripţi incoace si ’ncolo. — Starea sanetatii batalionului nu e laudabila, deorace la fiecare compania se bolnavescu seu sunt maradi vreo 30. Dela 1 Iuliu n’a mai ploatu, abia eri s’a descarcatu o furtuna teribila, care ne-a ndatu pana la pele, deorace amu trebuitu se stamu sub ceriulu liberu. Morţii si răniţii romani din Bosni’a. Este cunoscutu, ca in Bosni’a se afla si câ­teva regimente, cari se compunu cea mai mare parte din romani. Bravii nostri soldaţi romani s’au luptatu si de astadata, ca întotdeauna cu curagiu si vitejia. Eata o lunga lista a morti­­loru si ranitiloru romani, după „Famili­a“ . Din regimentul u de infanteria marele duce Alexis nr. 39 , Georgiu Popu, Mihaiu Popou Teodoru Cornea, Vasilie Pozanu, George Matinu, Vasilie Gombosiu; din regimen­­tulu 61 Vasilie Cebzanu, Iosifu Bagera, Const. Cicure, Martin Adam, Martin Stana, Dionisie Costeanu, Petru Moise, Trifu Paitu, Mihaiu Barbu, Georgiu Vrajitoru, Pavelu Che­­veresianu, Nicolae Moise, Georgiu Barbu, Teodoru Mancila Pavel Bergia, Ilie Barbu, Alesandru Dachinu. Toţi aceştia zăcu in spitalulu de garnisoana nr. 8 in Laibach. — Din reg. de inf. nr. 39: Nichita Lobontiu din Ghirocuta, Pavelu Tom­a din Careiulu mare; din reg. inf. 6 : Const. Cosiariu din Belintiu, Iuon Vucanu din Dragnesti, Trifon Lazaru din Sacosiu, Trifon Giurmescu din Sacosiu, Trifon Robu din Varadia, Iuon Gizel din Misiei, Petru Dragoniu din Janova; următorii sunt greu răniţi: reg. 39: Alesandru Buiu din Piscoltu; reg. 61 : Vas. Ardeleanu din Ususcu, George Puto din Remetea, Nicolae Gruia din Chesintiu, Nie. Adam din Sculia, Nie. Fabianu din Varadia, Petru Talacu din Petromanu, Traila Groza, din Unip, Nie. Daminescu din Stamora, Martin Stancu din Forgaciu, Iuon Fiste din Gilad, Stoia Georgeu din Berecseu, Juon Tom­a din Sacosiu, Trifon Stefanescu din Köveres, — toti acestia zacu in Budapest’a. In lupt’a dela Jalie la 7 Augustu, infanteristii Toma Smerdu, George Sussa, Antonie Janciaru, Martin Ce­­glaru, raniti; in lupt’a dela Banialuca in 14 Augustu, Iovu Vucsan, corporalii N­. Bulat, Bartolomeiu Ilie, infanteristii Luca Bobanu, Dimitrie Bradasiu, au cadiatu ; la Golesan in 14 Augustu infanteristulu Sima Stupanu a fostu ranitu. In spitalulu de garnisoana nr. 7 in Gratiu zacu următorii raniti : infanteristii Vasilie Soiadina, Jupau Draghiciu, Trifu Popescu, Mateiu Blasiu, Pavelu Magetiu, usioru ra­niti , George Novacu greu, Moise Turcunia usioru. La Tuzla dela 8—12 Augustu., din regimentulu Alexis nr. 39 , infanteristulu Alesandru Ianca a muritu, infanteristii Vasilie Posianu, Flore Illiesiu, Iuon Balaneanu, Vas. Barbuiu, Ioanu Clopce, Samson Osianu, Dimitrie Bol­­dusu, Alesandru Rotaru, Ioanu Copil raniti, sergentulu Va­silie Farkas, infanterstii Nicolae Doma, Alesandu Ciuia ra­niti, inf. Ioanu Ratiu a peritu, inf. Juon Vanttu, Flore Brebanu, Tudora Cornisiu, Juon Michisiu, sergentulu George Somolan, inf. Ilie Fati, Vasilie Gombosiu, Flore Ascilanu, George Pantea, Costa Santovanu, Flore Butu, Ilie Strutia rauiti.

Next