Gazeta Transilvaniei, 1878 (Anul 41, nr. 1-104)
1878-10-24 / nr. 81
Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese: Joi’a si Duminec’a. rpreti-o-l-u. a«*b03a.a.m.exxt-cLlna.i . pe unu anu 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe trei luni 3 fl. v. . — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu sau 28. franci.A. 33. TJL 1 VL SLI Se prenuraera : la postele c. si r. si pe la do. corespondenti. •^TL-v^aaci'u.rile : un’a serie garmondu 6 cr. si timbru de 30 cr. v. a. pentru flacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 81. Joi, 2412 Octobre 1878. In ajunulu lupteloru parlamentari. Brasiovu, 23 Octobre 1878. Discursulu tronului, cu care a deschisu Maiestatea S’a diet’a Ungariei, este elocuentu, nu prin ceea ce spune, caci nici-odata dela 1867 incoce n’a fostu asia de scurtu, rece si fara colare ca acuma, ci mai multu prin ceea ce reface. Situatiunea politica interioara nesigura si incurcata se oglindeza in acestu discursu, care nu contiene nici unu feliu de programa si pledeza numai pentru resolvarea reciproca a unoru cestiuni neamanabile, cumu este revisuirea legei militarie dela 1868, care inca a fostu votata numai pe 10 ani, a căreia durata espira prin urmare in anulu curentu si reinoirea pactului financiariu cu Croti’a. In impregiurarile critice actuale, candu este greu a prevede fia si numai pe cateva septemani direcțiunea ce-o va lua cris’a, in care se vede încurcata monarchi’a, discursulu tronului nici n’a potutu se fia mai esplicatu. Cestiunea ocupatiunei o atinge numai, ca si in treacatu. Cu toate astea tocmai acéast’a cestiune este cea mai principala, in giurulu careia se invertescu toate celelalte. Astadi numai poate fi vorb’a prin urmare de realisarea programeloru de reforme grandioase, ce si le-au formulatu cu ocasiunea alegeriloru partidele guvernamentale si opositionale, activitatea dietei va fi absorbita de cestiunile politicei esteriore in legătură cu crispa ministeriala. Desbaterea adressei de respunsu la discursulu tronului promite a fi fóarte furtunósa. „Opositiunea întrunită“ si „stanga estrema“ au scrisu pe stindartele loru: Josu cu Andrásy si Tisza! Opositiunea maghiara după mărturisirea tuturoru organeloru sale numai in căderea acestoru doui ministri vede salvarea patriei. Asiadór’ ea ’si va da tóate silintiele, spre a-i resturna. Fagia cu agitatiunile opositiunei Andrássy si Tisza făcu totu ce le sta in potintia, spre a ’si asigura earasi majoritatea in parlamentu si spre a mediuloci alegerea de partisani de ai loru catu mai multi in delegatiuni. Astfeliu cornitele Andrássy ar’ voi se paraliseze votulu dietei maghiare in cestiunile esteriore punendu tótu greutatea pe votulu delegatiuniloru, cari fiindu compuse dupu placulu seu, voru aproba negresitu totu ce a facutu elu. Prima lovire intre guvernamentali si opositionari va avè locu la alegerea presiedintelui dietei. Guvernulu va candida de presiedinte pe Ghyczy, or’ opositiunea pe Bittó. Este probabilii, ca pentru acestia din urma voru vota toate partidele opositionale si atunci guvernamentalii potu fi usioru resturnati. Caderea lui Andrásy si venirea opositiunei maghiare la guvernu ar’ nasce in momentele de tagia cele, mai grele complicatione interioare, cris’a in locu se se delature s’ar’ mari. Opositionalii înainte de toate sunt inimici jurați ai anecsiunei Bosniei, politic’a loru este prin urmare diametrala opusa planuriloru ce se cocu la curtea de Vien’a. Consecintele unui desastru a comitetului Andrássy in camer’a maghiara potu fi dél’ foarte grave. După cumu i se scrie dela Vien’a unei fete din Berlinu guvernulu se teme, ca nu cumva diet’a maghiara se se grabesca a face o manifestatiune, care ar’ potea se sdruncine positiunea comitelui Andrássy sau se prejudece votului viitoriu alu delegatiuniloru. Lupt’a ce se va încinge in parlamentulu ungaru este îndreptată inse in prim’a linea iu contra infiuintiei partidului militariu austriacu, care devine din dî in dî mai preponderanta. Semburele opositiunei ce-o făcu maghiarii in cestiunea ocupatiunei este si remane tendinti’a de a se emancipa de sub tutel’a Vienei, de a paransâ o acţiune, care nu se poate pune nicidecumu in consonanţa cu interessele specifice maghiare. Caracteristica este, ca in prim’a siedintia a dietei, celu d’antaiu vorbitoriu s’a sculatu pentru a protestă in contra celoru, cari voiescu, ca cu orice ocasiune se demonstrea unitatea monarchiei. Danielii Irányi a declaratu adeca, ca déca se va plantă pe palatulu din Bud’a pe lenga stindartulu ungurescu si croatu si celu imperatescu negrugalbenu, elu cu amicii sei de principii voru absentă dela deschiderea solemaela a dietei. Palatulu regalu, dise elu, e unu palatu nationalu si la serbări nationale nu se cuvine se fâlfâie de pe elu altu stindartu, decatu celu nationalu; stindartulu negru-galbenu este numai unu simbolu alu unitatii monarchiei, o idea, pe care totu o mai sustienu cei din Vien’a! — va afla si in acest’a dieta caile si mediulecele, ce ducu la binele si înflorirea iubitei Nóstre Ungarie, declaramu prin acest’a diet’a de deschisa.“ (Eljenuri prelungite.) Deschiderea parlamentului ungurescu. Dumineca in 20 Octobre avu locu cu indatinat’a solemnitate deschiderea Corpuriloru legiuitorie ungare in sal’a tronului a palatului regalu din Bud’a. După serviciulu divinii, celebratu de cardinalulu primate alu Ungariei, asistatu de mai multi episcopi, membrii ambeloru camere se adunara in sal’a tronului. Au fostu de fagiu si mai multi din partidulu Kossuthianu, intre cari Simonyi, Helfy, Eötvös s. a., doui deputaţi portau uniform’a de oficieri. Ceremoni’a a decursu după programa. Maiestatea S’a atatu la intrare catu si la parasirea salei a fostu primitu cu Eljen-uri repetite. Maiestatea S’a a ocupatu tronulu din fagia si acoperindu-si capulu, a restitu urmatoriulu Discursu alu tronului: „Onoraţi domni Magnaţi si Deputaţi, iubiţi Credintioşi! Ve salutamu la pragulu acestei sessiuni noue legislative cu atatu mai mare bucuria, cu catu simtimu sub impregiurarile de fagia mai multu necessitatea sprijinului D-vóstre intieleptu, tare si patrioticu. Din causa situatiunei, in care se afla de presenta guvernuluierii, nu potemu se indicamu agendele importante, ce voru pretinde activitatea D-vóstre, dér’ petruusi de insemnatatea acestoru probleme. Vomu ingriji, ca guvernulu tierii se pota fi catu mai curandu in positiune, a le desemna si a participa cumu cere constitutiunea la resolvarea loru. Acuma ve atrageimu atenţiunea numai asupra aceloru done obiecte, cari trebuie se fia celu paginu provisoricu resolvate in timpulu celu mai scurtu, adeca asupra dispositiunei privitorie la poterea armata si asupra conventiunei financiarie, ce este a se inchiaia cu regatulu Croației si alu Slavoniei, deoarece legile, cari le reguleaza, sunt in vigoare numai inca pana la finele anului acestuia. Intieleptiunea D-voastre va afla calea, pe care se potu resolva aceste afaceri asia, ca nici in conducerea loru constituționala se nu se iveasca pe deci, nici se nu fia lipsa a grăbi resolvarea loru definitiva intr’unu modu necorespundietoriu insemnatatii loru. „In Congressulu dela Berlinu amu primitu cu privire la ocuparea si administrarea Bosniei unu mandatu europeanu. Trebuie se re esprimemu parerea de reu, pentru ca resolvarea acestei probleme nu s’a potutu ajunge pe cale pacifica. Multiamita atitudinei bravei Noastre armate, care merita recunoștința cea mai mare, se poate consideră partea prima a acestei probleme astadi deja definita. (Eljen.) „Deocamdată, pana ce ministrulu Nostru de estenie va poté se da înaintea corporatiuniloru chiamate pentru acesta (ad. delegatiunile) deslusire mai detailata, ne servesce spre linistire a ve comunică, ca buna înțelegere, in care traimu cu toaté poterile. Ne indreptatiesce la sperantica, ca partea restanta a problemei se va potu esecuta cu cea mai mare crutare a popoareloru Nóastre iubite in vointi’a loru de a aduce sacrificii. „In speranti’a acest’a si avendu încrederea, ca patriotismulu, intieleptiunea si moderatiunea D-vóstre Intrarea triumfala a armatei romane in Bucuresci. Cu diu’a de 8 Octobre, diu’a intrării triumfale a eroiloru dela Griviti’a, Plevn’a, Rahov’a si Smardaru in Bucuresci, si-a luatu începutulu o noua era gloriosa, in care a intratu Romani’a după doue sute de ani de umilire. Palesiulu stramosiescu a lucitu era si primadata după doue vacuri de restriste in intreg’a lui splendoare. Entusiasmulu si bucuri’a poporatiunei capitalei, care alergă cu cununi de flori înaintea armatei si a viteazului ei Capitanu, era nemărginită. Niciodată stradele si piatrele orasiului nu au fostu atatu de indesuite de mulţime ca acuma, candu fiecare așteptă cu impatientia sosirea braviloru cu trofeele luate in luptele gloriose din Bulgari’a. Mareati’a serbare a decursu, după descrierea ce-o aflamu in diuanele din Bucuresci, intr’unu modu cumu nu se potea mai stralucitu. Mosneagulu si copilulu, barbatii si femeile imbracasera haina de serbatoare si alergara înaintea ostirei la Baneas’a afara sau ocupara unu locu potrivitu pe stradele capitalei. Afara la siosea si la Baneas’a pe langa vreo 20,000 de ostire de toate armele a fostu unu publicu de peste 50,000. Strad’a Victoriei era admirabila decorata. Fiecare ferestra era decorata cu drapele tricolore, flori si covoare. Balcoanele si ferestrele erau pline de dóamne si domnisióre, cari asteptau cu flori si cununi pe vitejii ostirei. Timpulu era fóarte frumosu si natur’a favorisandu acést’a serbare a gloriei romane. La 11 ore nu se mai gasea nici unu locu in tribunele redicate de primăria lenga arculu de triumfu. Arculu de triumfu are o arcada de trecere pe sub elu pentru 12 oameni. La mediuloculu pârtii superiore era asiediata o statua marcatia a istoriei, inalta ca de 4 metri. De ambele parti ale statuei erau asiediate diferite trofee precumu arme, zale, casce s. a. In fruntea arcului sub statua era inscriptiunea : „A p e r atoriloru independintiei, Orasiulu Bucuresci“ ear’ de-o parte si de cealalta sub brîulu formatu de fruntea arcului, numele urmatorie: Griviti’a, Opanez, Plevn’a, Rahova, — Arcer Palank’a, Lom-Palank’a, Smardanu, Vidinu. După aceste erau dilele, in cari s’au datu glorioasele bătălii si in ambele laturi inițialele suveraniloru, cu fam’a, care le trambitia numele. Tribunele din giurulu arcului erau dispuse in modulu urmatoriu: pe partea dreapta in fagi’a arcului tribun’a Primăriei; miniştrii si corpulu diplomaticu; M. S. Domn’a ; Crucea Roşia; Dómnele ; Camer’a si Senatulu ; Curţile de casatiune si de Compturi; Curţile si Tribunalele; Clerulu si Professorii; Societatea academica si geografica; Militarii străini; Străinii civili si in fine tribun’a reservata. Pe partea stanga erau tribunele: Delegaţii judeţeloru; Press’a; Autorităţile administrative; Comerciulu si Industri’a; Răniţii si in fine tribun’a publica. In intrulu cercului formatu de tribune erau asiediati pe partea stanga elevii scólei normale, elevele asilului Elen’a Dómn’a si ale celorlalte scóle din capitala, pe partea dreapta elevii scólei de agricultura, ai diferiteloru alte scoli si representantii societatiloru nationale si străine. — Venirea ranitiloru in mediuloculu trupeloru, ce erau însirate pe campi’a dela Baneas’a, fii salutata cu entusiasmu; vitejii ostasi se inchinara cu respectu înaintea ranitiloru. M. S. Regala Domnitoriulu, care sosise la Banes’a inaintea Domnei, trecu pe dinaintea trupeloru. După sosirea Dómnei, care fu primita de strigări entusiaste de ura, se celebră unu serviciu divinu pe unu altaru de campu de catra Santi’a S’a metropolitulu-primatu, asistatu de SS. II. episcopii de