Gazeta Transilvaniei, 1879 (Anul 42, nr. 1-104)

1879-06-10 / nr. 46

de imbunatatiri si colonisare in Epiru si fiacare e gat’a, a sprijini ideele d-tale, indata, ce se va resolva cestiunea greaca din Thesali’a. Este inse fóarte adeverata, ca cestiunea cealalta multu mai importanta, a ocuparei Novibazarului prin Austria, e inca totu o cestiune deschisa: dér’ sperezu, ca Turci’a se va decide, a nu încrede niciodată chei’a Albaniei si a Bosniei unei poteri, a careia intentiune, de a lua in posessiune drumulu de feru ce duce la Salonica, este cunoscutu adi fiecăruia. Spre a neutralisé cumu se cade influinti’a Austriei in Albania, ar’ fi pote de mare avantagiu pentru Turci’a, si Itali’a, ainfiinttao linia de vapore, care, plecandu dela Vari, se atinga porturile dela Durazzo, Vallona, Corfu, Lejada, Parg’a si Prevesa. Eu credu ca societatea italiana de Floria ar’ lua asuprasi acestu serviciu impreuna cu nate dela Constantinopolu, déca ar’ poté conta la subventiunea, care o platesce de presentu Turci’a Lioydului austriacu, care prevede serviciuiu postaiu forte neregulatu ! . .“ Nu mai incape indoiéla, ca Itali’a agitéaza in Turcia necontenitu in contra Austro-Ungariei. De Gubernatis, care este acuma consulu in loculu lui Corte, face totu spre a castiga simpathieie Albanesiloru pentru Itali’a si a paransâ cu ajutoriulu loru si alu Turciei atâtu planurile Greciei de a luâ in posessiune Thesali’a si Epirulu, câtu si acele ale Austro-Ungariei de a ocupă Novibazarulu. Italianii sunt forte nemultiamiti inca de pe timpulu Congressului, din causa ca nu s’au alesu cu ceva macaru in Orientu. Politica loru merge intr’acolo, de a pune man’a si pe litoralulu marei adriatice de pe partea peninsulei balcanice. De alta parte partid’a celoru neimpacati, oamenii Italiei »brndente“, inca neeliberate, ceru constantu ca Austri’a se cedeze Italiei Trientulu si litoralulu locuitu de italiani. In urma acést’a relatiunile dintre Itali’a si Austri’a sunt férte încordate si faptulu, ca guvernulu italianu a concentratu mai multe corpuri de armata in Italia de susu, da inca si mai mare iutrementu scriiloru nelinistitorie ce se latiescu prin dinarie. Sub asemeni impregiurari nu ne surprindu declaratiunile, ce se făcu de câtra foile oficiose din Vien’a, câ inca nu s’a facutu nici o pregătire militară pentru ocuparea districtului Novibazar si ca abia după ce o comissiune de ofițeri austriaci, care inca nici nu s’a constituitu va esamina împreuna cu o comissiune turceasca drumurile, localitatile s. a. din Novibazar. Pe langa toate mai este si cornițele Andrássy bolnavu si are lipsa de recreatiune, asiadér’ guvernulu austro-ungaru nu se va grăbi cu ocuparea — si după noi, are si causa de a nu se grăbi. Totusiu se póte ca terminulu ocuparei se fi fostu deja frcsatu de câtra militarii poternici din Vien’a, si póte ca intr’o buna dimineatia se fimu surprinsi de scrrea ca o hartiuiela a avutu locu intre trupele austriace si luptacii ligei albanese, déca guvernulu, care s’a friptu odata, nu va fi mai cu bagare de seama la espeditiunea a dou’a. Eri, Vineri, s’a inceputu in camer ’a romana desbaterea asupra proiectului de respunsu la discursulu Tronului. Publicamu mai la vale atâtu elaboratulu comissiunei Camerei câtu si acelea alu comissiunei alese de câtra Senatu. Cu privire la celu din urma observamu inse, câ a fostu sus tienutu numai de câtra majoritatea membrilor u din comissiunea Senatu- lui care se compune din dd. M. Cogalniceanu, I. Ghic’a, P. Gradisteanu si D. Pruncu. Minoritatea representata de d. generalu G. Manu, a propusu uuu contra-proiectu, pe care spatiulu nu ne-a permisu a’lu publica. Proiectulu de respunsu alu d-lui G. Manu se abate in unele puncte de acel’a alu majoritatii. In introductiane se provoca acestu proiectu la asigurările ce le contiene Mesagiulu, câ guvernulu n,a prejudecatu cestiunei israelite si câ poterile europene n’au cugetatu a impune României solutiuni absolute, apoi dice, câ guvernulu e singuru in stare a apretia toate elementele cestiunei si ’lu provóca, câ se propună Senatului o solutiune. (Acest’a o cere opostiunea conservatoriloru, dér’ guvernulu pare a fi decisu a nu luâ inițiativa, ci a lasa, câ Camerele insesi se propună solutiunea.) Mai departe proiectulu d-lui Manu face o recriminare guvernului d’cendu, ca deca la ultimele alegeri ordinea materiala n’a fostu nicairi turburata acést’a se datoresce nu nepartinirei si legalității celoru dela potere ci numai intieleptiunei poporului si moderatiunei corpului electoralu. In fine dice, câ camerele au inca missiunea de a se ocupa de legi si reforme menite a consolida institutiunile tierei si a garantă mai alesu practica reala si sincera a principieloru contienute in constitutiune. Fagia cu acestu proiectu alu minorității despre care se poate prevede ca nu va fi primita de Senatu, proiectulu majoritatii Senatului si acel’a alu Camerei se marginesce de a respunde la Mesagiu fara de a se pronuntiă categoricu asupra cestiuniloru celoru mari ce sunt a se resolvă, ci numai aratandu dorinti’a de a lucră in directiunea indigitata in discursulu tronului si constatandu multiamirea cu atitudinea guvernului observata la alegeri. — Diplomații Europei apusane, cari de uuu timpu incoce se întrecu unii pe alții in complimentarea lui Bismarck — dovada si atitudinea loru in cestiunea recunoascerei României — au fostu foarte neplacutu surprinsi de procederea cancelariului germani in cestiunea Egipetului. De ce se amesteca Bismarck in afacerea orientala a Egipetului, ce scopuri urmaresce el cu acestea ? Asta se intreba cu mirare lumea diplomatica. Cu privire la acestea i se scrie lui „N. fr. Presse“, ca si in Paris sunt oamenii tare nelinistiti din caus’a intrevenirei lui Bismarck, intr o cestiune, care atingea directu numai pe Frangi’a si pe Angli’a; din acést’a s’ar’ poté nasce lesne o complicatiune. Amesteculu germanu intr’o afacere orientale este unu factoru cu totulu nou si se pote, diseuuiu diplomatu, că cortina, care a cadiutu acuma unu anu la Berlinu, se se redice earasi acolo. Discursula deputatului Parteniu Cosma, tienutu in siedinti’a dela 5 Maiu a. c. a dietei maghiare. (Urmare.) On. casa ! O cestiune seriósa, fórte seriósa este obiectulu pusu la ordinea dilei. După modest’a mea părere abia se va fi pertractatu in parlamentulu nostru o cestiune mai ponderosa, nu atatu pentru celea ce sunt esprese in proiectulu de lege, ci mai multu pentru acelea ce nu sunt esprese acolo, cari inse — facutu odata pasiulu primu — inevitabilii voru trebui se urmedie, si merita prea multu, ca cu toata seriositatea se desbatemu, se ne ascultamu unii pre altii cu paciintia, se cumpanimu motivele aduse cu maturitate, si se ne silimu a delatura temerile juste acuma, candu nu e tardiu, pana candu lavm’a n’a pornitu; caci deca va porni odata la vale nu este potere ca se se puna stavila in decursulu ei, si nu este profetu, care se ne scie povesti: ce dimensiuni va lua pana candu va ajunge in prapaste ? Atatu raportulu comissiunei catu si oratorii cari s’au declaratu pana aci, toti consimtiescu intru aceea, ca introducerea limbei maghiare ca studiu obligatu in scaiele popolare nu este scopulu, ci este numai pasiulu autaiu catra scopu, numai inceputulu actiunei, prin urmare negresitu trebue se ne asteptamu la continuarea actiunei. Apoi aceia carora le au succesu a aduce acestu proiectu in camera, nu se voru multiumi cu atata, ci se voru folosi de tote midilecele, ca se ’si alunga scopulu loru de maghiarisare cu orice pretiu, din care nici acuma nu făcu secretu (contradiceri în steng’a estrema.) K o m a t y : „Cine sunt aceia ?* C o s m ’a : Eu nu voescu se promenescu numele nimenui cu asta ocasiune, inse déca me provocati voiu fi necessitatu a esi si cu nume. Komjaty: „Poftimu !“ C o s m ’a : Apoi bine! déca chiar’ voiesci ? intr altii si d-ta esti unulu, care sub decursulu acestei desbaterei chiar’ pe loculu acest’a ’miai disu, cu voesci se magiarisezi nationalitatile nemaghiare „cu feru si cu focu“ (tűzzel vassal), cu orice pretiu! Asta este politic’a D-vóstra, si la acesta acţiune consideraţi D- vóstra de „pasiulu primu“ proiectulu de lege de sub discussiune. (Aprobări in steng’a estrema si esclamari — de „adeveratu este!“). Asia déra amu dreptu d-loru? Cu atatu mai bine! pana aci se nega acesta si din drept’a si din steng’a, de aci incolo celu putinu ne potemu provoca la acesta constatare! On, casa! Spre ajungerea scopului espresu in acestu proiectu, spre ducerea in deplinire a acestui scopu defeliu nu sunt necessare mediulacele ce ni se recomenda. Ve declara inainte, ca eu nu stim, n’am fostu, si nici odata nu voiu fi contra la aceea, ca fiacare cetatianu alu acestei patrie deca numai póte se invetie limb’a maghiara, pentru ca aceea numai folosi i póte (Aprobări vii) se invetie si pe cea nemtieasca, caci si de aceea are lipsa (strigări in stang’a , de aceea nare nici o lipsa!“) se invetie chiaru si cea firancesa (contradiceri in stang’a estrema si esclamari ,dara si pe cea russeasca! ?“) Cine are lipsa de ea invetie-o si pe aceasta ! Eu m’asiu foarte bucura, de cumuva fiacare romanu ar’ sei limba maghiara si câ nu sunt cu antipathia câtra ea, ve dovedescu cu fapt’a, câ eu inca m’am insuitu a o invetiâ, si precumu vedeti o vorbescu binisioru, inse a o generálisé acésta intre referintiele nóstre etnografice in — Ungari’a este absolutu inpossibila. Eu n'asiu avé nimicu in contra scopului ce se esprima in introducerea proiectului de lege, ca adeca: „fiacarui cetatianu alu statului se i se de ocasiune potrivita de asi poté insusi limb’a maghiara, ca limba oficioasa a statului“, mai cu seama de cumva aceea s’ar esecuta astfelu, precum se dice in motivele comissiunei — adeca: cu incetuiri si cu cea mai mare crutiare, fara ca se se aplice fortia, fara ca se se pofteasca cu ori care nationalitate din patria se se lipsesca de limb’a sa, seu se ’si neglige nici catu de putina desvoltarea limbei sale.“ Contra unei asemenea esecutari a scopului espresu in proiectu — uu credu se fia unu omu in patri’a noastra, care se pota ave îngrijiri fundate. Inse d-loru ! care este corolariulu adeveratu alu acestoru premise ? Acela, cu statulu pe spesele sale se infiiutiedie in fiacare comuna décapate, sau celu putinu in centre scele, in cari acei cari voescu se poata invetia limba maghiara. Va se dica: introducerea proiectului de lege presupune dispositiuni permissive si institute de ale statului; candu vine apoi la modulu esecutarii acestui principiu, nu mai este vorba de permissivitate, ci se recomenda dispositiuni imperative, si realisarea acestora nu pe spesele statului, ci in cea mai mare parte pe spesele confessiuniloru si ale privatiloru, cari din cruntele loru sudori au infiintiatu scolile pe care cu multu necasa le sustienu, fara de a fi ajutorate din partea statului, au numai materialminte, dér’ nici chiaru moralminte, — caci eu vasiu screuaru destule casuri, in cari organele statului — si inca nu numai cele denumite, ci si chiar’ cele alese, au denegatu si celu mai micu sucursu moralu scóleloru confessionali, si n’au facutu nici macaru atata, ca se incassedie salariulu bietului invetiatoriu, caci — dicu ei — in interessulu statului nu este sustinerea scóleloru confessionali, ci straformarea loru in scóle comunali. Se tintesce dér’ la succesiv’a amortisare a scóleloru confessionali si la transformarea loru in comunale. Ei dér' acestea sunt proprietatea fonduriloru cari le sustieau. Simonyi Ernő: „Duca si fondurile, nimenea nu se atinge de ele !“ C o s m a : Fara de fonduri nu veti poté sustine scóle, caci fara plata nu va invetia niminea nici romanesce nici unguresce! — Si sunt proprietatea acelora confessiuni, si acelora privati cari le au infiintiatu, cari singuri sunt in dreptu a dispune de ele. Eu d-loru din datele statistice, cari ni le au presentatu d-lu referinte in cuventulu seu de introducere, prin cari ne arata: catu de mare este disproportiunea intre numerulu celu mare alu scóleloru confessionale si celu micu alu scóleloru sustinute prin statu — tragu alte consecintie decatu ce au trasu densulu. Eu de aci nu tragu acea consecintia: ca se ve uisuimu a transforma catu de multe scóle confessionale nu de celea comunale, ci aceea, ca se ne bagamu bine de séma, se ne insuimu cu acelu capitalu mare, cu care contribuescu confessiunile pentru scopulu invetiamentului se’lu conservamu, se nu-li luamu voi’a confessiuniloru de a ne sprijini, si se nu le silimu a’si subtrage sucursulu si capitalele sale dela invetiamentu, caci in casulu acela statulu va trebui se sacrifice neasemenatu mai multu ca astadi pentru invetiamentu Repetu, ca nu intr’atata scopulu catu modulu esecutarei lui insufla ingrijiri, caci la esecutare in zadaru contestati, negresitu se va ataca si dreptulu de proprietate si autonomia confessiunilorunde cumva nutrimut concepte adeverate despre autonomia si nu voimu se o reduceinu după plăcu. Si me temu ca astfeliu cum este la noi organisatu invetiamentulu, cu organele subalterne de astadi ale gubernului, se voru escu atatea vecsatiuni, atatea frecări si atatea neintielegeri intre organele esecutive ale gubernului si intre autoritatile superiori ale autonomieloru bisericesci, in catu fia inspirate acelea de cea mai mare bunavointia pentru punerea in lucrare a acestei legi — vrendu, nevrendu, voru fi silite se lase invetiamentulu intregu in sarcin’a statului, seu statulu va rumpe cu ele. Negați ca aci ar’ subverau causa naționala si politica ci o reduceți simplu la cestiune de cultura. Si apoi cu ce se motivadia aceasta cestiune culturala? Referintiele comissiunei de instructiune publica in motivele scrise in reportulu seu, pre care si d-lu Várady si’lu declara de alu seu, precum se si cuvine, ca se’lu considere de alu seu fia care membru din comissiune — der’ pe care eu totusi voescu a’lu considera numai de actulu reporterului — dice: ca animarea usioru receptibila a copilului prin invetiarea limbei maghiare se’si insusiesca si simtiulu iubirei de patrie si alu patriotismului. Era la altu locu : „Inse, On, casa ! de si nu totulu, desi nu prea multu astepta comissiunea dela unu astfelu de proiectu de lege specialu, atata totusi cu totu dreptulu poate afirma, ca punerea in viétia a unui astfelu de proiectu este unu passu insemnatu inainte, catra scopu, ca efectulu aceluia ilu vomu simti pretotindeni, unde elu va intimpina patriotismu si bunavointia, dara totu-odata cu redicarea la valore de lege a acestui proiectu va pune in positiune pe gubernu, ca acolo unde patriotismulu si bunavointi’a lipsesce, dara terenulu si materialulu potrivite pentru esecutarea legii esista, se aplice mijloacele legali, si se le câstige valoare.“ — Asia dera de aci incolo patriotismulu si iubirea de patria se conditionédia dela invetiarea limbei maghiare ! Era in cuventulu seu de introducere dice si mai multu d-lu reportera. Declara, ca de aci incolo invetiatoriulu va avéa ocasiune „prin limb’a maghiara a sădi (becsepegtetni) in frageda anima a copilului patriotismulu si iubirea de patria. “ De aci firesce urméaza : câ adi aceia cari nu sciu limba maghiara nu au patriotismu si iubire de patrie.