Gazeta Transilvaniei, 1879 (Anul 42, nr. 1-104)
1879-06-10 / nr. 46
Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese: Joi’a si Duminec’a. ZPxetl'va.l'u. arbora.am.ervtvLlia.l : pe unu anu 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er. — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu seu 28 franci. ri.u.lUL 2LIL Se pre3a va.rti.exa. la postele c. si r. si pe la doi. corespondenti. -A.rx.-va.aaci-u.rile . un’a serie garmondu 6 er. si timbru de 30 er. ?. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 46. Dumineca, 10 22 luniu 1879. Cu 1 luliu st. v. 1879 se incepe unu nou abonamentu la „GAZETA TRANSILVANIEI." Rogamu pe On. Domni prenumeranti ai fetei nóstre, alu caroru abonamentu espira cu 30 Iuniu st. v. 1879, se binevoiasca a si’lu reinei de cu vreme, daca voiescu cu diuariulu se li se tramita regulatu. De la 1 luliu st. v. incolo diuariulu se va tramite numai aceloru domni, cari au binevoitu a-si reinoi abonamentulu. Domnii noui abonanti sunt cu deosebire rogati a ne tramite adressele d-loru esactu, aratandu si post’a cea mai apróape de loculu, unde locuiescu. 35.“ Pretiulu abonamentului la „Gazet’a Transilvaniei“ este : pentru Brasiovu: pe trei luni 2 fl. pe siese luni 4 fl., pe anu 8 fl.; adusa in casa : pe trei luni 2 fl. 50 cr., pe siese luni 5 fl. , pentru Austro-Ungari’a cu post’a: pe trei luni 2 fl 50 cr., pe siese luni 5 fl., pe anu 10 fl., pentru Romani’a si alte tieri esterne : pe trei luni 7 franci, pe siese luni 14 franci, pe anu 28 franci. (Abonamentulu se primesce si in bilete hipotecarie romane.) Banii de prenumeratiune sunt a se tramite (mai usioru prin assignatiuni postate) la Redactiunea „GAZETEI TRANSILVANIEI“ in Brasiovu. Brasiovu, 9/21 luniu. Intravoru trupele austro-ungare in Novibazar si candu ? Acést’a întrebare se repeta de nenumerate ori pe fiacare di, de catra cei ce se intereséza de mersulu politicei nóstre orientale. In Austro-Ungari’a cu deosebire este mare numerulu acelor’a, cari voiescu se scie acest’a, căci ’i importa fórte multa, deorece continuarea marsiului spre Salonicu va recere noue mobilisari si astfelin noue jertfe din partea poporatiunei. Curiositatea publicului politicu si nepoliticu e dér’ mare si nu e mirare, ca cei mai multi voiescu se li se spuna si diu’a si ar’a, in care se voru pune din nou in miscare colóanele austro-ungare. Diuaristic’a din monarchia, tienendu contu de acést’a dorintia generala, a reprodusu tóate scirile bune si rele, esacte si neesacte, câte priveau ocuparea districtului Novibazar, ba unele foi sciura se numésca chiaru si regimentele, cari voru fi mobilisate pentru scopulu acestea. Cu unu cuventu opiniunea publica era preparata câtu se poate de bine pentru reînceperea actiunei, canducata se redica oficiosii din toate partile spre a desminti „categoricu“ toate scirile respandite pana acuma in cestiunea ocupatiunei. „Nu este adeveratu câ noulu consulu russescu din Bosni’a ar’ fi primitu unu beratu turcescu, este o inventiune câ Curi’a papala ar’ fi refusatu a tractâ cu guvernulu austro-ungaru despre regularea relatiuniloru bisericesci ale Bosniei si Herzegovinei, provocandu-se la conventiunea, care recunosce pe Sultanulu de suverani, sunt in fine neadeveruri tendentiose toate faimele de mobilisare si de pregătiri pentru intrarea trupeloru austro-ungare in sandjaculu Novibazar* — asigura „Correspondinti’a politica.“ Oficiosii canta si oficiosii descânta. Ei au vorbitu mai antaiu de apropiat’a intrare, acuma totu ei desmintit ce s’a scrisu pena acuma. Penele oficiose trebuie inse se scrie asia cumu li se dictéza, noue ne sta liberu a crede sau a nu crede in cele ce le spunu. Un’a ni se pare a fi mai presusu de orice indoiela, câ adeca acțiunea s’a mai amanatu pe câtuva timpu. Organulu oficiosu adauge, ca mai antaiu trebuie se se constate de câtra o comissiune militară starea comunicatiuniloru si a cantonamenteloru pentru trupe. Acest’a inse nu poate fi o causa de ajunsu pentru amanarea ocuparei, cu atâtu mai vertosu, căci de alta parte se asigura ca in Novibazar domnesce liniste. Care e dér’ adeverat’a causa ? Amu poteau-o cauta in situatiunea esterioara, in agitatiunile ligei albanese, in intrigutele tresute de câtra diplomati’a italiana s. a. Dér’ credemu, câ ne apropiamu mai tare de adeveru, déca dîcemu, câ causa amanarei actiunei este a se cauta in situatiunea interioara a monarchiei. Poate se fia indiferentu pentru scopurile cele mari ce le urmaresce monarchi’a austro-ungara câtre drumurile din Novibazar sunt mai bune sau mai rele, dar’ este de mare importantia pentru guvernulu centrala de a-si crea o positiune forte in intru, înainte de a reîncepe actiunea orientala, care poate se aiba consecentie serioase. Trebuie se repetimu ce amu mai disn inainte de ocuparea Bosniei si a Herzegovinei, câ militarisce monarchi’a e destulu de bine preparata pentru actiune, nu inse politicesce. Guvernulu a intreprinsu ocupatiunea in contra vointiei partideloru domnitare dualiste si trebuie se-o continue totu asia. Prin acestea inse se espune din nou la unu mare periculu, din care abia a scapatu anulu trecutu. De aceea trebuie se-si asigure mai antaiu positiunea din intru fagia de partidele domnitare, ca aceste se nu-i pota paralisa planurile viitore. Guvernulu centralu spre a ajunge acestu scopu se afla prin urmare necessitatu a inota in contra torentelui dualisticu. Acestu torentu a impedecatu si impedgea necontenitu actiunea monarchiei in afara, de unde urmeaza, ca guvernulu centralu va avea numai atunci mana libera, daca va fi delaturatu seu modificatu sistemulu actualui de guvernare. Temerile dualistiloru, ca ocuparea Bosniei va fi punctulu archimedicu pentru a scote din tietini dualismulu sunt fórte fundate. Preparatiunile neterminate din intru sunt dar’, după a nóstra părere, principal’a causa a stagnatiunei politicei orientale austro-ungare. Dela resultatulu acestoru pregătiri, a alegeriloru din Austri’a s. a. va depinde der’ daca si cumu se va continuă acțiunea orientala, nu vise dela resultatulu anchetei militare din Novibazar. Cronic’a evenimenteloru politice. In diu’a de 14 luniu a. c. s’a deschisu diet’a croata in Agram. Indata la inceputulu siediutiei după reportulu deputatiunei, care fu tramisa la Vien’a se asterna Maiestatiloru cu ocasiunea nuntei de argintu adress’a de felicitare a dietei s’a redicatu dr. Starcevics si a declaratu, ca trebuie se desaprobe enuntiatiunea politica, ce o contiene acea adressa de felicitare, la a cărei votare nu fusesse de facta. Densula face o paralela intre felicitările ce se făcură inainte cu o suta de ani reginei Maria Theresia, si intre cele de acuma. Regin’a declarase atunci, ca Mari’a Theresi’a se simte fericita dar’ ca Regina este nefericita. Mari’a Theresi’a a ingrijitu pentru supusii sei cu o mama, popoarele ’iau fostu pentru acést’a multiamitoare, si cu deosebire Croații au apucatu armele cu bucuria pentru Regin’a loru. Acuma s’au tramisu felicitări unui nepotu alu Măriei Theresiei si i s’au promisu sprijinulu si fidelitatea poporului croatu, dar’ nu s’a cerutu totodată ca se restitue drepturile Croației. Furtunosu si amenintiatoriu a fostu timpulu in care s’a suitu pe tronu regele Franciscu Iosifu. Earasi au saritu la arme Croații si au trantitu la pamentu pe inimicii imperiului, dar’ nu au seceratu nici o multiamire pentru acesta. Urmarea a fostu ca Croații in resbelele ce avura locu după 1848 nu s’au mai luptatu cu aceea voie de jertfa câ mai inainte. Austria nu a respectatu si nu a implinitu niciodată dominitele poporeloru sale, ear’ cu deosebire acele ale Croației, si de aceea e fórte lesne de intielesu, de ce se bucura atunci multi asupra nenorocirei ce a venitu asupra monarchiei. Astadi situatiunea Austro-Ungariei este muitu mai rea, decatu după Solferino, caci are totu atati inimici câti vecini. Monarchia a cutezatu a intra in tiara străină, de unde de siguru va trebui se iesa cu rușine. Situatiunea monarchiei e mai desperata ca ori si candu, e mai periculosa, ca pe timpulu Măriei Theresiei, câ după Solferino si daca s’ar’ fi aflatu careva, care se pota vorbi sinceru cu Regele, felicitarea atâtu câ si respunsulu ar’ fi sunatu altfeliu, si regele ar’ fi esclamatu, câ câ tata e fericitu, dar’ ca Rege nefericitu. (Presiedintele întrerupe pe vorbitoriu admoniandu’lu, câ se nu traga in discussiune person’a monarchului) Dr. Starcevics continuandu dice, câ situatiunea Croatiei e foarte nefavorabila si pana candu Croati’a va remane in starea dependenta de acuma, potu se spereze la unu viitoriu mai fericitu numai acele fiintie, cari sunt dedate a manca spini. Era prin urmare datori’a Croatiloru, a cere restitutiunea deplina a drepturiloru Croatiei înainte de a promite sprijinulu loru. Acest’a vise nu s’a intemplatu si de aceea desaproba acelu pasagiu alu adresei, iu care se promite, ca Croații sunt gat’a a aduce jertfe nemărginite. — Discursulu acest’a a produsu sensatiune. Majoritatea a trecutu peste elu la ordinea dilei, dar’ cu toate aceste nu i s’a potutu paralisa efectulu, deorece esista o partida insemnata intre Croati, care cugeta totu cu Dr. Starcevics. Cu privire la situatiunea in Bosni’a si Herzegovina primesce oficioas’a „Corr. polit.“ din Seraievo o relatiune, in care se face mărturisirea, ca situatiunea in provinciile ocupate este departe inca de a fi satisfacetoria pentru guvernulu austriacu. Amu esagerâ, dice coresp., daca amu sustiene, ca guvernulu austro-ungaru ar’ avé de acuma chiaru o partida mare si poternica la spatele sale, pe care ar’ poté cauta cu sigurantia si cu prospecte la unu sprijini tare in casa de necessitate. Simpatii pentru guvernulu nostru, se pote dice, ca nutresce numai poporatiunea catolica, care vise din causa, ca e in minoritate si are putina energia, nu poate forma inca unu factoru care se cada in cumpena. Cu greco-ortodocsii cari observa o atitudine passiva fagia cu guvernulu imperialu totu ar’ mai merge cumu ar’ mai merge, dar’ apoi este si remane grea positiunea fagia de poporatiunea mohamedana. Mohamedanii au suferitu mai muitu prin schimbarea lucruriloru in Bosni’a si e naturalii dara, ca au antipathia in contra noului guvernu s. a. — Daca unu corespondentu oficiosu vorbesce asia, apoi ne potemu închipui cam cumu se presinta in adeveru situatiunea in tierile ocupate. — Care este perspectiv’a trupeloru austro-ungare daca voru intra si in Novibazar ? La intrebarea acesta a respunsu o adunare de notabili conchiamata la Prizrend de catra stefii ligei albaneze din Ipek, Diacova si Novibazar, care adunare a luatu urmatoarele resolutiuni: „Albanesii voru apera tier’a in ori ce casa in contra invasiunei trupeloru austro-ungare. Liga va tramite 15,000 de oameni la punctele acele, cari se voru pare mai muitu amenintiate. Gintile din Albania de josu tramitu 6000 de oameni cu ajutoriu la Priziend, puindu-i la dispositiunea ligei. Se ordona a se incassa dela toti locuitorii vilaietului de Kossovo unu impositu de 10 piastri in argintu de persona. Comitetulu centralu, a caruia resiedintia a fostu pana acuma in Przbend, se va duce la Novibazar si se va declara in permanentia. Optu membri noi voru mai intra in acestu comitetu. Sensatiune a facutu o scrisore dela 6 Aprile a. c. din Roma a fostului consulu italianu in Prevesa Corte adresata lui Ghazi Muktar-pasia, comandantelui armatei din Epiru, si publicata in „Daily News“, in careTurcia este provocata la resistiutia in contra Austriei prin urmatoriele cuvinte. .. „Amu propusu cabinetului italianu proiectului- tale,