Gazeta Transilvaniei, 1879 (Anul 42, nr. 1-104)
1879-08-05 / nr. 62
Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ esc: Joi’a si Duminec’a. ^redlvLlv«. stToon.siaan.eaa.tu.l-\a.i . pe unu anu 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er. — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu sau 28 franci. Se prenumera : la postele c. si r. si pe la dd. corespondenti. -A-aavLn.civxrile : un’a serie garmondu 6 cr. si timbru de 80 cr. v. a. pentru flacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 62, Dumineca, 5 17 Augustu 1879. Brasiovu, 4/16 Augustu. Iute după întâlnirea dela Gastein s’a schimbatu sceneri’a in interiorulu monarchiei austro - ungare. Retragerea ministrului de esterne Andrássy, demissionarea ministeriului austriacu si numirea unui nou ministeriu Taaffe sunt evenenimente de cea mai mare gravitate pentru monarchi’a nóstra. Scirea adusa de „Pester Lloyd“ s’a confirmatu. Se auuntia ca Maiestatea S’a ar’ fi si primitu in principiu demissiunea comitelui Andrássy. Amicii din Berlinu nu se mai intrepriu pentru favoritulu loru. Maghiarii nu mai saru iu ajutoriulu lui, nimenea afara de mic’a garda a fideliloru sei aderenti nu’luiea in aperare. Coritele Andrássy si-a implinitu chiamarea, si-a finitu cursulu si acuma poate se faca contemplatiuni asupra activitatii sale ca ministru de esterne in verand’a palatului seu dela Terebes »Der Mohr hat seine Schuldigkeit gethan, der Mohr kann gehen.“ De Franciscu Deák se dice, ca a conjuratu pe Andrássy se nu primésca postulu de ministru de esterne, se remana in Ungari’a, caci la Vien’a nu are rădăcină si acolo va fi numai cu unu bradu frumosu, pe care la Craciunu ilu ieau si ’lu impodobescu cu totu feliulu de dulcetiuri si jocarii, spre a’lu arunca apoi, după ce si-a facutu servitiulu si a sositu auulu nou, in camer’a cu lemnele. ■ Foile maghiare opositionale ’i aducu acuma aminte comitelui de aceste cuvinte ale lui »tat’a“ Deák. Da, comitele Andrássy a cadiutu, pentru ca i s’a uscatu si redacin’a ce-o mai avé in Ungari’a si-a perdutu toata poporalitatea si intre conaționalii sei, după ce la celelalte popoare n’a avut’o si nu si-a potut’o câstiga niciodată. Si daca este vreunu poporu, care are mai putina causa de a se intrista pentru caderea ministrului de esterne atunci acest’a este poporulu romanu din Transilvania. Daca coritele Andrássy, cumu sustiene organulu seu dela Budapest’a este in adeveru creatoriulu dualismului, atunci elu a fostu si creatorului (Juiunei fortiate a Transilvaniei cu Ungaria. Andrássy si nimenea altulu a staruitu ca ministrupresiedinte alu Ungariei, pentru ca se se faca tabula rasa cu tóte legile ce se creaseră in period’a lui Schmerling in favorulu poporului romanu din Transilvania si actulu acel’a, unicu in istori’a legislatiunei, prin care se invalidéza legile privitóre la egal’a îndreptăţire a Romaniloru transilvani, este contrasemnatu numai de coriţele Andrássy. Dar’ nu numai desvoltarea Romaniloru ardeleni a fostu impedecata prin pasirea pe aren’a politica a comitelui Andrássy, dar’ si popóarele slave cu deosebire acele ale Austriei au avutu se sufere multu in urma lui. Venirea lui la ministeriulu de estenne a fostu chiaru o demonstratiune in contra tuturoru incercariloru de impacare a nationalitatiloru din Austria. Lucru firescu, daca acuma, candu din nou s’a recunoscutu necessitatea impacarei si multiamirei poporeloru din monarchia, trebuie se repasiasca aceiu barbatu de statu, care a lucratu atâta in contra ei. Si tocmai impregiurarea, cu Andrássy cade intr’unu momentu cându se constituie noulu ministeriu alu Austriei, care are scrisu pe stindartulu seu impacarea cu Cehii s. a., este de cea mai mare importantia si ne arata ca schimbarea ce se esecuta, nu se datoresce atâtu politicei esteriore a comitelui Andrássy, câtu atitudinei sale in afacerile interiore ale imperiului. Cu alte cuvinte, amu ajunsu la aceiu punctu de unde se incepe, ceea ce s’a asteptatu de multu, ceea ce devenise o dorintia generala si o necessitate imperativa, schimbarea sistemului de guvernare in Austro-Ungaria. Nu ne indoimu, ca acest’a schimbare, pe care amu prevediut'o de multu, se va face incetu si ca vomu avè se trecemu inca prin multe fase, care de care mai periculose, dar’ daca este, ca monarchi’a acest’a se se consolideze pe base durabile nu se pote se mai remanemu multu in starea trista si confusa, in care ne aflamu astadi. Er’a care va urma acuma va fi er’a conservativa, ea nu va schimbă multu in situatiunea poporeloru, va prepara inse terenulu pentru o alta stare de lucruri mai senatoasa, mai vitala si mai durabila. Situatiunea este destulu de seriósa pentru fiecare poporu din acesta monarchia. Cei ce voru fi cu bagare de séma mai mare, se voru profită mai multu dintr’iasa. Este o mângâiere si pentru noi Romanii, ca Andrássy cade si după elu va trebui se cada si Tisza, acest’a inse nu ne recompenséza inca pentru suferintiele nóstre. Trebuie se veghi amu dar’ si se ne facemu si noi datori’a ce ne incumba. Dinarele despre retragerea comitelui Andrássy. »Pester Lloyd“, organulu ministrului de esterne scrie cu privire la retragerea lui intre altele : »Demissiunea comitelui Andrássy ar’ trebui se provoce cea mai adânca ingrijire daca ar’ sta in legătură cu ce se prepara in politic’a interiora a Austriei. Daca in adeveru ar’ esista o asemenea legătură n’aru mai fi nici o dubietate, ca in Austri’a nu se planuiesce reconstructiunea ci reactiunea si impacarea cu Cehii si pasirea pe arena a ligei feudale ar’ aparé deodata intr'o lumina cu totulu alta ca pena acuma. In casulu acest’a amu trebui se fimu gata noi cei din Ungari’a la o lupta si o aperare din cele mai intensive“. . . »Si asia nu potemu se ropetimu, că perspectiv’a ce ni se presenta, este neplăcută si amenintiatore. Vedemu sguduita positiunea unui barbatu de a caruia nume si activitate sunt legate cele mai mari acuisitiuni ale Ungariei si nu scimu, care se ’lu pota înlocui. Cornițele Andrássy nu este consideratu de noi numai ca ministru de esterne, elu este totodată si creatorulu dualismului, si lupt’a, ce se porta, in contra-i a îndreptată contra celui din urma mai multu, decâtu contra urditoriului politicei de ocupatiune. Vedemu clatinandu-se o ordine de lucruri, in care isi au radacina toate garanțiile drepturiloru si e autonomiei noastre si vedemu noue mișcări, a carora efecte si scopuri sunt necalculabile. C’umu cuventu vedemu earasi stabilitatea lucruriloru si a desvoltarei amenintiata si apropiandu-se o politica esprimentala a careia sfarsitu nu e omu, care se-o pota prevede“. . . »Magyarország“ organulu opositiunei întrunite maghiare scrie intr’unu lungu articulu de fondu intre altele : »Scriea despre caderea comitelui Andrássy a venitu tocmai pe timpulu intalnirei imperatiloru Franciscu Iosifu si Wilhelm in Gastein. Este der’ darii ca calatori’a dela Gastein si Terebes stau in legătură strinsa un’a cu alta. Fiecare o scie câ Andrássy are se multiamasca intallnirei din Salzburg câ a devenitii ministru de esterne. Pe elu nu numai cu la redicatu, ci la si tienutu pe fotoliulu ministeriului de estenne amiciti’a germana, care a consideratu pe corniţele Andrássy, ca pe o garanţia pentru relatiunea cordiale, ce s’a născutu intre Germani’a si Austro-Ungari’a după resbelulu germano-francesu. S’a disu din cercurile mai inalte, ca pana va fi Andrássy ministrulu de esterne alu monarchiei austro-ungare, pana atunci relatiunea cordiala si sincera a monarchiei acesteia fatia de Germani’a sta afara de orice indoiéla. Si acuma cadiendu cornitele Andrássy, imperatulu si regele Franciscu Iosifu a credintu câ e de lipsa a merge in persona se visiteze la Gastein pe imperatulu Wilhelm si se’lu incredintieze cu cuventulu seu princiariu, cu caderea lui Andrássy nu va schimba nimicu in relatiunile de până acuma ale Austro-Ungariei cu Germani’a. De aceea s’a dusu Maiestatea s’a la Gastein si de aceea a plecatu totdeodată corn. Andrássy Gyula la Terebes.“ »Pesti Napló“ dice . »Indereptulu lui Andrássy nu sta Ungari’a. Elu si-a taiatu creng’a de sub peciore. Disgrati’a imperatului s’a manifestatu in contra lui Andrássy mai antaiu prin aceea, câ n’a primitu nici o invitatiune la Gastein. Cine va veni după Andrássy nu se scie, despre acést’a esista numai presupuneri. Scimu cu corniţele Taaffe a avutu întâlniri in septemanile din urma cu baronulu Hübner. Afara de Hübner se numescu, ca candidaţi, corniţele Moriz Esterházy (?) comitele Trauttmansdorff, br. Senyey. Hübner este de totu placutu in cercurile aristocratice maghiare. In orice casu uuulu din cele trei ministerie comune se va da unui unguru. Atâta cu privire la acesta. Nenorocirea nu este asia de mare, câ se trebuiau se desperamu in Ungaria. Ne vomu sustiene fara Andrássy. Nimenui nu-i intra in capu a ne ataca. Speramu câ după Andrássy, va cade si Tisza.“ »Deutsche Zeitung“ de Mercuri scrie: Daca corniţele Andrássy a socotitu, câ scriea despre retragerea lui ar’ trebui se provoce in publicu o panica seu celu pucinu o viua nelinistire, atunci eremitulu dela Terebes a intimpinatu o desamagire, care pentru unu omu cu o consciintia de sine cu a lui trebuie se fia forte durerosa. Efectulu care l’a asteptatu, nu s’a aratatu. In locu de a provocă neodihna, scriea despre repasirea lui a facutu ca se se urce cursurile la bursele din Vien’a si străinătate. In locu de a face se se auda in Ungari’a strigarea: »Patri’a este in periculu“, scriea adusa de »Pester Lloyd“ a servitu numai pentru aceea, ca se arate ce afunda e prapasthia, care desparte pe ministrulu ungaru, odinioara atâtu de poporalu, de compatriotii sei. Aci in Cislaitani’a inca nu s’a redicatu nici o voce in favorulu ministrului. Aceea câ press’a liberala si opositionala nu se intrepune pentru densulu nu va surprinde, der’ faptulu câ si press’a oficiosa tace, câ nici ea nu se intrepune cu zelulu indatinatu pentru patronulu si maiestrulu ei, va fi surprinsu in câtuva pe cornitele Andrássy. Vedemu dintr’asta câ crispa e serioasa si câ a crescutu comitelui Andrássy deja peste capu, pre candu credea câ se va poté joca inca cu ea. Daca cornitele Andrássy a crediutu, cu strigatulu după ajutoriu, pe care la scosu elu insusi si nimenea altulu in „Pester Lloyd“, va face se se auda cu ecou unu strigatu de spaima, atunci si in acéstea s’a instelatu tare , până acuma se pare ca lumea este foarte indiferenta pentru aceea, câre va locui cornițele Andrássy sau vr’unu altu cavaliru palatulu istoricu alu ministeriului de esterne din Vien’a.“ Andrássy, dice mai departe numit’a faie, se pune cu predilectiune in parelala cu Bismarck si se tiene cu multu mai presusu de lordulu Beaconsfield si princ. Gorciacov, dar’ repasirea unuia din acesti’a doi ar’ face o alta impressiune in Europ’a, decâtu faim’a despre disparitiunea lui de pe aren’a politica, pentru ca Beacoosfield si Gorciacov representa o programa, unu siru de principie politice, car’ corntele Andrássy representa numai ideile unoru factori, cari voru remane in activitate si atunci daca elu va fi delaturatu. Retragerea lui are prin urmare numai o însemnătate personala, nu si obiectiva pentru politica cea mare. Sinai’a, 2/14 Aug. a. c. Primirea archiducelui Albrecht la Sinaia a fostu câtu se poate de strălucită si calduroasa. Vinu ave impartasi cu privire la acestea urmatoarele: La gara provisorica din Predealu, care era decorata cu stindarte imperatesci austriace negri-galbene si cu tricolore romane i s’au facutu archiducelui onorurile militare de catra o compania de dorobanti in tienuta mare. Inaltimea S’a imperiala dandu-se josu din trenu a trecutu frontului Curcaniloru“, cari fuseseră la Plevn’a si erau mare parte decoraţi. Archiducele a adre-