Gazeta Transilvaniei, 1880 (Anul 43, nr. 1-104)
1880-05-04 / nr. 36
Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese: Joi’a si Duminec’a. ^retivLlvi. a.’boaa.a-xaoLean.t-u.l-va.l. : pe unu anu 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er. — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu sau 28 franci. -A.ma.l-va. ISIE-XXXSe pienumera: la postele c. si r. si pe la doi. corespondenti.A.3a.u.aa.ciu.xa.be un’a serie garmondu 6 er. si timbru de 30 er v. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 36. Dumineca, 16 4 Maiu 1880. Brasiovu 3/15 Maiu. Astadi serbamu diu’a cea mare a redesteptarei nóstre nationale. Terrorismului, ce apasa de ani asupra spiritului poporului nostru, avemu se-i multiainimu daca in multe locuri diu’a de 3/15 Maiu nu se mai serbéza cu manifestatiuni esterioare. Suntemu convinsi inse, ca nu esista unu singuru Romaim de buna credintia, care se nu se bucure in adanculu animei sale reamintindu-si acele dile măreţie, in cari s’au formulatu program’a naţionala a poporului romanu transilvanu. Contrariloru nostri le place a confunda activitatea marei adunari romanesci de pe Campulu Libertăţii, cu tristele evenimente, cari au facutu se isbucnesca in acelu anu revolutiunea. Acest’a părere nu numai ca nu e justificata, dar’ ea dovedesce totodată o completa ignorantia a ideiloru, si a directiunei, care a predomnitu in acea adunare. Nu pentru ca se declare resttelu natiuniloru conlocuitoare s’au adunatu Romanii transilvani in diu’a de 3/15 Maiu, ci ei s’au intr’unitu cu scopu de a întinde man’a fratiésca pe bas’a libertății si a dreptului fiecăruia, pe bas’a egalei indreptatiri a tuturoru. Eata program’a Romaniloru dela 1848, eata principiulu pentru care luptamu si astadi, care si in aceste momente trebuie se reunésca pe toti Romanii de anima, pe toti câti isi iubescu cu aceeasi ardere poporulu si patria ! Nu este in natur’a Romanului de a fi agressivu fagia de alte popoare, de a voi se despóie pe altii de averea si drepturile loru, ceea ce elu a pretinsu si pretinde ne ’ncetatu este câ se i se faca dreptate, câ se i se de ce e alu lui, la ce are unu dreptu cu si Ungurulu. Cine va poté dar’ se invinovatiasca pe acestu poporu lealu, din causa câ, sâtulu de-o sclavia seculara, s’a adunatu in Campulu Libertății si a declaratu in fagi’a tierei si a lumei intregi, ca voiesce se fia liberu si egalu indreptatitu ? Daca este adeveratu, ca o tiera numai atunci poate fi fericita, candu popoarele ei traiescu in multiamire si armonia unele cu altele, atunci din’a aceea in care pacea si bun’a învoire intre popore pe bas’a egalitatii de dreptu s’a proclamatu de câtra celu mai vechiu poporu alu Transilvaniei, ar’ trebui se fiu, celu paginu pentru acésta tiera, o di de serbatóre si bucuria generala. Daca nu este asia, daca din contra serbarea dilei de 3/15 Maiu 1848 se considera ca unu pecatu comisu in contra natiunei maghiare si a statului cine porta vin’a? Caus’a, veti dice, este negresitu sistemulu de fagia asupritoriu, netolerantia rassei domnitare, care pare a fi perdutu de totu sensulu pentru o fratiésca si drepta intielegere cu celelalte popoare. Aveti dreptu. Este o cumplita nenorocire pentru tiera si pentru popoarele ei, ca astadi Romaniloru transilvani nu le mai e concesu a serbâ cea mai mare di din istori’a loru plina de suferintie, o di de pace si de fratiésca lealitate, din caus’a netolerantiei natiunei maghiare conlocuitóre. Noi suntemu vnse de credintia, ca Maghiarii si sistemulu loru nu sunt singur’a causa, pentru care noi nu mai potemu serbatori cumu se cuvine diu’a de 3/15 Maiu. O parte insemnate a vinei cade si pe noi, caci langedi’a nóstra a datu celu mai mare intrementu terrorismului eserceatu asupra poporului romanu. Unde este partid’a naţionala dela 3/15 Maiu 1848? Acest’a partida a trebuitu se se nasca in momentulu, candu s’au proclamatu condusele adunarei nationale de pe Campulu Libertăţii, intrebamu dar’ inca odata, unde a fostu acest’a partida in totu timpulu lupteloru nóstre de treidieci de ani? Grelele impregiurari, veti respunde, nu i-au ertatu se se desvólte, se pasiasca cu energi’a cuvenita pe aren’a lupteloru nationale-constitutionale. Nu potemu se lasamu inse a fi totu numai unu jocu alu intemplariloru si impregiurariloru. A sositu momentulu supremu, ca toti barbatii independenţi ai natiunei nóstre se se grupeze in giurulu stindartului egalei indreptatiri, se se organiseze si disciplineze. Partid’a naţionala se va redica atunci ca unu fenice din cenusie. Lupt’a este drepta si leala, trebuie se-o portamu pe fagia si cu energia! Câ se se realiseze acést’a câtu mai curându este dorintia nóastra cea mai fierbinte in diu’a de 3/15 Maiu. Cronic’a evenimenteloru politice. Se dicea, câ proiectulu de lege privitoriu la scólele medie se va desbate abia la toamna diet’a avendu acuma alte afaceri mai urgente. Domnii Molnár et Baros, mnse au fostu impatienti de a vedé viati’a fetului loru asigurata prin votulu camerei si astfeliu intr’o siedintia paginu cercetata au cerutu a se pune la ordinea dilei proiectulu pentru scólele medie. In siedinti’a dela 11 i. c. s’a amanatu, inca pana a nu se incepe, discussiunea asupra acestui proiectu si asia siovinistii trebuie se ’si mai stempere pagina dorinti’a de a face elogiurile obicinuite nouei opere a maghiarisarei. Tóate cluburile au primitu proiectulu, pe care l’au combatutu numai câţiva protestanţi si dintre independenţi Ludovicu Mocsáry, care sustiene consecventu convicţiunea s’a mai buna si mai drepta in raportulu cu nationalitatile. Estragemu din „Vocea Covurluiului“ dela Galati: „Astadi (25 Aprile v.) se seversiesce in sinulu urbei nóstre unu insemnatu faptu, se deschide sessiunea Comissiunei europene danubiane. Rendulu la presidarea desbateriloru acestui importantu corpu este alu representantului republicei francese. Se scie, cu tractatulu de Berlinu, pe langa marile prefaceri ce a adusu in starea lucruriloru din Orientii, a largitu si competenti’a comissiunei europene a Dunărei intindindu’i poterile dela Dunăre si pana la Porţile de Feru, ear’ resiedinti’a sau scaunulu comissiunei l’a frcsatu, spre marea onoare a urbei nóstre, in orasiulu Galati. In sinulu ei sunt representate marile puteri si dela tractatulu de Berlinu s’a admisu si României onorea de a fi representata. Representantulu României in comissiune este d-lu colonelu de statu majoru P e n c o vici.“ „Acumu in urm’a regularei tractatului de Berlinu, dandu-se României Dobrogea, cu Delt’a Dunărei si insul’a Sterpiloru, negresitu, ca trebuiea se ne intindemu posessiunea pana unde stăpânise Turci’a de faptu, Russia ne contesta acestu dreptu si voiesce a’si întinde hotarulu si asupra partiloru, ce se dăduseră Moldovei prin conventiunea din 1858, dar’ pe cari nu le stăpânise. Aci sta diferendulu nostru. Comissiunea mixta, compusa din delegații Russiei si României, pentru regularea fruntariei in acesta parte s’a separatu fara a se pote intielege Casulu acest’a prin urmare, conformu tractatului de Berlinu, va trebui se vina mai curându sau mai tardiu înaintea arbitragiului si ultimei decissiuni a comissiunei europene danubiane. Aci sta însemnătatea cestiunei, si din acestu punctu de vedere in specia o semnalamu atenţiune! guvernului si tierei. „In câtu ne privesce declaramu, ca cu bucuria salutamu deschiderea sessiunei comissiunei europene dunărene in sinulu nostru, si cu încredere asteptamu dela mnasulu seu spiritu de nepartinire solutiunea insemnateloru probleme, ce are a desbate, premium cu aceeasi confientia adastamu dela dreptatea Europei, solutiunea celui alu doilea punctu de diferendu, ce avemu cu Bulgari’a la Arab- Tabi’a.“ Cetitoriloru nostri le este cunoscutu, ca cu ocasiunea ultimeloru alegeri din Angli’a siefulu de astadi alu cabinetului anglesu Mr. Gladstone a trenutu mai multe discursuri, in cari a atacatu foarte aspru pe A us tr i ’a dicandu, ca este „inimiculu neimpacatu alu libertății“ si tragandu in discussiune chiaru si persoan’a imperatului. De candu a venitu la guvernu Mr. Gladstone s’a imblanditu. Consideratiuni mai iulte de statu negresitu l’au indemnatu a repara eroarea politica, ce a comis’o, câ siefu de partida opositionala. Intr’o scrisoare adresata ambasadorului austro-ungaru dela Londra comite Károlyi, primulu ministru alu Angliei revoca tóate atacurile îndreptate in contra Austriei si ale regentului ei. „Vedu*, dice elu, „câ, câ ministru n’asiu potu nici aperâ nici repeti acelu limbagiu, de care m’am folositu dintr’o positiune, care ’mi dâ mai mare libertate pe lânga mai pagina responsabilitate“. Cornițele Károlyi a assecuratu, câ cabinetulu austriacu nu doresce a trece peste marginele drepturiloru ce i le-au datu tractatulu dela Berlinu si aceste cuvinte, dice Mr. Gladstone, l’au linistitu. Scrisorea lui Gladstone pote se fi fostu dictata de inalte consideratiuni politice, dar’ de o impregiurare fórte importanta n’a tienutu contu, de mandri’a anglesa. Si in adeveru Anglesii sesemtu ruşinaţi, vediendu cu câta devoţiune se escusa primulu loru ministru fagia de Austri’a. Conservativii dicu, câ scrisorea din cestiune este o ne mai audita dejosire pentru Angli’a. Si foile berlinese sunt de părere câ revocarea lui Gladstone poate fi fatala noului cabinetu, deorece compromite vedia Angliei. Diuarulu „l’Independance Roumaine“ primesce din Sofi ’a o interessanta corespondintia, din care estragemu urmatoarele: „Ciudata tiera mai e si Bulgari ’a- Candu a creat’o Europ’a a credintu, ca creeza unu statu, dar’ si-a creatu noue incurcaturi. Inchipuiti-ve o tiera pana ori cufundata in cea mai nagra servitute, fara administratiune, fara scoli s. a., inchipuitive o asemenea tiera înzestrata d’odata cu institutiuni liberale, cu o constitutiune, c’unu parlamentu si tóate, acestea fara se aiba a diecea parte din omenii trebuintiosi la functionarea acestui mecanismu multiplu. . . Paginii Bulgari mai cu ceva instructiune, cari au venitu se ofere serviciele loru patriei liberate, sunt reu vediuti, reu notati de catra majoritatea ignoranta si esclusivista, care are in contra-le toate preventiunile, pe care ignoranti’a le arata totdeuna in contra soiintii.“ „Unu diplomatu strainu, ’mi dicea cu multa dreptate: „Bulgaria va da multa casna protectoriloru sei. Bulgarii sunt aspri, dar’ nicidecumu sinceri; ei au toate defectele Normandiloru fara a avè si calitatile loru. Bulgaria este unu fetu-mortu alu panslavismului. Poate se fia paginu pessimismu in asta apreciatiune severa, der’ in cea mai mare parte este justificata. Credeti, ca pe aici au recunosciutia catra Russia, care cu toate acestea au nascocitu Bulgari’a? Nicidecumu. Nu ’si dau celu paginu ostenala se ’si ascunda ingratitudinea câtra binefacetore? loru. Se declara pe fagi’a, ca Bulgarii astepta numai momentulu propice spre a se sustrage dela influinti’a russasca. — Câtu despre voi, Romanii, nu póate se ve erte partea gloriosa ce au luatu in celu din urma resbelu, „anexarea Dobrogei si cestiunea Arab-Tabiei. . .“ După acéstea corespondentul voiesce se arate, ca agentului romanu Sturdza cu totu tactulu celu possede nu ia successu a indulci relatiunile dintre guvernulu bulgaru si elu. Dealtmintrea, adauge, Bulgarii se porta dusmanosu si in modu esclusivistu fagia de toti străinii. De candu a venitu ministeriulu Gladstone la cârma in Angli’a, Bulgarii au prinsu si mai multu curagiu, ei vedu intr’unu timpu apropiata Rumeli’a orientala unita cu