Gazeta Transilvaniei, 1880 (Anul 43, nr. 1-104)
1880-12-04 / nr. 97
Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese: Jol’a si Duminec’a. I*s©tlvLlvL st'boaa.siaaaeaatu.l'ULl , pe unu anu 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er. — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu sau 28 franci. -AjafULl-UL SXEEL Se prenunera: la postele c. si r. si pe la doi. corespondenti. «A.aa.-a.aacl-u.rlle -un’a serie garmondu 6 er. si timbru de 30 er. T. a. pentru flacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 97. Joi, 416 Decembre 1880. Brasiovu 3/15 Decembre. Pe langa comitatululu Huniudorei abia esista in Ardealu comitatu mai persecutatu de sarte cu comitatululu Fagarasiului. Din nenorocire acestu comitatu este curatu romanescu, numai centrulu lui, orasiulu Fagarasiu, are o poporatiune mai muitu maghiara, ici residéza clic’a, care se întrece cu clic’a din Deva in asuprirea tieranului romanu. Abusurile, ce se comitu in tier’a Fagarasiului au devenitu proverbiale si câtu pentru seracia, apoi Sărmanii tierani cu esceptiunea catorva comune mai bine situate, nu se potu plânge, ca ar’ fi remasu inderetulu altoru fraţi nenorociți, căci „domnii“ de diferite categorii din comitatu ingrijescu barbatesce pentru ca se se faca egalitate si in privintia acesta. Este durerosu pentru noi a ne vede siliți se marturisimm, că pe langa Unguri si Evrei avemu de a face aci cu o specialitate de „domni romani,“ cari privescu pe tierari de unu obiectu de specula marsiava, pe care intemplarea l’a datu pe mana loru, celoru ce favorisati de impregiurari si-au potutu castiga atâtea cunoseintie mediocre, ca se pota fi titulati de săteni cu „d-le Mari’a t’a.“ Aceşti omenti lipsiţi de semitu si fara caracteru au devenitu o adeverata plaga pentru popom, ei au stricatu causei nóastre nationale mai multu chiaru decâtu cei mai incarnati „domni“ de Unguru, mai multu si decatu lipitorile evreesci, cari bantuie acea parte a tierei, pentru ca au sdruncinatu in popom credinti’a in proprii sei fii, chiamati de a’lu conduce pe cărarea spinosa a esistentiei sale si astfeliu l’au impinsu in abisulu coruptiunei, alu seracirei totale si alu desperarei de sartea si viitorulu seu. Ar’ fi unu lucru prea tristu candu intr’unu comitatu atătu de mare nu s’ar afla si óameni, cari făcu o esceptiune onorabila ; inse celu ce va scrie odata istoria comitatului Fagarasiu nu va potu se nu însemne cu negru pagina unde va arată urmările ce le-a avutu pentru poporulu romanu de acolo mamelucismulu servilu si demoralisatu. Apoi, deca insasi aceia, dela cari se astepta ca ei se conducă, ei se lumineze si se apere poporulu in contra nedreptatiloru, comitu cele mai mari abusuri in detrimentulu lui, se ne mai miramu, candu audimu, că cu câteva buti de rachiu străinii cucerescu la alegeri câte unu cercu intregu electoralu? Inchipuiti-ve acuma la cârm’a comitatului o elica străină, care la toate se gandesce, numai la binele poporului nu, er’ prin diferitele comune o mulțime de instrumente vile ale acestei elice, cari prin aceea ca au esitu din poporu sciu se se foloseasca inca si mai bine de slabitiunile lui de de câtu strainulu si veti ave o imagine a tristeloru giurstari din comitatulu Fagarasiu. Si cine póte descrie rolulu funestu celu joca pe langa acest’a ignoranti’a ? Pena astadi comitatulu Fagarasiului inca nu are unu comite supremu propriu si prefectulu comitatului Brasiovu, care a fost numitu provisoriu si comite alu Fagarasiului, pe langa tata bunavointi’a nu pote de aci din Brasiovu, din depărtare atătu de mare, se supravegheze cu succesu mersulu administratiunei in comitatulu vecinu. De aci vine apoi că clic’a din Fagarasiu este atatu putinta. Numai asia ne si putemu resplica strani’a aparitiune, că unu solgabireu (pretoru), care a comisu cele mai revoltatoare abusuri, si contra căruia s’au plânsu diferite comune in atâtea râaduri, inca si astadi ocupa o funcţiune atătu de însemnata. Inca in Septembre 1879 s’au publicatu in fat’a acést’a mai multe scandale comise de acestu pretoru ; acuma unu preotu din cerculu Sierpeni, unde functionéza numitulu pretoru, se plânge, că acest’a a insultatu in modulu celu mai brutalu familia lui, cu ocasiunea unei investigatiuni, batandu-si jocu înaintea sateliloru de cele sânte. E timpulu supremu ca se se curetie odata administratiunea de asemeni functionari, cari latiescu numai coruptiunea in poporu. Inse se mai póte astepta óre asia ceva dela sistemulu actualu ? Cronic’a evenimenteloru politice. Camer’a ungara s’a ocupatu in timpulu din urma cu grav’a cestiune a urcarei dariloru. In siedinti’a dela 13. c. ea a primitu legea pentru darea pe transportu cu adausulu ca se intre in vigore la 1 Februariu 1881. Nu asia de bine i-a mersu guvernului cu darea pe c o n su mu. Discussiunea asupra acestui impositu s’a amanatu pena după anulu nou, la propunerea estremului Madarasz, d-lu Tisza a fost parasitu in cestiunea acest’a de-o parte din mamelucii sei si asia cererea lui ca se se incépa neamanatu discussiunea nu s’a primitu. Intr’aceea nemultiamirea cu nouele imposite cresce pe di ce merge si deputaţii au descrisu situatiunea cu culorile cele mai negre ! Mai muitu curagiu au cei din Aus tri ’a, cu tóate că si ministrulu loru de finance i-au surprinsu c’unu deficitu de vreo 30 milioane. Cislaut? ni’a inse mai are de unde plati si ministrulu Dunaievski sde se ingrijesca si elu pentru înmulțirea doritoru. Câtu despre situatiunea momentana politica, apoi ea este caracterisata prin scirea, ce sosesce dela Prag’a, cu corniţele T a a f f e nu numai că a gratulatu in scrisu lui Rieger, la diu’a nascerei sale, ci a repetitu inca gratulatiunea s’a si verbalu in camera. Acest’a dovedesce cea mai buna intielegere intre guvernu si partid’a autonomista. Intr’unu articulu intitulatu „o programa elastica“ arunca „Deutsche Ztg.“ intrebarea, ca are cornntele T a a f f e pena unde voiesce se mearga in favorisarea Cehismului. „Deca amu cunoasce marginea, la care voiesce a se opri, poate amu dice, se’lu lasamu se ne de o proba a sistemului seu de guvernare. Iuse cornițele Taaffe nu ne ofere nici o garanția, elu singuru nu scie, pena unde ilu va duce torentulu federalistu. Modulu cum guverneza elu acuma ne silesce a arunca foculu agitatiunei in massele poporului germanu, spre a impedeca pe ministru, ca se nu le faca tóte pe voi’a Cehiloru si a Clericaliloru. In cercurile industriale din Vien’a s’a provocatu dilele trecute o agitaţiune in contra impiegatiloru Curtii însărcinaţi cu arangiarea apartamenteloru principelui mostenitoriu si cu insestrarea casei lui. Se lățise de muitu scirea, cu toate comandele pentru procurarea obiecteloru necessarie s’au facutu in Paris. Acesta scire a produsu mare sensatiune si nemultiamire intre industriasii Vienei. De ce se nu ni se de noue se efectuimu aci acasa lucrurile, cari le potemu face totu atătu de frumose cu străinii industriași din Paris — dîcu Vienesii cu totu dreptulu. Modulu cum s’a pusu in scena agitaţiunea a trebuitu inse se faca o rea impressiune la Curte. Foile vienese, acuma opositionale, au tractatu tem’a incuragiarii industriei de acasa cu ceva prea mare aplombu. Representantii cei mai de frunte ai industriei din Vienna tienendu o adunare au rogatu pe primariulu Newald, se merga in persoana la maresialulu Curtii principele Hohenlohe si se cara informatiuni. Maresialulu le dise, câ se poate, ca sé se fi facutu dela Prag’a vreo comanda, der’ elu a luatu toate lucrurile trebuintioase pentru Curte totu din Austria si n’a comandatu in Paris nici mâcaru unu acu cu gamalia. Espressiunea acest’a a mai linistitu pe Vienesi. Cu toate astea diare cu „Deutsche Ztg.“ făcu imputări aspre functionariloru Curții decendu. „Printiulu Rudulf se numesce insusi pe sine cu bucuria si mandria „Vienesu“ si ei (amploiații Curții) alerga la Paris, spre a aduce de acolo mobilele pentru cas’a lui.“ — Ansa la memorat’a agitaţiune a datu o reclama, ce au fâcut’o o firma din Paris, unde s’a comandatu ceva pentru printiulu mostenitoriu. Se pare câ ante-proiectulu austriacu a cadiutu cu totulu, asia câ noulu proiectu ce ’lu va redacta comissiunea europana nici nu va mai semenâ cu elu. Se anuntia din Galati câ cele mai mari sianse de a fi primita de comisisiune are propunerea Angliei si a Franciei a carora representanti s’au intielesit intre sine. Acesta propunere contiene urmatorele puncte de căpetenia : Pe langa comissiunea statelor riverane va functiona si comissiunea europana; libertatea navigatiunei pe Dunăre se declara din nou de unu principu internationalu; cestiunea cari state sunt a se consideră de riverane dela Turnu-Severinu pena la Galati se va decide mai tardiu, este inse daru ca dela Austria care n’are tiermu acolo se va consideră de riverana, trebue se se conceda acest’a cualitate si Russiei. In reglementulu de navigatiune si de politia fluviala nu se potu face schimbări fara consemtiementulu comissiunei europene. „N. fr. Presse“ primesce din Galati nesce deslusiri foarte interesante despre siedinti’a comissiei internationale dunărene, in care cadiuse ante-proiectulu Austrei. „Telegrafulu — dice corespondentulu ei — ve va fi vestitu fara indoiela deja, ca comissiunea europena dunarena a adoptatu hotarirea, de a elabora unu nou proiectu pentru regularea politiei fluviale pe Dunăre. Indata ce se făcuse cetirea asiadisului ante-proiectu austriacu, au luatu cuventulu, unulu după altulu, delegatulu serbescu si celu bulgaru, si declarara, ca ei nu sunt pregătiţi se intre numai de câtu in discuti’a ante-proiectului, de vreme ce nu li s’a inaintatu din buna vreme spre a’lu pote studia, si astfelu ei au fost intru câtva surprinsi. Ei ceru dar’ se li se inpartasiasca ante-proiectulu si se li se lase timpu pena la cea mai apropiata sessiune a comissiunei, spre a’lu studiu si cântări. Delegatulu romanu a sprijinitu pe colegulu seu serbu si bulgaru. Discusiunea a fost forte viua. Candu a observatu delegatulu austriacu atitudinea reservata a delegatiloru celorulalte puteri, a propusu, ca comissiunea se elaboreze singura unu altu proiectu, care se fia apoi impartasitu guverneloru respective spre a fi studiatu si pe urma se fia inapoiatu comissiunei pentru a fi desbatutu. Acesta propunere a delegatului austriacu a fost primita cu unanimitate. In acestu chipu ante-proiectulu austriacu pare dor’ a fi inlaturatu. Siedintiele urmatore voru fi deci de cea mai mare importantia, câci ele voru permite o privire asupra scopuriloru deosebiteloru guverne in acésta afacere. Nu se crede, câ comissiunea va potu discuta inca in acesta sessiune in modu definitivu proiectulu de regulamentu, câci guvernele voru ave trebuintia de timpu spre a studia proiectulu elaboratu de comissiune. Acestu proiectu nu va ajunge dér’ in desbaterea comissiunei de câtu in sessiunea viitóare. “ „N. fr. Presse“ observa la acesta dare de séma, ca „deocamdată ,diplomati’a austriaca a sufaritu o înfrângere in comissi’a dunarena, care a „fost ce e dreptu slăbită intru câtu va prin intre„lupta retragere ce a seversitu.“ Siedinti’a insasi, in care Austro-Ungariei i-a mersu atâtu de reu, diarulu vienesu o numesce „nefasta.“ La multe combinatiuni au datu ansa conferentiele diplomatice dela Friedrichsruhe. Principele Bismarck ca omu mare are si slabitiunea mare de a face, se se scria si vorbesca muitu de persóan’a s’a. Elu petrece de unu timpu ineace in Friedrichsruhe si aci