Gazeta Transilvaniei, 1881 (Anul 44, nr. 1-148)
1881-06-25 / nr. 72
Dela urna n’a lipsita nici preutimea, asie: I preutii gr. or. Lazaru Popoviciu din Ocolisiulu mare, Lazaru Beria din Manierau, Lazar Musia din Cerisioru, Ionu Serbu din Cerbalu, Ambrosiu Musia din Lelesa, Nicolau Popoviciu din Ruda, Ionu Popoviciu din Bros, George Popoviciu din Nadasdia superiora. De preotii Nicolau Siusmanu si Ladislau Nandra, celu din urma gr. cath. ambii din Silvasiulu inferiori, cum si de preotulu gr. cath. din Silvasiulu superioru, nume mirii, fiendu acesti’a lumin’a conducatoria a nemesiloru romani din acele comune. Beutura, si bani atâtu inainte, câtu si in diuda alegerei, in abundantia, de-i ustură si pe cei aleşi, ca si pe cei nealesi, pentru aceea atâta activitate la alegatorii din acestu cercu electorale. Se le fia ruşine de portarea loru slaba si neromarasca. Unu alegatoriu nepartecipante. Munţii apuseni in Iuniu. Amu ajunsu dile triste. Die Redactorul s’au infectatu si inveninatu si aerulu celu odiniora curatu alu acestoru romantici si vestiţi munţi, ba la o parte a inteligintii poporului au inceputu a le atacă chiaru crerii, si apoi bal’a a apucatu a amenintiu si sanetosulu si nevinovatulu poporu. Mai vehementu au inceputu a se ivi aceasta bóla periculosa in ajuuulu alegeriloru electorali dela T r a s ca u iu 27, si dela I g h iu iu 29. 1. c. Bóléle epidemice cainu de regula se afla sau in atmosfera seu sunt portate de vreunu patientu dintr’unu locu intr’altulu. In cerculu pretorialu alu Campeniloru Dlu sub pretoreu . . . a mersu din satu in satu pre la toti notarii, judii, preoţii si docenţii, si prin cunoscutai atotu-puternicia a inceputu a infecta si amenintiu pe preoţi si invetiatori, ca, daca pe 27 Iuniu nu se voru afla la Trascau la alegere, voru fi pedepsiţi cu amende pena la 50 fi. v. a., pe notari si judi, câ i va redica numai de câtu din posturi si mai solendieu ce pedepse solgabiraesci. Pre vreo câtiva slabi de angeru Va succesu dlui Z.. . ai ingâlmaci de capu chiaru si pe unii dintre preoţi si invatiatori, doru inca pe notarii si judii comunali si pe lingăii de gornicasi de pădure, impenati cu tricolorulu maghiaru fara esceptie? Acestia, cari toti traiescu de pe spatele bietului poporu suptu si subjugatu romanescu, nici ca sunt demni a sta cu ei de vorba, caci sunt numai „Lingâii solgabireului.“ Dar cu Domnii preoţi Petru Nicola din Vidra de midilocu, Burzu din Bistra, apoi cu unii docenţi : Todoru Pasica din Albacu, Furdui din Scarisiera, Corchesiu din Câmpeni si Clementu totu din Câmpeni se ne intielegemu. Pre care poporu aveţi datorinti’a prin fapte si morala alu invetia ? Din sudarea cui traiti, dloru preoţi si invetiatori ? Astfeliu sciţi voi respectă votulu unanimu alu natiunei vóstre ? N ati avutu in vedere, câ v’ati facutu de rîsu, si v’ati perdutu respectulu inaintea acelora chiaru, cărora ati servitu ? Au credeţi, câ acei mameluci mai mari ve stiméza pentru faptulu ce l’ati facutu ? Departe se fia! Din contra ei ve despretinescu după cumu meritaţi. Sciutu este, câ in toata turm’a se afla si oi ríióse, deci se ne cunóscemu turm’a si se ne scimu păzi de cele ríióse, câ se nu se infecteze mai multe. Se trecemu, Die Redactoru, la cerculu electoralu alu Ighiului. E dorerosu lucru, ca aici si-au lasatu satau’a din semenui’a s’a cea rea, si adeca aici me marginescu la comun’a Buciumu. Vei fi solindu, Die Redactoru, câ comun’a Buciumu este curata locuita numai de romani, si câ atare are indreptatiti alegatori preste 60, intre acestia cea mai mare parte după dreptulu nobilitariu; aceea inca vei fi solindu, câ acestu poporu in partea cea mai mare traiesce numai din mine, si câ o parte sunt ca arendatori la minele Cloru Lucacesti din Zlathna. Merita inse asei si aceea, ca, daca Buciumanii nu ar’ lucra acele mine armenesci, apoi Dnii Lucacesti n’aru baga in punga considerabila suma de 20— 30 mii floreni in totu auulu. Va sedica nu Dnii Lucacesci din Zlathna dau subsistiutia acelei parti de Buciumani, cari ca arendatori lucra minele Dloru, ci acei Buciumani implu punga Dloru cu dieci de mii de florini in totu anulu. Dlu Ioanu Iancu preotulu din Buciumu-Poieni, Dlu Ioanu Siea primariulu Buciumului, si Dlu Alesandru Macaveiu nu ’mi voru trage la indoiala acestu adeveru, si de aceea multume miru de Dloru, ce ’iau indemnatu a verbuu si a participă la alegerea de ablegatu pentru Dlu Lucaciu László, candu ei bine trebue câ sciau, câ că romani adevarati, — de care se geróza — nu au acolo nici unu locu. Ei, Dloru, josu cu masc’a, acumu ne cunoscemu. Dara v’ati temutu, câ deaca veti persiste pre langa votulu ________ 7^ De sub Mesesiu in 4 iuliu 1881. Onorata Redactiune! Diu’a de proba, diu’a cea mare de 3 Iuliu a alegerei de deputatu in cerculu electorale Zelahanu, sosi in fine. Că se vedu, cumu ’si voru esecută alegetorii romani din acestu cercu decisiunile aduse cu atât’a verva, am mersu anume la Zelahu, loculu alegerei. Pentru că publiculu romanu se fia informatu despre celea ce s’au petrecutu aci, dati-’mi voia, d-ie Redactoru, a relată urmatoriele : Alegatorii romani si peste totu poporulu romanu din acestu cercu nu are causa de a se cai, cu decisiunile conferintieloru dara nu s’au pastratu după impregiurari. Preoții, docentii si inteligenti’a au fostu la inaltimea chiamarei loru. După putintia toti ’si-au facutu datori’a. — Din partile Ardealului de peste Mesesiu, afara de vre-o câtiva nevolisanti si vreo 2—3 preoți cu câte 2 — 3 alegatori romani, au siediatu acasa ; si asia pasivitatea proclamata in Sibiiu a fostu observata cumu se cuvine, in mani’a cercularei Escelentiei Sale, a Metropolitului Miron Romanulu. Poporulu de aici ascrie acestu cerculariu funestu numai pressiuneisi fortiei Guvernului si nici decumu vointiei libere a Archiereului. Credintiosii din Selagiu credu ca unu Archiereu romanu alesu de mandatarii loru nici candu nu pote esmite de buna voia unu cerculariu, că acestea diametralu opusu vointiei natiunei. De altcum multi din noi ateruandu de părere acestu circulariu, l’amu acoperitu cu valu negru, că semnu de adenca durere. — Acestu documentu, condamnabilu din toate punctele de vedere, partid’a guvernamentale a incercatu a’lu esploata in favorulu seu, — dar’ fara succesu, pentru ca bravii preoți de peste Mesesiu au statu cu taria pre langa condusele pasivităţii aduse si in Agrisiu. Partile ungurene ale Mesesiului au fostu trase la urna camu cu trei-patru sute de alegatori romani — dar’ aceştia au fostu cei mai slabi de angeru. Atragetorii loru inse au fostu păcăliţi, cumu se cade pentru ca in orasiu la loculu alegerei toti au trecutu la partid’a opositionale. Preoţi, docenţi, si ómeni mai de frunte nu amu vediutu, si asia alegatorii romani au observatu si aci o passivitate respectabile, după ce din ei la votare abia s’au infatiosiatu a treia parte, si si aceştia adusi cu fortia. Resultatulu e, ca in Zelahu a invinsu stang’a estrema in persona lui László Imre cu o majoritate de un’a miia de voturi, unu lucru ce nu l’ar’ fi crediutu nimenea pe lume. Candidatulu guvernului Ludovicu Szikszay, mamelucu probatu din tălpi pana in crescetu, a cadiutu cu o ruşine, ce numai se pote! Dintre omenii independenţi nimenea n’a votatu cu densulu. Era resultatulu ingamfarei Guvernamentaliloru. Speramu, ca si in cetelalte cercuri va învinge opusetiunea. Unu guvernu, că acest’a, a cărui devisa este „sfarimarea nationalitatiloru“, intr’unu statu de ceva ordine nu se mai poate suferi. Vedeti domniloru Guvernamentali ! Numai asia cu minciun’a nu se mai poate; nimenea nu mai e naucu si hebeucu se ve creda pe vorbe goale. Noue ne trebue fapte si inca de cele pipăibile. — A trecutu lumea habarului, si a sositu tempulu, candu si romanulu ’si tiene contu de interesulu seu nationalu si numai condusu de acesta voesce a lucră. Voiţi ? bine, nu voiţi ? si asia bine ! Amu se observu, cu o alegere mai fara nalucu si toiu, de 17 ani incoce n’amu vediutu, e dreptu, cu avuramu si vreo 200 de ostasi regulaţi, cari erau in stare de a stimperă multu foculu celoru aplicaţi spre bataia. Nu potu lasă fara stigmatisare portarea aceloru duoi preoţi, cari desi au luatu parte la conferinti’a nostra din Ciseriu, si au sciutu trebile romane, totuşi cu ştirbirea solidarităţii nu s’au sfiitu a îndruma pe poporu li urna spre a votă] cu stanga, desi ei singuri n’au luatu parte activa la alegere. Totu in asta rubrica cadu si bieţii notari, cari ii aveau in cercu, desi pe ei ii escusa pressiunea si forti’a maiora, ce cade asupr’a loru, astfeliu incâtu a nu cede aceleia, insemnaza a-’si perde oficiulu, ori a fi re espusu unei năcăjiri continue pe unu periodu celu puţiuu de trei ani, daca nu pe tota viati’a. In fine, că unu membru alu subcomitetului nu potu se nu-’mi aducu multiamit’a cea mai ferbinte a mea si a naţiei conmembriloru subcomitetului electoralu Zelahanu pentru tienut’a loru cea patriotica, ce o dovediră cu asta ocasiune, cu tóte cu timpulu cointrelegeriloru nostre a fostu scurtu si impregiurarile camu critice. Si noi, dér’ si contrarii nostri de astadata se putură convinge, ca in cerculu nostru nu suntemu unu nimenea, si ca de voescu a face ceva bunu ? fara concursulu nostru, nici o partida nu poate face nimicu. Atâta pentru astadi. F u t u r e u. Cronic’a evenimenteloru politice. Escesele cehiloru din Prag’a contra nemtiloru au provocata din partea nemtiloru din Austri’a mai multe manifestatiuni pacinice pentru a protesta contr’a necalificabilei purtări a boemiloru contr’a nemtiloru. Cea mai insemnata din acestea este aceea a celoru 82 de deputaţi germani cari tienendu o adunare in Vien’a protestară solemnelu contra esceseloru din Prag’a. Alegerile in Ungari’a s’au ispravitu. Din 413 alegeri cunoscute 231 sunt guvernamentale, 76 oposit-moder, 88 ale independentiloru, 13 ale partidului nationalu. In cinci cercuri se voru face alegeri noue. — Evenimentulu celu mai importantu alu dilei in politica esteriare este atentatulu contra d-lui Garfield, presiedintele stateloru unite din America de nordu. Scirile in privinti’a stării d-lui Garfield in urm’a atentatului sunt fóarte contradictorie. Precaudu unele spunu, câ presiedintele a muritu deja, altele auuucia, câ se afla pe drumu de a se reinsanatosia. Cu toate ca nu sunt inca cunoscute adeveratele cause, care au condusu pe nenorocitulu atentatoru Guiteau la comiterea crimei sale, totusi se poate afirma atătu, ca acesta condamnabila faradelege este o consecintia a unei cangrene, care bantue in gradulu celu mai mare societatea din marea republica americana. Acesta cangrena este functionarismulu! Gen’a după functiuni a devenitu in statele unite unu reu socialu, caruia daca nu i se va pune intr’unu chipu sau intr'altulu o stavila, atunci marea republica este amenintiata de o inevitabile ruina. In adeveru de unu deceniu incoce venatorii de functiuni s’au organisatu in bande formale, cari cauta a esploata statulu in interesulu loru in modulu celu mai marsiavu. Aceste bande si-au continuatu afacerile loru nejenate in totu timpulu, câtu a fostu presiedinte generalulu Grant. Presiedintele Hayes abia a incercatu se nimicasca influinti’a, ce o ecserceau aceste bande de esploatatori fara nici unu scrupulu la impartirea diverseloru functiuni ale statului. Program’a, pe bas’a careia a fostu alesu d-lu James Garfield de presiedinte alu republicii, a fostu in scurte cuvinte „Stârpirea hotiloru si a hotiiloru, comise in toate ramurile administratiunii republicane de susu pena josu.“ Noulu presiedinte indata după intrarea s’a in funcțiune la 4 Martiu a. c. a inceputu a-’si îndeplini cu o rara energia promissiunea data prin denumirea la cele mai innalte functiuni din statu a óameniloru celoru mai nepatati si mai integri din partidulu republicanu. Dintre tote denumirile inse, aceea, care a provocatu in mai mare mesura contr’a presiedintelui maui’a protectoriloru hotiiloru de totu soiulu de mai 'nainte, a fostu denumirea de directoru alu vamiloru dinNew-York a d-lui Robertson, senatoru si unulu din cei mai respectati si mai integri, barbati de statu ai republice!. Astfeliu se crede, ca assasinulu Guitea pre langa aceea, ca a comisu unu actu de resbunare personale contra d-lui Garfield, pentruea a refusatu cu obstinatiune de a-lu denumi de consulu la Marsilia in Franci’a, a fostu pate si unu instrumentu orbu in manile coteriei conduse de senatorulu Conkling din New- York, care numeră intre cei mai decisi partisani ai administratiunii generalului Grant si trece de capitala asie numitiloru »Stalwarth Republicans“, (republicani hoti). Mortea d-lui Garfield ar’ fi o adeverata nenorocire pentru marea republica de dincolo de oceana, deorace ea ar’ aduce la carm’a suprema a statului pe d-lu Arthur, vicepresiedintele republicei, care conferintiei romaniloru de la Sibiiu, Dlu Lucaciu nu va mai primi miile dela voi? V’ati instelatu, Domnia s’a acum ve pretinde si mai multu pena candu ’si va pune la locu ce va fi spendatu cu aceast’a ocasiune, si astfeliu in locu se ajutati pe bietulu poporu si asie inpilatu si storsu, l’ati stricatu mai marindui sarcin’a. Sau dara unii dintre Dvóstre, că se mai poteti fi si pe viitoriu arendatori, v'ati facutu cortesi ? Lauda Buciumaniloru, aceloru carii nu ’si au maculatu consciintia, câci pre aceia, pe cari i-ati dusu la urn’a străină, naţiunea nici cu conteza, fiindu aceia numai nisce servitori ai Dloru cortesi, se intielege nemesi din Bucium-Siava pe cari i cunoscu toti, ca sunt in cea mai mare parte numai servitori. Afara de acesti servi ai domenului ceialalti toti au aderatu la votulu unanimu alu conferintii din Sibiiu, care totodată a fost si votulu natiunei romane întregi. Unu fiiu alu muntiloru.