Gazeta Transilvaniei, 1881 (Anul 44, nr. 1-148)

1881-06-11 / nr. 66

Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese: Marli’a, Joui’a si Sam­bat’a. 2?xedl-u.l-u. a.'boxxa,m.exxtvLl-v3.1 : pe anu anu 10 fl., pe siese luni 5 fi., pe trei luni 2 fl. 50 er. Tieri esterne pe siese luni 14 fr. pe anu 28 franci. So proxa.-u.xxa.ora.: la poetele c. ei r. ei pe la doi. corespondenți. ____________________ -A.xxixxa.el'va.rlle : -^rL-a.l-CL ZSZILI"U\ un’a eerie garmondu 6 er. ei timbru de 30 er. T. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori ne­francate nu se primesCu. — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 66. Joi, 11 23 luniu 1881. Cu­­ luliu st. v. 1881 s a inceputu unu nou abonamentu la „GAZET­A TRANSILVANIEI" Rogamu pe On. Domni prenumeranti ai fetei noastre, a grăbi cu inoirea abonamentului pe se­­mestrulu alu II-lea. Domnii noui abonanti sunt cu deosebire rogati a ne tramite adressele d-loru esactu, aratandu si post'd cea mai apróape de loculu, unde locuiescu. jflgr „Gazet­a Transilvaniei“ apare dela 1 ianu­­ariu 1881 de trei ori pe septemana. 3SS" Pretiulu abonamentului la „Gazet’a Tran­silvaniei“ este : pentru Brasiovu: pe trei luni 2 fl„ pe siese luni 4 fl., pe anu 8 fl.; a dusa in casa: pe trei luni 2 fl. 50 cr., pe siese luni 5 fl. , pe anu 10 fl. pentru Austro-Ungari’a cu post’a: pe trei luni 2 fl 50 cr., pe siése luni 5 fl., pe anu 10 fl., pentru Romani’a si alte tieri esterne: pe trei luni 7 franci, pe siése luni 14 franci, pe anu 28 franci. Brasiovu, in 22/10 luniu. Poimane in 24 i. c. se incepu alegerile pentru diet’a ungurasca. Credemu ca pena in momentulu de fagia li s’au impartasitu tuturoru alegetoriloru romani din Ardealu si tier’a ungurasca decisiunile confereatiei nóstre dela Sibiiu. Nu ne facemu ilu­­siuni in ceea ce privesce strict’a observare a aces­tora hotariri. Forti’a si coruptiunea de-o parte, egoismulu si negligintia personala de alta parte, voru duce pe multi alegatori din sinulu nostru pe cărări prapasticiase. Contra fortiei si a coruptiunei este greu a luptă, pentru că lupt­a se poate portă numai cu medilece legale si ce voru folosi toate apelările, că sé se respecte legea, fagia de aceia, cari, chiamati fiindu a supraveghiă esecutarea ei, o calea insisi in peciore, lovindu in fagia ori­ce semtiu de moralitate si de dreptate ? Egoismulu si negligiativa individuala ce se arata intre noi Romanii se poate inse combate mai usioru si suc­­cesulu va depinde in cele mai multe casuri dela energi’a conducetonloru noștri naționali. Sa nu ceremu niciodată impossibilulu. Deca cineva a negligeatu muitu timpu o intreprindere nu se poate așteptă dela densulu că intr’unu sin­gura anu se puna la loca ceea ce a perdutu in­­tr’unu siru de ani. Numai impregiurari estraordi­­nare favorabile potu se producă asemeni minuni. Se-o spunemu sinceru, aventuru si direcţiunea se­­riosa ce a luat’o mişcarea nostra naţionala in anulu a­­cest’a era de lipsa se-o ié inca de muitu, celu pugiuu dela 1869, canda au trebuitu sa se trediésca toti cei ce au fostu amagiti la 1865. Conducatorii nostri, despre cari nu se poate dice că n’ar­ fi cu­­noscutu gravitatea situatiunei poporului romaim din aceste tieri, erau datori a sustiené si nutri prin lupta continua, energiosa si concentrica moralulu nationalu in poporu. Facut’au ei acést’a pretu­tindeni si necurmatu dela 1865 incoace ? O scimu si-o semtimu foarte bine cum s’a lucratu in acest’a lunga perioda pena astadi. Din nenorocire ,acti­vitatea“ unora a fost prea langeda si divisata, ear’ »passivitatea“ celorlalti n’a fost destulu de ener­giosa, si ea ajunse cu timpulu chiaru intr’unu stadiu in care se potea numi mortaretia. Dar’ se lasamu trecutulu. Far’ de aceea nu mai potemu se diregemu nimicu la elu. Ne este possibilu inse si suntemu datori a indreptă paşii noştri in viitoriu asia, că resultatulu celu vomu dobândi se fia mai favorabilu, mai demuu de noi si mai corespundietoriu grelei nóstre stări. A nóstra firma credintia este, că direcţiunea ce a luat’o afacerile nóstre nationale dela conferenti’a generala din estu anu incoce ne va duce la scopu deca ne vomu implini datori’a nóastra nationala, fiacare la postulu seu, toti in strinsa intielegere si solidaritate. Scirile ce le primimu din diferitele tienuturi locuite de romani ne sunt cea mai viua dovada, că la noi se recunósce adi in generalu necessitatea unei lupte combinate, mai energice si mai solidare, precumu si a unei organisatiuni mai bune a fac­­toriloru de pot°re naţionala. Acest’a convicţiune a cuprinsu adi intrega societate romanesca din Ar­dealu si Ungari­a si ea va aduce negresitu fructele sale salutare. Resultate vomu ave déca vomu procede cu curagiu si cu energia pe calea, pe care amu apu­­catu, dar’ se nu ne asteptamu la resultate prea mari. Celu ce se urca pe unu munte se nu creda ca ’iu va sui prea iute, căci curându se va convinge de contrariulu, si urmarea va fi o descuragiare, care ’iu va face inca se se intórca la jumetate drumulu. Asia si noi Romanii. Se nu ne descuragiamu deca ici colo vomu suferi unu desastru, ci se ne gandimu mai bine la aceea, că si noi purtamu via’a si se ne semtimu inca si mai muitu impintenati spre lupta neobosita, că se ajungemu, intr’o di a­­colo, incâtu se dicemu cu mandria, că nu esista uuu sufletu de Romanu, care se nu fi urmatu asia, precum i-a fost prescrisu de catra aperatorii inte­­resseloru si a esisteatiei poporului romanu. Voi toti căti luptati pentru drepturile nationale nu ve descuragiati, deca veti vedea că naval’a, ce-o dă inimiculu asupra-ve, va face se cada unulu seu altulu din apropierea voastra. Fiți tari la sufletu nu ve clatinati in lupta, căci cu curagiu si cu credintia de feru in stan’a poporului romanu veti învinge toate pedecele, si a voastra va fi victori’a care ve va incorona toate ostenelele si ve va aduce binecuventarea posterității! EUT­ELU­I Catra alegetorii romani din Brasiovu si comitatu. A l e g e t o r i! A venitu la cunoscinti’a comitetului centralu de acțiune din acestu comitatu faim’a, ca unii omeni, puși de partidele neromane, s’ar’ incerca a seduce pe alege­­getorii romani si a-i conduce la alegeri in favoarea candidatiloru acestoru partide. Acestu comitetu centrala, ingrijata de onoarea si disciplin’a partidei nationale, ve face atenti la cond­usele luate de adunarea nationala, tienuta in Sibiiu, precumu si la cond­usele luate de adunarea generale a alegătoriloru romani din acestu comitatu, tienuta in diuma de Rosalii in Brasiovu. Aceste cond­use precumu sciti suna: „Ro­manii din Ardealu nu i­au parte la alegerile din acestu anu.“ Dreptu aceea comitetulu vostru ve in­vita, se nu ve lasati a fi amagiti de ni­menea si se ve­tieneti cu santiania de aceste cond­use. Brasiovu, in 11/23 iuniu 1881. Comitetulu centralu de acţiune. siovu. . . .“ — Cu aceste cuvinte imflate introduce organulu Sasiloru brasioveni „Kronstädter Ztg.“ scriea, că guvernamentalii unguri din Brasiovu ar’ fi alesu intr’o adunare secreta, tienuta Dumineca trecuta, de candidaţi unguri in contra candidatiloru sasi, pe advocaţii Mayer si Harmath si pe inspectorulu de scóle Koos. Deca Ungurii de aici au credintu de bine a alege contracandidaţi din sinulu loru, acestea ii privesce pe ei, câtu pentru Romani apoi »Krönst. Ztg.“ scrie fórte bine, care va fi atitudinea loru la alegeri, deorace a publicatu hotarirea adunarei electorali romane comitatense. Sasii mai sciu si aceea, că deorace, conforma hotarirei acesteia Romanii nu voru merge la urna seu deca si numai o parte mare din ei nu va merge, numai poate fi pentru candidaţi nici o temere, că voru fi maiorisati. De aceea face o impressiune pocită, că orga­nulu Sasiloru se imfla asia de tare in pene fagi­a de candidaţii Unguri si le striga, că Saşii »voru dovedi cine este domnu in vechiulu Brasiovu“. Se vede, că prudenti’a si circumspectiunea muitu lau­­data a parasitu cu totulu pe Saşii nostri, cari prin asemeni esclamatiuni se inaltia numai la trept’a siovinistica a contrariloru loru. Saşii nostri ar’ face mai bine a se margini la lupt’a energica pen­tru reesirea candidatiloru loru, si a nu mai jidari pe conlocuitorii loru de aita naţionalitate prin a­­ceea, că voru se face pe­­domnii“ Brasiovului, intr’uuu modu atătu de provocatoriu. Credemu, că timpulu, candu potea se­dica Saşii, că sunt stă­pânii absoluţi privilegiaţi ai acestui orasiu, a tre­­cutu de multa si astadi credemu, că numai despre totalitatea poporatiunei Brasiovului s’ar’ potu sus­­tiena, că este dom­na in cas’a s’a, dar nicidecum despre o fracţiune a ei. Deca Saşii sunt si as­tadi cei mai influinti in comuna, apoi acest’a posi­­tiune a loru le impune si îndatoriri fagia de lo­cuitorii de alta naţionalitate, cari formaza duce din trei parti ale poporatiunei ; anevoie voru potu nuse satisface acestoru îndatoriri, deca­re voru aruncă in fagia celorlalţi cu ori­ce ocasiune, că »noi Saşii suntemu domnii!“ Sapienţi sat­i! Ungurii, ni se spune, ar’ voi se alega cu aju­­toriulu Romaniloru, dar a trecutu bab’a cu colacii. Atragemu numai atenţiunea cetitoriloru asupra apelului de mai susu. Mişcările electorali. ,Unu ventu aspru sufla prin campani’a nóstra electorala­­ contrarii ne au facutu placere demna de multiamire, de a ne contrapune candidați de ai loru, — acuma potemu si trebue se ne mesu­­ramu puterile, acumu voimu si t­r­e­b­u­e se ara­­tamu, cine este domnu in casa, in vechiulu Era­Alegerile in comitatulu Fagara­­s­i­u­l­u­i păru a fi destinate a scoate pe d-lu Tisza Kálmán din o fórte neplăcută situatiune. Lucrulu sta astfeliu, că candidatulu de deputatia din cerculu electoralu, alu cărui centru e Fagara­­siulu insusi, Boór Anti este celu mai betrauu dintre mamelucii d-lui Tisza. Déca acestu renegatu nu va fi alesu, atunci nou’a camera unguresca póte fóarte usioru se se afle in neplăcută necessitate de a­ se constitui sub presiedinti’a provisoria a unui deputatu, care se nu apartiena taberei mamei noiloru guvernamentali, ceea ce ar’ fi de siguru uuu lucru fóarte neplajutu pentru maiestrulu Tisza. De sine se intielege, că organele politice din comitatulu Fa­­garasiului, cari sunt instrumente orbe in m­an’a creaturiloru guvernului tisaianu, se opintescu din resputeri a­scute din urna electorale pe archima­­meluculu guvernamentalu Boar Anti. In scopulu acest’a administratiunea politica prin o trasetura de condeiu a revocatu unele dispositiuni politiane relative la carciumaritulu boerescu, pe cari pena acum toti boerii din tiar’a Oltului trebuiea se­ le respecteze. Candidatulu mamelucu, precum suntemu infor­mati dintr’unu isvoru demnu de toa­ta încrederea sa pre­­sentatu înaintea boeriloru proletari romani, alegetorii sei, in protiapu cu o decisiune a administrați­anei politice, care da voia boeriloru se deschidă toti cârciume. Bucuria si entusiasmulu provocatu intre alegetorii boeri prin aceasta buna veste, adusa lom

Next