Gazeta Transilvaniei, 1881 (Anul 44, nr. 1-148)

1881-06-25 / nr. 72

Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „ Gazet V* ese: Martra, Joni’a si Sambat’a. IPretlvLlvi. a.TDoaa.a,KQ.e3^.t­a.lvi.l . pe anu anu 10 fl., pe siese Inni 5 fi., pe trei Inni 2 fl. 50 cr. Tieri esterne pe siese Inni 14 fr. pe anu 28 franci. ArctuIvl 2ILrv. Sd prenumera: la postele c. si r. si pe la dd. corespondenti. ^-2n.­u.aad­-u.rile : un’a serie garmondn 6 cr. si timbru de 30 cr ▼. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori ne­francate nu se primescn. — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 72. Joi, 25 luniu, 7 luliu 1881. Cu 1 luliu st. v. 1881 s'a inceputu unu nou abonamentu la „GAZET­A TRANSILVANIEI." Rogamu pe Ou. Domni prenumeranti ai feiei nóastre, a grabi cu inoirea abonamentului pe se­­mestrulu alu II-lea. Spre mai mare inlesnire recomandamu a se lipi adres’a, sub care s’a tramisu faia pena acuma, pe dosulu cuponului dela asiguatiunea postala. Domnii noui abonanti sunt cu deosebire rogati a ne tramite adressele d-loru esactu, aratandu si post’a cea mai aproape de loculu, unde locuiescu. f£gT „Gazet’a Transilvaniei“ apare dela 1 ianu­­ariu 1881 de trei ori pe septemana. SS“ Pretiulu abonamentului la „Gazet’a Tran­silvaniei“ este : pentru Brasiovu: pe trei luni 2 fl. pe siése luni 4 fl., pe anu 8 fl.; a­dusa in casa: pe trei luni 2 fl. 50 cr., pe siése luni 5 fl. , pe anu 10 fl. pentru Austro-Ungari’a cu post­a: pe trei luni 2 fl 50 cr., pe siése luni 5 fl., pe anu 10 fl., pentru Romani­a si alte tieri esterne: pe trei luni 7 franci, pe siese luni 14 franci, pe anu 28 franci. Brasiovu 25 luniu, 7 luliu. Alegerile s’au finitu in Ungari’a si Transilvani’a. D­in Tisza a obtienutu o însemnata majoritate de mam­eluci. Fanest’a s’a domnia in chipulu acest’a devine assigurata inca pe unu periodu de trei ani de dîre Aruncandu o privire retrospectiva asupr’a acestora alegeri si in deosebi asupr’a modului si a mijlóaceloru, cu care ele au fostu îndeplinite, orice omu numai cu putinu simtiu de demnitate omenésca trebue se recunósca, ca constitutionalismulu maghiaru este o minciuna dintre cele mai rusinatorie pentru unu statu, care pretinde a fi numeratu cu orice pretiu intre statele moderne constitutionali. In adeveru un­a din conditiunile elementari ale acestui constitutionalismu este libertatea elec­torale. Acestea inse in statulu maghiaru n’a esistatu sub nici unu guvernu, cu atâta mai puţini­ sub alu d-lui Tisza. Judecandu după violentările eserceate asupr’a consciintiei alegetoriloru de organele administratiunii la aceste alegeri din urma, este departe inca timpulu, in care corpulu electorala va pute vota după cum ei dictéza propri­a s’a consciin­­tia, fara se aiba de a indura vre-o pressiune si violentare din partea cuiva. Acestu timpu sosiva elu­are candva ? Da! Va sosi inse numai atunci, candu toti cetatianii cunoscendu-’si pe deplinu sacrele drepturi, ce au, voru ajunge in fine la cunoscinti­a, ca interesele si trebuintiele poporeloru, ce compunu acestu statu, sunt mai pro­susu de interesele efemere ale unoru omeni sau chiaru ale unui partidu, care numai prin joculu neregulatu alu unoru institutiuni constitutionali falsificate se afla la carm’a suprema a statului. Numai, candu cetatianii, de orice conditiune sociale ar’ fi ei, voru ajunge la cunosciuti’a deplina, ca ei sunt adeveratii domni ai statului si ca guvernulu nu este stapanu, ci numai unu mandatariu alu loru, care este obligatu a tiene contu pe fiacare momentu de ideile si trebuintiele loru, numai atunci va fi possibile libertatea la alegeri! Privindu in deosebi la resultatulu alegeriloru, in ceeace privesce pe poporulu romanescu, trebue se declaramu, ca acest’a a fostu desastrosu. Cu acest’a voimu se dîcemu, cu pressiunile si violentiele de totu soiulu eserceate de instrumentele orbe ale unui guvernu lipsitu de orice scrupuli asupr’a ale­­getoriloru romani celoru mai slabi de angeru au raportatu si de astadata victori’a. Aci, precum am declarat’o si la alte ocasiuni, suntemu constrinsi a recunosce, ca in mare parte vin’a pentru acestu desastru trebue atribuita, din nefericire pentru noi, acelora, pe cari singura innalta positiune, ce ocu­pa in sinulu poporului rommescu, ar’ fi trebuita se-i faca, se tiena susu si tare neclintitu s tin­da­r­­­u­­­u demnităţii nationale! In locu de a­ o face acést’a prelații romani s’au pusu pe aceasi trepta cu solgabiraii d-lui Tisza, cobo­­randu-se pen’a­ se face cortesi pentru a castiga prin mijlóace condamnabile chiaru voturi romane pentru foamelucii sei! Am publicatu intr'unulu din nr. prec. ai organului nostru funestulu circulariu alu părintelui mitropolitu Miron Romanulu. Cre­­diendu, cu Escelenti’a s’a cu acestu cerculariu ’si­va fi indeplinitu angajamentele luate facia de d-lu Tisza, ne-am instelatu férte amaru. Escelenti'a Sa nu s a multiumitu cu darea tristului cerculariu, cu care a facutu intr’unu chipu cu totulu neprecuge­­tatu in c­h­a­r­t’a solidarității natio­nale o gaura, pe care nu credemu se-i succeda d-lui mitropolitu a­ o mai astupa vreodată, ci pen­tru a-’si indeplini pena in sfarsitu angajamentulu de cortesiu consciintiosu a mai tramisu si cerculare secrete, pe la preoţii din comitatulu Sibiiului, in care le ordona se voteze pentru candidaţii d-lui Waechter, adeca pentru mamelucii d-lui Tisza. Aci ne sta mintea iu locu. Nu ne putemu de locu în­chipui, cum este cu putintia, ca unul prelatu asie dicendu constitutional, radicatu pe scaunulu archi­­pastoriei numai prin votulu universalu alu fiiiloru sei sufletesci, se­ se coboare de pe tronulu mitropo­­litanu si se schimbe cârjea archipastorésca cu foco­si­ulu cortesiului ungurescu, si acést’a in servitiulu unui guvernu a cărui devisa este „nimicirea natio­­nalitatiloru neraaghiare din Ungari’a si Transil­vani’a.“ Regretabil’a atitudine politica observata preste totu de prelatii romani si in deosebi de Escelenti’a sa d-lu mitropolitu din Sibiiu cu ocasiunea alege­riloru, nu ni-o putemu esplica altcum, de câtu admitendu, câ in escesulu loru de zelu, de a-’si castiga, nu scimu, ce merite, înaintea puterniciloru dîlci au voitu se arete lumii, cu cond­usele luate de representantii poporului romanescu in conferinti’a nationale din Sibiiu, care va remane in anualele istoriei romanesci un’a din cele mai memorabile conferintie din câte s’au tienutu pen’acum, n’au nici decâtu importantauti’a, ce le au atribuit’o străinii fara nici o esceptiune, cari pen’acum conside­rau pe romani ca unu factoru politicu insemnatu in organismulu statului ungaru, de care trebue se se tiena contu. Faptulu Escelentiei Sale d-lui m­etrodolitu Mi­ron Romanulu inse, prin care a calcatu solidari­tatea proclamata in conferinti’a nationale din Si­biiu si a vatamatu intr’unu modu simtitoriu auto­ritatea acestei conferintie, pe care Escelenti’a S’a cu celu d’antaiu romanu era chiamatu a­ o respecta in primulu locu, justifica pe deplinu schimbarea, ce incepe a­ se face in ideile streiniloru in privinti’a cond­useloru luate in desu pomenit a conferintia na­tionale. Press’a străină in adeveru, avendu in ve­dere purtarea Escelentiei Sale d-lui mitropolitu Ro­manu, incepe a trata conferinti’a nationale din Si­biiu intr’unu modu, care nu este nici de câtu lin­­gusitoriu pentru poporulu romanescu. Éta ce dice „Tageblatt“ din Sib­iu, organulu partidului natio­­nalu sasescu (Nr. 2291). „Faţia de acestea, cu totulu batatorie la ochi este impregiurarea, cum poate poporulu romanescu se sprijinesca unu ast­feliu de guvernu, a caruia devisa este maghiarisarea si acést’a inca după „o conferintia nationale“, care s’a pronunciatn intr’unu modu pe câtu de energicu pe atâtu si de demnu tocmai pentru contrariu. Aci nu trebue se cercetamu, ce contradictiune faptica esista intre dom­nitele, pretensiunile si aspiratiunile poporului romanescu si intre acelea ale partidului guvernamentala, pe care-’lu sprijinesci, ci este de ajunsu se­ se observe, ca : calcarea cond­useloru con­ferintei romanitoru, ce o intempinainu intr’o mare parte atâtu a Transilvaniei câtu si a Ungariei, pote afla o esplicare dupla. Seu, câ acele cond­use ale intelligensei poporului romanescu n’au fostu seriose, ceea ce facia de o adunare atâtu de vedinta si de importanta nu se poate admite nici decâtu, pentru­­ca o asemenea comedia n’ar’ avé nici o basa si nici unu scopu. Seu, câ intelligeati’a nu este in stare a ’si duce in îndeplinire ceea ce a hotaritu , lipsesce legatur’a cu poporulu ; poporulu se lasa se fia condusu de notariu si de popa, or nu de cond­use ale unei conferintie nationale. Acest’a din urma presupunere trebue se aiba valoare, deorece cea d’antaiu nu se poate nici decâtu admite. In casulu acest’a inse va trebui se treca inca multa vreme, pona ce se ajunga si poporulu romanescu se for­meze unu factoru politicu in statu, de care se­ se poata tiena contu. Daca cond­use de asemenea na­tura sunt nesigure, atunci nici amiculu nici dusma­­nulu nu se va pute afla in positiunea de a­ se pu­tea basa pe ele si astfel nu va fi indeosebi impossi­­bilu de a stabili o solidaritate de interese intre a­­cei factori, cari n’au nici o intielegere pentru a­­cestea“. Facia de aceste consideratiuni politice inspirate diarului germanu numai de atitudinea Es­­celentiei Sale a d-lui mitropolitu Romanu credemu de prisosit ori­ce comentarii. Ne marginimu a­ le recomanda Escelentiei Sale spre meditare ! Mișcările electorali. Huniadorea in 2 luliu 1881. Onorata Redactiune! Permitetimi a ve raportă si eu in scurtu, despre cele petrecute in cerculu electoralu alu Huniadorei, referitoriu la activitatea comitetului cercualu electoralu romanescu, si a resultatului aiegerei de deputatu dietalu. Resosindu delegatii acestui cercu electoralu dela conferinti’a generale a aiegetoriloru romani, tienuta la Sibiiu in 12, 13 si 14 Maiu a. c., cu scrisorea de cito 20 Maiu a. c., subsemnata de presiedintele comitetului cercuale electorale Ioane Todoru si notariulu Michailu Bontescu, s’au con­­chiamatu alegatorii romani ai fiacarei comune, prin comunicarea acelei scrisori cu preotii romani, la o conferintia pe diu’a de 3 luniu c. cu scopu, ca delegatii cercului se raporteze aiegetoriloru cond­u­­sulu conferintiei generale a Romaniloru trenute la Sibiiu, cum si pentru a ne consultă despre m­odulu si mediiacele esecutarei acelui conclusu. Dar’ cu durere cauta se marturisescu, ca de si numai in locu suntu 218 alegători romani, mai toti măiestrii de professiune, totusi nici 18 insi n’au participatu la conferenti’a nostra cercuale electorale or’ din afara si mai putini. Destulu, cu celoru presenti atâtu prin presiedinte, câtu si prin notariulu, care a fostu si delegatu la conferinti’a din Sibiiu, li s’a comunicatu, si esplicatu cu cuvinte destulu de chiare si romanesci, couclusulu si program­’a conferintiei generale, dar’ la momentu s’au observatu interessé marsiave, si astfeliu, câ couclusulu con­­ferintiei aiegetoriloru romani in acestu cercu elec­torale nu se va esecuta. Asia s’a si intemplatu, pentruca toti membrii comitetului cercualui electorale — afara de presiedente si fostii­­ delegați — cum si mai toti alegătorii romani, mai tara de esceptiune, si cu deosebire locuitorii acestui opidu mai eschisivu romanescu au conlucratu din toate poterile loru pentru participare la alegeri in fa­­vorulu deputatului guvernamentale Carolu Pogány, luandu roluri chiaru de cortesi, si in specie pe langa motivulu de „nervus rerum gerendarum“, care si aci, că si pe aiurea a jocatu uuu mare rolu, si pentru aceea, caci orasianii nostri romani, fia spre a loru rusine, tie nu si acum mu­tu la privilegiele de cehu, dobândite din tempii vechi, fiendu aci cehuri de: olari, cismari, pelari, cojocari, mai eschisivu romani, măiestrii mai multu după nume, căci invetia copilulu dela tata seu mosiu, in câteva luni, si maiestrulu e gafa. Alegerea de deputatu a decursu in 26/6 st. u. reesindu Carola Pogány cu 605 voturi contra Barcsay Ákos, 238 voturi.

Next