Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1884 (Anul 47, nr. 1-108)
1884-04-22 / nr. 54
RED ACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAI.'IUNEA: BRAŞOVtI, piaţa mare Nr. 22. „GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. Pe unS ană 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. -Koiminia şi străinătate: Pe anu 86 fr., pe şese luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. NB 54. ANUL I XLVII. Duminecă în 22 Aprile (4 Mai) SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării și pe la doi. corespondenți. ANUNCIURILE: O seria garmonda 6 cr. și timbru de 80 cr. v. a. pentru fiecare publicare. Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retrămitu. 1884. Din causa scrtatorii de Luni, Sf. George, diarula nu va apare de câta Marţi soara. Braşovu în 22 Aprile (3 Mai). Mişcarea Românilor, în timpul din urmarea T . a produs și mare spaimă între Unguri, mai alesu între Ungurii Ardeleni, piarele lor, se încercă, a areta câtă de periculoasa este pentru ei acesta mişcare, de altmintrelea atâta de legală și dreapta. Conferințele electorale române și felicitările ce ni se adreseaza de ele și de întreaga tinerime română pentru lupta dreapta ce purtămă, sunt veninulu ce otrăvesce pe Maghiari, și totă așa de otrăvite sunt și condeiele, cu cari scriu în diarele lorii, cerendu se se iea măsuri în contra acestei mişcări. Nu înţelegemii de loc, purtarea aceasta a diarelor! unguresc!. De-o parte ne cântă mereu, că constituţionalismul!! ungurescu este fără semenii liberalii şi că nemaghiarii numai asupriţi nu sunt, de altă parte strigă câtă îi iea gura, că solgăbirăii şi poliţaii nu-şi facă datoria cum se cuvine, căci nu numai ierta ca şi Românii să se adune dar îi lasă chiar se adreseze felicitări cătră fiarele române din patria. Cine opresce pe Maghiari de a ţine conferinţe electorale şi de-a adresă felicitări câtră cfiarele lorii? Cine Împiedecă pe tinerii unguri de a-şi manifestă semţemintele lerii naţionale? Ore numai noi alegătorii Români se nu fim îndreptăţiţi de-a ţină adunări, unde să chibzuim şi asupra mijloacelor, prin cari ne-am putè îmbunătăţi sortea? Nu-i destulă că guvernulă şi corpurile legiuitoare maghiare mănţim de şăpte-spre-tjece ani începe legea electorală feudală pentru Transilvania, prin care ni se secuestrază cela mai de căpetenia drepţii constituţională aşa că, în proporţiunea numărului nostru, mai că nici n’avemă alegători, dar durele maghiare mai ceră acum dela organele guvernului, ea se împiedice şi pe aceşti puţini alegători români în pacinicile lor manifestaţiuni. Nu le alungă adversarilor noştri nedreptăţile ce ni le-au făcută şi ni le facă necurmată. Nici prigonirile din partea lorii, nici jugulă ce ni l’au pusă în gâtă, şi care silesce pe bieţii omeni să-şi pároseascá ţara, nu le satură inimile lacome; voescă mai multă, voescă moartea nóastrá. Da, voiescă să ne omoare, când, după cum ne arată „Kolozsvári Közlöny“ dela 2 Maiu , vice-comitele din comitatul Selagiului urmăresce pe cale disciplinară pe toţi aceia, cari au partipată la adunările de unde s’au trămisă felicitări câtră foile naţionale române din patriă şi facă parte din organele administrative ale comitatului! Da, voiescă să ne omoare, când studenţii români din Lugosă sunt persecutaţi pentru că au îndrăsnițit să formeze o societate de lectură, unde se se desvoalte și cultive românesce! Da, voiescă se ne omoare când tinerimea română universitară este insultată şi amenințată pentru că a îndrăsnită să ne felicite şi se ne doresc o isbândă la lupta pentru drepturile răpite! Deputații unguri din Ardealy cei mai duşmănoşi intre contrarii noştri politici, ar trebui să se decidă odată a face fiiită tuturora nedumeririlor unguresc! propuindă guvernulului şi dietei ca se introducă în totă forma în Transilvania absolutismulă, care şi aşa se practică aţii sub mască constituţională şi să ne scape astfel din situaţiunea deplorabilă, în care săntemă chinuiţi (ji şi nóapte ne mai scuindă ce este lege şi ce nu în acestă ţară. Deputaţii maghiari ardeleni potă cere şi acesta dela guvernulă şi dicta lorii, care numai spre a-i mulcomi pe ei a nimicită autonomia Transilvaniei, a călcată drepturile Româniloru, a maghiarisatu justiţia, administraţia şi acum şi-a începută lucrarea distrugătore atacândă şi ultima întăritură Inderetula căreia se mai adăpostea limba şi naţionalitatea noastra: autonomia şcolară şi bisericeasca, ce am avut’o sub nemţi şi ce ni-au garantat-o chiar şi legile unguresci. Mare merită şi-ar câştigă prin aceasta deputaţii unguri pentru civilisaţiune, căci Europa ar afla cu-o di mai curend, cine sunt duşmanii ei cei mai periculoşi pe continentul seu, şi pentru patriă, căci ar face ea mai curen dă să se hotărască la ună felă saartea ei şi ea poporaţiunea ei muncită, urgisită şi prigonită să-şi poata reîncepe în totă liniştea lucrarea pe teremură cultural şi ală progresului. Scriî telegrafice. (Serviciula particulară ală »Gazetei Transilvaniei.« Budapesta, 3 Mai. Comisiunea lucrărilor publice a camerei deputaţilor, a primită proiectulu de lege privitoră la concesionarea construirii drumului de ferii de interesă locală între M.Ludoşă şi Bistriţa. Amsterdam, 3 Mai. Cu trenul,curierai de eri diminaţă a sosită aici Maiestatea Sa Elisabetha, Impărătusa Austriei. Belgrad, 3 Maiu. Regele Milan, a convocată Scupcina pe 4iua de 18 Maiu la Nișă. Paris, 3 Maiu. Ministrul de marină la redeschiderea sesiunei va depune ună proiectă de lege, prin care va cere dela corpurile legiuitoare, pentru espediţiunea din Tonking, acordarea unui credit d estraordinarii de cel puţină 40 milioane de franci. Madrid, 3 Mai. Bande mai puţină numeroase de insurgenţi urmeaza a distrage liniile ferate şi comunicaţiunea telegrafică cu Barcelona a fostă din nou întreruptă. S’a ordonată aplicarea legii marţiale cu cea mai mare energia. Afacerea „milei împerâtesci“ în Sinodu, Sibiiu, 3 Maiă. In cestiunea ajutorului dată de stătu clerului română, sinodulă a hotărîtă se facă de urgenţă din sînilă stă în şedinţă plenară o representaţiune la d. Ministru ală cultelor şi instrucţiunii publice, şi eventuală la Maiestatea Sa monarchală nostru. Felicitări la adresa nóstrá. Paris, 28 Aprile 1884. Ve felicită pentru transformarea cilarului d-vostre în driTM cuotidiana, urându-vă isbendă pentru reuşita câtă se poare de mare a ideilor românesc! şi apărarea lor. Salutându-vă în numele şi pentru societatea studenţilor. Români din Paris, vă rog primiţi încredinţarea osebitei stime şi recunoscinţe ce vă conservă mn. I. Dobrescu. Momenta mare, 26 Aprile. Ce nu poate face mulți, facă doi; ce nu potă face doi facă trei, dar apoi trei milioane câtă nu potă face? Numai se țină tare la ună lucru. Nu trebue să ne batemă multă capulă spre atâc ce este acelă lucru. De nenumărate ori ne-a spus-o iubita nostră fo'ă »Gazeta Transilvaniei,« este: solidaritatea. Solidaritatea e parola de diadi la Români. Parola aceasta dilnică a ni-o reimprospetá, v’aţî propusă mulţi stimaţi bărbaţi dela »Gazeta Transilvaniei,« realisândă o dorinţă fierbinte a naţiunei noastre prin transformarea »Gazetei,« in foaia de cai. Fatigioasa der măreţă chiămare! Primiţi şi a nostră gratulaţiune pentru pastilă acesta curagiosă ală D-Voastre. Vă dorim să ajungeţi dimpreună cu noi bucuria succesului fericită, dorită de întreaga naţiune română, nimică mai multă decât d eluptarea drepturilor naţionale pe cale legală! Şomcutenii de partida naţională: Andrem Medana, Roşia, (Munţii apuseni) 25 Aprile. Suscipe prestantissime, invideque Redactor! Sinceram hanc salutationem, quam nos pro assiduis centresque jam multiplicatis Tuis laboribus mittere tibi satis fortunati sumus. — Deus ter optimus auxilio tibi sit, ut quem admodum huedum certissimae causae luctator fueras indefessus, ita porroquoque dilectissimae nationis nostrae romanae in adversis temporibus candidus defensor semper fieri queas. — Ave iterumque ave!! Nomine plurimorum romanomia Alburnensium*). Mulțămindă din totă sufietulă pentru aceste incuragiatoare dovedi de simpatia, dorimă ca urările, ce ni se facă se fie făcute intr’una ceasa bună! Cronica (ililei. Marele manevre militare din anulă acesta se voră țină împrejurulă Aradului, pe șesulă Mureșului. Se afirmă că M. Sa Imperatură va visită manevrele, și va rămâne patru oce în Aradă. Corpul VII de la Timişoră va manevra la începutul lui Septembre în ţinutul dintre Sân-Petru, Lipova şi Brukenau. Pentru inspectarea şi studiarea acestui teritori, comanda corpului în cestiune va trimite,filele acestea, mai mulți ofițeri superiori.* In armata permanentă s’au făcută urmatorele înaintări pe dina de 1 Maiă: In arma cavaleriei a fostă înaintată de loc. colonelă: Iuliu Mihali de Apşa, reg. 10 de husari; la gradulă de maiorii: căpitană Bălaşă, reg. husari din Braşov; în arma infanteriei au fostă înaintaţi la gradulă de căpitani cl. I: Petru Verdenă, reg. 79; Alexandru Conia, reg. 46; Carolă Sultană, reg. 54; la gradulă de căpitani cl. II: Georgiu Popovici, reg. 64; la gradulă de locotenenţi: Ionă Aloiană, reg. 52; Basiliu Pucariu, reg. 66; la gradulă de sublocotenenţi: Iosifă Musteţiu, reg. 50; Antoniu Mazurană, reg. 102; Titu Mastriucă, reg. 94; Teodoră Gapiană, reg. 28; Iuliu Bota, reg. 6.* .Wiener Alig. Zlg.‘ anunţă, că în cestiunea atentatului cu dinamită, proiectată de Richter a se face cu ocasiunea descoperirii statuei de la Niederwald, principele Wilhelm, după terminarea eserciţielor militare ţinute la Postdam în 30 Aprile, a comunicată soldaţilor, amănuntele privitóare la acelă atentată, dicendă, că şi în viaţa loră privată se înfrunte cu bărbăţii tote uneltirile socialiste şi anarchiste. Ori cândă vară audi esprimându-se opiniuni socialiste, se se grăbescă a denunța pe opinatori, și ca soldați se dea peptă cu acestă soiu de omeni. Acesta batalionă de grenadirî de gardă se recruteaza din ținutulă Berlinului, mai cu sămă din lucrători de pe la fabrici și țărani. *) Pe românesce: »Primesce prea stimate și neînvinoibile Redactore! aceasta a nostră sinceră salutare, pe care suntemă forte fericiți a ți-o adresă pentru neobositele și insulițele stăruințe: — Dumnecreu prea bunulă să-ți ajute, ca precumă în timpurile grele de pănă acuma ai fostă luptătoră neobosită ală causei celei mai sânte, așa și de aci înainte să poți fi totdeauna apăratorulă celă mai consciințiosă ală preaiubitei noastre națiuni române. Se trăescî, și încă odată se trăescî. In numele mai multoră Români din Roșia montană.