Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1884 (Anul 47, nr. 1-108)

1884-05-04 / nr. 63

S1ZETA TRANSILTANIEI. NR 63. Vineri în 4 (16) Main 1884. Ki:ii V» |H­­KA ŞI AimiMSTRATK­VFA, BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. „GAZETA“ IESE ÎN FIECARE pi. pe ane anu 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anu 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVII. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la do. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seria garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare. Scrisori nefrancate nu se primesc­. — Manuscripte nu se retrimite. B (15) Maiu în Clusiu. Braşovă, 3 (15) Maiu­. Astăzi, la 11 óre înainte de amédi, primimu din Cluşiu urmatóarea telegramă: Românii din Cluşiu au fostă batjocuriți în modă scandalosa a sérii cându serbau aniversarea di­­lei de 3 (15) Maiu 1848. Glele cu sutele cutrierau stradele strigându și ínjurându elementulu rom­ánu. Scandalulu l’au în­cepută ântâiu la locuința d-lui Dr. Silaşi, profesorii universitaro­, şi l’au continuatu la domiciliulu dom­­nitorii Coroianu, Dr. Isacu şi a altora. Gloatele tur­bate sparsera porta bisericei române greco-cat., intrară apoi în otelulu Bias­ini, tinde se serba presăra de 3 (15) Maiu. Unii tineri români au fost a­bătuţi şi mai mulţi ameninţaţi chiar cu mortea. Tulbur­ar­ea s’a putută potoli numai prin in­­tervenirea poliţiei, care da presentaţii la faţa locu­lui destula de târdiu în ajutorul­ celora ameninţaţi-Scandarida Va provocata şi Va terminata tine­rimea maghiară universitară. Siguranţa personală ne este ameninţată şi stămu fără scula. O adencă durere ne-a cuprinsu ca Români şi ca patrioţi cetindu telegrama de mai susu. Ca Români ne simţimă gravii ofensaţi prin faptula nenorocită şi crudă ală tinerimei maghiare din Cluşiu, care a insultată pe fraţii noştrii iu­­cuitori în Cluşiu într’ună momentă, cândă serbă­­toreau aniversara unei dile scumpe fie­cărui sufletă românescă, a «filei de 3 (15) Mai». Este tristă şi durerosă că Românulă nu mai poate serbători în linişte nici memoria acelei adunări pacinice, care a proclamată liberarea poporului română de sub jugulă iobăgiei şi a manifestată cele mai re­ale sentimente de credinţă cătră înaltulă tronă şi integritatea monarchiei habsburgice. Grlatele din Cluşiu au mersă în furia şi în turbarea lor, aşa departe în câtă au atacată chiar şi sfântulă lăcaşiu, unde preoţii români înalţă­­jil­­nică rugile lor) pentru binele şi fericirea tronu­lui şi a patriei. Nu trebue se se revólte în omă sâmţulă pa­triotică véciéndu atâta selbătăciă la junimea unui poporă, care pretinde a fi purtătorulă culturei şi ală civilisaţiunei nu numai în Ungaria dar chiar şi în Orientă? Unde vomă ajunge cu-o asemenea cultură, care ne atacă ar fi şi sanctuariuli consciinţei? Etă fructele articulilor­ veninoşi ai foilor­ maghiare din Cluşiu, cari batjocurescă şi insultă mereu pe Români, descriindu-i cu colorile cele mai negre şi stimuţându în contră-le pe toţi pro­curorii, solgăbirăii şi agenţii poliţiei. Aceste or­gane ale siguranţei publice, par a nu mai ave­a şi altă misiune decâtă a sta în serviciulă fanatismului de rassă şi a persecută şi maltrată pe pacinicii cetăţeni, cu idei şi credinţe deosebite de ide­ile şi credinţele celor­ dela putere. Din nenorocire Clusială nu este atât decâtă ună curbă de fanatici. Acesta a dovedit’o de ne­­numerate ori în trecută şi în presenţă. Boala afu­risită a urei de rassă a cuprinsă până şi inimile fragede ale tinerimei maghiare. Aceşti tineri în locă se fie conduşi de idealurile nobile ale liber­tăţii, ale păcii şi ale fericirei patriei, se întru­­nescă în grădini publice şi apeleză la autorităţi ca se persecute şi se desfiinţeze societatea de lec­tură şi de binefacere a pacinicilor, for, colegi români de la universitate. Este acesta ună faptă demnă de-o tinerime, care se respectă pe sine şi pretinde a fi civilisată? Şi autorităţile, în locă ,să se informeze asupra stărei adevărate a lucrurilor­ şi se înblânzască furia tinerimei aţîţate în contra Românilor­, se grăbescă a-i face pe voiă şi diselva într’adevéru societatea studenţiloră români. Ună pretextă se află uşoru cândă omulă vrea se distrugă, se strice ceva ce este bună şi folositoriă. Astfelu s’au acâţată organele sigu­ranţei publice din Cluşiu de felicitarea junimei adresată (jiuarelor) nóastre naţionale şi au decre­tată moartea societăţii „Iulia“. Kossuthiştii dela „Ellenzék“ au triumfată. Apelulă loră din numerulă dela 14 Maiă (113) a fostă urmată nu numai de junime dar şi de autorităţi. Resboiulă de esterminare contra nóstra s’a începută în Clusiu pe faţă. Este foarte semnificativă, că mai în acelaşi timpă cândă se întâmplă toate aceste în Cluşiu ne sosesce dela Verseţă scriea, că în Ulma, unde se adunară trei mii de Sârbi spre a protestă în contra uneltirilor­ Sârbilor­ guvernamentali şi a declară că ţină la programa naţională din Beci­­cherecă, a fostă provocată ună confiictă sânge­­rosă, din causă că solgabiroulu a spartă cu aju­­torulă gendarmiloră conferenţa Sârbilor­ inde­­pendenţi. In faţa acestoră împrejurări întrebămă: Cine sunt provocătorii ? Cine sunt turburătorii liniştei şi a păcii dintre popoare? Noi, naționalitățile ne­­maghiare, cari folosindu-ne de mijloacele legale voimu se ne desvoltămă paciniea limba și na­ționalitatea noastra în acestă stată, seu Maghiarii, cari privindă cu ochi réi la aceasta desvoltare iau refugiu chiar la violință spre a ni-o împedecă? Unde o se ajungemă, deca nu se va pune odată capeta acestoră porniri dușmănose ? Și cum se li se pună capeta deca autoritățile mergă mână în mână cu agitatorii? Cătră alegătorii români aderenți ai partidei naționale române din Ungaria și Transilvania. Comitetulă [electorală [permanentă ală par­tidei naţionale române, esmisă de cătră conferinţa representanţilor­ alegătorilor­ români ţinută în Sibiiu în dilele 12, 13 şi 14 Maiă 1881, con­voca prin acésta o conferinţă generală a par­tidei pe 1 Iuniii călindariulu nou, (20 Maiă călindarîi vechili, la 10 óre a. m. la Sibiiu, otelul­ „Imperatura Românilor”.“ Spre acestă scopă învitămă pe d. d. dele­gaţi din cercurile electorale, aleşi în sensulă ape­lului nostru de doit. 12/24 Martie anulă curentă Nr. 51, se bine voiesca a se presentă la acea conferinţă, avândă a se legitima cu litere creden­­ţionale primite dela comitenţii lor­. Obiectul­ conferinţei va fi: sta­tor­ir­ea ati­­tudinei partidei noastre faţă cu proxi­mele alegeri dietali. Din şedinţa comitetului electorală perma­nentă ală partidei naţionale române ţinută în Sibilă la 4 Mai, (22 Aprile) 1884, P. Cosma, președinte. A. Trombitast!, secretaries Sciri telegrafice. (Serv. part. ali »Gaz. Trans.«) Pesta, 15 Maiă. — In afacerea Dobranski s’a constituită ună tribunala de onoare, care a fă­cută interogatoriu lui Dobranski. După o per­tractare de 4 ore, tribunalul­ își pronunţă hotă­rârea, după care atitudinea lui Dobranski, faţă cu acusările ridicate de Ugran în şedinţa camerii de la 9 Maiă, n’a fostă nici sinceră precum ce­rea datoria, nici împreunată cu bunulă simţă. Berlină, 15 Maiă. — Din causa hotărârilor, camerii deputaţilor, privitore la abusurile elec­torale ale funcţiona­rilor­, regele a adresată mi­nisterului ună edictă, care arată, că astfel­ de hotărâri parlamentare lovescă în drepturile con­stituţionale ale regelui şi îndemnă pe guvernă să păstreze graniţele între puterea legislativă şi ese­­cutare. Bucuresci, 15 Mai­. — Ministrulă de co­­merciă, respundândă la interpelarea făcută de deputatul­ Iepurescu, declară în şedinţa camerii de actl că până acum nu s’au începută tractări cu Austro-Ungaria în cestiunea convenţiunii comer­ciale, dar că lucrările preliminare sunt în cursulă loră. Senatulă a votată ortanimă încredere gu­vernului pentru atitudinea sa de Sâmbătă noaptea faţă cu cele petrecute. Cluşiu, 15 Maiu. — Studenţii români de la universitatea din Cluşiu, în urma închiderii so­cietăţii de lectură „Iulia“, au ţinută o întrunire în care s’a ocupată­ cu cestiunî politice în contra statutelor». Salută «fiarele românesci în publică ca pe nisce luptâtoare pentru recâștigarea drep­­turilor­ răpite ale Românilor». Parisu, 15 Maiă. — In stațiunea căii ferate nordice, s’a ciocnită trenulă de marfă cu celă de persoane. Mașinistulă a fostă ucisă, 33 de persoane mai multă sau mai puţină rănite. Viena, 15 Maiu. — Maiestatea Sa monar­­chală a plecată la Pesta. Stânga va apare mâne­­răşi în camera deputaţilor­. Telegrama particulară a Gazetei. Pesta, 15 Maiu. Junimea română din Pesta, însufleţită de memora­bila ()i de 3 Maiu, 1848, a serbată cu mare entusiasma memoria acelei dile. Felicitări la adresa nóastra. Sibiiu, în 27 Aprile. Vechia dorinţă a Româniloră de dincoace de Car­­paţi o vedemn adi împlinită: »Gazeta Transilvaniei« nes­­torulu diuarelora nóastre e cotidiană. Salutămă deci — deşi în cesula­ală unspredecelea — din inimă acestă pasă înainte și în lupta dreptă pentru in­teresele și propășirea neamului românescă ne asigurămă de deplina noastra încredere. Sini. Alamorean de Alamora, G. Băbești, E. Besa, I. Brosa, I. Buzdug, I. Buzura, G. Cârlig, I. Cetiții, Sini. Ciuca, I. Gavrilescu, V. Ghiţă, G. londrea, M. Iar, I. Manta, M. Micu, I. Moga, A. Moldovanu, S. Marcan, V Safta, I. Reii, G. Ţeposu­, I. Fopa, I. Popoviciu, 1. Suceava, I. Torpan, M. Radu, I. Căpuş­ană, I. Cocoş, I. Fraticu, V. Gan, I. Hărţogă, R. Mir­cea, I. Moga, V. Oniţi, 1. Fopa, Popoviciu jun. A Stoicoviciu, Russu, T. Strănicu, A. Ceţan, Cucuian, Duma, Gombos, Inţu, Lador, Medianu­, Munte­anu­, Ognean, Oprean, Olariu, Vulcan, ascultători de teologie. V. Blaga, I. Deişoreanu, G. Fulea, A. Igna, I. Ister, D. Lepedatu, G. Prigon, 1. I­oldovanu, I. Grecu, V. Basarabii, V. Glodean, A. Draia, G. Stăneasa, ascultă­tori de pedagogiă. Mulțămindă din totă sufletulă pentru aceste încuragiătore dovecji de simpatiă, dorimă ca urările, ce ni se facă să fie făcute într’ună ceasa bună!

Next