Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1884 (Anul 47, nr. 1-108)
1884-05-04 / nr. 63
S1ZETA TRANSILTANIEI. NR 63. Vineri în 4 (16) Main 1884. Ki:ii V» |HKA ŞI AimiMSTRATKVFA, BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. „GAZETA“ IESE ÎN FIECARE pi. pe ane anu 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anu 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVII. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la do. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seria garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare. Scrisori nefrancate nu se primesc. — Manuscripte nu se retrimite. B (15) Maiu în Clusiu. Braşovă, 3 (15) Maiu. Astăzi, la 11 óre înainte de amédi, primimu din Cluşiu urmatóarea telegramă: Românii din Cluşiu au fostă batjocuriți în modă scandalosa a sérii cându serbau aniversarea dilei de 3 (15) Maiu 1848. Glele cu sutele cutrierau stradele strigându și ínjurându elementulu románu. Scandalulu l’au începută ântâiu la locuința d-lui Dr. Silaşi, profesorii universitaro, şi l’au continuatu la domiciliulu domnitorii Coroianu, Dr. Isacu şi a altora. Gloatele turbate sparsera porta bisericei române greco-cat., intrară apoi în otelulu Biasini, tinde se serba presăra de 3 (15) Maiu. Unii tineri români au fost abătuţi şi mai mulţi ameninţaţi chiar cu mortea. Tulburarea s’a putută potoli numai prin intervenirea poliţiei, care da presentaţii la faţa locului destula de târdiu în ajutorul celora ameninţaţi-Scandarida Va provocata şi Va terminata tinerimea maghiară universitară. Siguranţa personală ne este ameninţată şi stămu fără scula. O adencă durere ne-a cuprinsu ca Români şi ca patrioţi cetindu telegrama de mai susu. Ca Români ne simţimă gravii ofensaţi prin faptula nenorocită şi crudă ală tinerimei maghiare din Cluşiu, care a insultată pe fraţii noştrii iucuitori în Cluşiu într’ună momentă, cândă serbătoreau aniversara unei dile scumpe fiecărui sufletă românescă, a «filei de 3 (15) Mai». Este tristă şi durerosă că Românulă nu mai poate serbători în linişte nici memoria acelei adunări pacinice, care a proclamată liberarea poporului română de sub jugulă iobăgiei şi a manifestată cele mai reale sentimente de credinţă cătră înaltulă tronă şi integritatea monarchiei habsburgice. Grlatele din Cluşiu au mersă în furia şi în turbarea lor, aşa departe în câtă au atacată chiar şi sfântulă lăcaşiu, unde preoţii români înalţăjilnică rugile lor) pentru binele şi fericirea tronului şi a patriei. Nu trebue se se revólte în omă sâmţulă patriotică véciéndu atâta selbătăciă la junimea unui poporă, care pretinde a fi purtătorulă culturei şi ală civilisaţiunei nu numai în Ungaria dar chiar şi în Orientă? Unde vomă ajunge cu-o asemenea cultură, care ne atacă ar fi şi sanctuariuli consciinţei? Etă fructele articulilor veninoşi ai foilor maghiare din Cluşiu, cari batjocurescă şi insultă mereu pe Români, descriindu-i cu colorile cele mai negre şi stimuţându în contră-le pe toţi procurorii, solgăbirăii şi agenţii poliţiei. Aceste organe ale siguranţei publice, par a nu mai avea şi altă misiune decâtă a sta în serviciulă fanatismului de rassă şi a persecută şi maltrată pe pacinicii cetăţeni, cu idei şi credinţe deosebite de ideile şi credinţele celor dela putere. Din nenorocire Clusială nu este atât decâtă ună curbă de fanatici. Acesta a dovedit’o de nenumerate ori în trecută şi în presenţă. Boala afurisită a urei de rassă a cuprinsă până şi inimile fragede ale tinerimei maghiare. Aceşti tineri în locă se fie conduşi de idealurile nobile ale libertăţii, ale păcii şi ale fericirei patriei, se întrunescă în grădini publice şi apeleză la autorităţi ca se persecute şi se desfiinţeze societatea de lectură şi de binefacere a pacinicilor, for, colegi români de la universitate. Este acesta ună faptă demnă de-o tinerime, care se respectă pe sine şi pretinde a fi civilisată? Şi autorităţile, în locă ,să se informeze asupra stărei adevărate a lucrurilor şi se înblânzască furia tinerimei aţîţate în contra Românilor, se grăbescă a-i face pe voiă şi diselva într’adevéru societatea studenţiloră români. Ună pretextă se află uşoru cândă omulă vrea se distrugă, se strice ceva ce este bună şi folositoriă. Astfelu s’au acâţată organele siguranţei publice din Cluşiu de felicitarea junimei adresată (jiuarelor) nóastre naţionale şi au decretată moartea societăţii „Iulia“. Kossuthiştii dela „Ellenzék“ au triumfată. Apelulă loră din numerulă dela 14 Maiă (113) a fostă urmată nu numai de junime dar şi de autorităţi. Resboiulă de esterminare contra nóstra s’a începută în Clusiu pe faţă. Este foarte semnificativă, că mai în acelaşi timpă cândă se întâmplă toate aceste în Cluşiu ne sosesce dela Verseţă scriea, că în Ulma, unde se adunară trei mii de Sârbi spre a protestă în contra uneltirilor Sârbilor guvernamentali şi a declară că ţină la programa naţională din Becicherecă, a fostă provocată ună confiictă sângerosă, din causă că solgabiroulu a spartă cu ajutorulă gendarmiloră conferenţa Sârbilor independenţi. In faţa acestoră împrejurări întrebămă: Cine sunt provocătorii ? Cine sunt turburătorii liniştei şi a păcii dintre popoare? Noi, naționalitățile nemaghiare, cari folosindu-ne de mijloacele legale voimu se ne desvoltămă paciniea limba și naționalitatea noastra în acestă stată, seu Maghiarii, cari privindă cu ochi réi la aceasta desvoltare iau refugiu chiar la violință spre a ni-o împedecă? Unde o se ajungemă, deca nu se va pune odată capeta acestoră porniri dușmănose ? Și cum se li se pună capeta deca autoritățile mergă mână în mână cu agitatorii? Cătră alegătorii români aderenți ai partidei naționale române din Ungaria și Transilvania. Comitetulă [electorală [permanentă ală partidei naţionale române, esmisă de cătră conferinţa representanţilor alegătorilor români ţinută în Sibiiu în dilele 12, 13 şi 14 Maiă 1881, convoca prin acésta o conferinţă generală a partidei pe 1 Iuniii călindariulu nou, (20 Maiă călindarîi vechili, la 10 óre a. m. la Sibiiu, otelul „Imperatura Românilor”.“ Spre acestă scopă învitămă pe d. d. delegaţi din cercurile electorale, aleşi în sensulă apelului nostru de doit. 12/24 Martie anulă curentă Nr. 51, se bine voiesca a se presentă la acea conferinţă, avândă a se legitima cu litere credenţionale primite dela comitenţii lor. Obiectul conferinţei va fi: statorirea atitudinei partidei noastre faţă cu proximele alegeri dietali. Din şedinţa comitetului electorală permanentă ală partidei naţionale române ţinută în Sibilă la 4 Mai, (22 Aprile) 1884, P. Cosma, președinte. A. Trombitast!, secretaries Sciri telegrafice. (Serv. part. ali »Gaz. Trans.«) Pesta, 15 Maiă. — In afacerea Dobranski s’a constituită ună tribunala de onoare, care a făcută interogatoriu lui Dobranski. După o pertractare de 4 ore, tribunalul își pronunţă hotărârea, după care atitudinea lui Dobranski, faţă cu acusările ridicate de Ugran în şedinţa camerii de la 9 Maiă, n’a fostă nici sinceră precum cerea datoria, nici împreunată cu bunulă simţă. Berlină, 15 Maiă. — Din causa hotărârilor, camerii deputaţilor, privitore la abusurile electorale ale funcţionarilor, regele a adresată ministerului ună edictă, care arată, că astfel de hotărâri parlamentare lovescă în drepturile constituţionale ale regelui şi îndemnă pe guvernă să păstreze graniţele între puterea legislativă şi esecutare. Bucuresci, 15 Mai. — Ministrulă de comerciă, respundândă la interpelarea făcută de deputatul Iepurescu, declară în şedinţa camerii de actl că până acum nu s’au începută tractări cu Austro-Ungaria în cestiunea convenţiunii comerciale, dar că lucrările preliminare sunt în cursulă loră. Senatulă a votată ortanimă încredere guvernului pentru atitudinea sa de Sâmbătă noaptea faţă cu cele petrecute. Cluşiu, 15 Maiu. — Studenţii români de la universitatea din Cluşiu, în urma închiderii societăţii de lectură „Iulia“, au ţinută o întrunire în care s’a ocupată cu cestiunî politice în contra statutelor». Salută «fiarele românesci în publică ca pe nisce luptâtoare pentru recâștigarea drepturilor răpite ale Românilor». Parisu, 15 Maiă. — In stațiunea căii ferate nordice, s’a ciocnită trenulă de marfă cu celă de persoane. Mașinistulă a fostă ucisă, 33 de persoane mai multă sau mai puţină rănite. Viena, 15 Maiu. — Maiestatea Sa monarchală a plecată la Pesta. Stânga va apare mânerăşi în camera deputaţilor. Telegrama particulară a Gazetei. Pesta, 15 Maiu. Junimea română din Pesta, însufleţită de memorabila ()i de 3 Maiu, 1848, a serbată cu mare entusiasma memoria acelei dile. Felicitări la adresa nóastra. Sibiiu, în 27 Aprile. Vechia dorinţă a Româniloră de dincoace de Carpaţi o vedemn adi împlinită: »Gazeta Transilvaniei« nestorulu diuarelora nóastre e cotidiană. Salutămă deci — deşi în cesulaală unspredecelea — din inimă acestă pasă înainte și în lupta dreptă pentru interesele și propășirea neamului românescă ne asigurămă de deplina noastra încredere. Sini. Alamorean de Alamora, G. Băbești, E. Besa, I. Brosa, I. Buzdug, I. Buzura, G. Cârlig, I. Cetiții, Sini. Ciuca, I. Gavrilescu, V. Ghiţă, G. londrea, M. Iar, I. Manta, M. Micu, I. Moga, A. Moldovanu, S. Marcan, V Safta, I. Reii, G. Ţeposu, I. Fopa, I. Popoviciu, 1. Suceava, I. Torpan, M. Radu, I. Căpuşană, I. Cocoş, I. Fraticu, V. Gan, I. Hărţogă, R. Mircea, I. Moga, V. Oniţi, 1. Fopa, Popoviciu jun. A Stoicoviciu, Russu, T. Strănicu, A. Ceţan, Cucuian, Duma, Gombos, Inţu, Lador, Medianu, Munteanu, Ognean, Oprean, Olariu, Vulcan, ascultători de teologie. V. Blaga, I. Deişoreanu, G. Fulea, A. Igna, I. Ister, D. Lepedatu, G. Prigon, 1. Ioldovanu, I. Grecu, V. Basarabii, V. Glodean, A. Draia, G. Stăneasa, ascultători de pedagogiă. Mulțămindă din totă sufletulă pentru aceste încuragiătore dovecji de simpatiă, dorimă ca urările, ce ni se facă să fie făcute într’ună ceasa bună!