Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)

1884-11-25 / nr. 226

REDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIILE A­­BRA80VII, piaţa mare Nr. 22, ,GAZETA“ IESE ÎNTRECARE DI. Pe und and 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anii 36 fr., pe şase luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVII. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANVNCinSILE: O seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefransate nu sg primescd. — Manuscripte nu se retrămb­u. ?•&.226. Duminecă 25 Noemvre (7 Decem­­vre) 1884. -o- Braşovti, 24 Noemvre (6 Decemvre) Cetitorilor­ noştri le este cunoscută discur­­sul­, ce l’a rostit s­­filele trecute Dr. Rieger în „Czesky Klub“ asupra raporturilor­ dintre Cehi şi Maghiari. Rieger a vorbită cu multă reserve şi precauţiune, căci scopulă lui a fostă de a li­nişti pe Maghiari asupra politicei Ceh­iloră. Pu­­tem a­dice că vorbirea lui ni-a făcută impresiunea, ca şi când densulă ar fi în arm­ă de a deveni ministru. A­­jisă Rieger între altele, că Cehii nu voră­ să facă panslavismă politică, că ei nu sunt în contra dualismului şi că nu mai au nici o legă­tură cu Slavii din Ungaria. Ce a mai ajishă ce n’a­­jisă, destulă că cu­vintele lui n’au avută efectulă aşteptată. Ma­ghiarii nu s’au liniştită şi ceea ce este multă mai importantă partida jună a Cehilor, s’a aflată chiar ofensată în părerile ei şi chiar în senti­­mentulă ei naţională prin unele afirmări ale lui Rieger, ce i le-a dictată, cum­­jise elă, înalta raţiune de stată. Acesta o declară acum categorică organulă partidei june celtice, „Narodni Listy,“ şi decla­­raţiunile lui sunt prea caracteristice şi de ună interesă prea mare actuală, decâtă ca să le pu­­temă trece cu vederea. ,,Narodni Listy“ susţine că discursulă lui Rieger, încâtă privesce trecutulă politică şi nă­­suinţele pentru viitoră ale Cehilor­, conţine unele afirmări neadevĕrate. „Nu e adevărată o­r­ice numita faia, „că noi Cehii amă recunoscută întotdeuna dualismulă. Precâtă soimn, multă vreme întrega naţiune cehă împreună cu Palacky şi Rieger a fostă una contrară pe faţă şi decisă ală formei de stată dualistice: Ne­amă luptată ani întregi în contra ei. Forma dualistă a monarchiei n’a putută fi niciodată idealulă nostru. Respectămă dreptulă publică ală Ungariei, dar forma de dreptă publică cum se esprimă în pactură dela 1867 trece multă peste cadrulă vechiului dreptă publică un­gară , ea puse monarchia pe o basă, care numai putere şi durabilitate nu-i poate da şi condamnă partea nemaghiară a monarchiei la dependenţă economică, din care Ungaria trage foloase. Deci acestă dualismă n’a fostă idealulă nostru înainte de înfiinţarea sa, cu atâtă mai pu­ţină va fi elă idealulă nostru în viitoră, după osperiinţele ce le-amă făcută cu elă. Mai departe declară «fiarulă boemă că Cehii n’au nici o nevoiă să se scuse înaintea Unguri­­lor», pentru că pretensiunile loră nu jicnescă nicidecum interesele ţărilor­ coroanei ungare. Apoi fiice: „Noi ca Ceho-Slavi avemă simpatii naturale şi îndreptăţite faţă cu Slovacii, cari deşi între alte graniţe politice, suntă şi rămână o parte a unuia şi aceluiaşi poporă. Noi nu numai că avemă dreptulă, ci şi datoria de a luă în apă­rare interesele lor­. Nimeni nu ne poate lua în nume de rău deca respingeam prin graiu şi prin scrisă nedreptăţile ce le suferă fraţii noştri în ţările unguresci. Scie prea bine şi Dr. Rieger cum să porteMaghiarii stăpînitori cu bieţii Slovaci, şi are faţă cu acesta purtare se tăcem­­ noi cei rudiţi cu ei, din nisce motive de înţelepciune şi precauţiune mai înaltă politică, şi să negămă chiar sentimen­tele dureroase şi amare şi să renunţămă la orî­ce simpatiă şi comuniune cu ei?....“ După acestă pasagiu caracteristică şi foarte instructivă „Narodni Listy“ arată, că Rieger nu şi-a ajunsă scopulă şi că Maghiarii nu credă cu­­vintelor­ lui. Apoi încheiă aşa: „C’ună cuvântă, domnii Maghiari nu voră să scie nimică de Slavismă... Chiar şi esistenţa noastra ca doporă slavică le este neplăcută şi le e grătă de ea. Acasă voiescă să aibă în mâna loră totă puterea statului, spre a tracta ca o ginte lacomă de domnia, cu poporaţiunea slavă după placă, ca ca ună materială moştenită, şi afară de Ungaria nu voră să sufere nici ună progresă naţională sau politică ală poporului slavă, ca nu cumva de acolo prin simpla ideă naţională să se reînvie pretinsulă cadavru slavă în Ungaria.“ „Roua consciinţă a Maghiarilor­ se teme de orice mişcare slavă şi ea va stă totdeuna şi pre­tutindeni în calea desvoltărei noastre politice şi naţionale. Pofta de domniă şi celelalte pofte ale Maghiariloră de a se juca de-a marea putere pre­cum şi năsuinţa loră de a se întări pe spinarea popore­­lor­ asuprite slave, nutresce şi lăţesce panslavismul, şi nu mai încape îndoiela că dominaţiunea ne­­cruţătdre a Maghiariloră este ameninţată de pan­slavismă, şi că ori­ce ar face ei va fi din ce în ce mai multă ameninţată.“ Cuvintele organului ceho-slavă nu mai au lipsă de nici ună comentară, ele sunt de-o actua­litate destulă de seriosa. Din dieta ungară. In şedinţa dela 3 Decemvre s’a continuată desba­­terea bugetului. Cuvântul­ se dă deputatului Iulius Iusth. Acesta critică bugetulă, ministrulu preşedinte a dovedită prin administrarea de până acum a financeloră, că sub regimulă său financele nici odată nu se voră putea în­dreptă. Numerula cela mare alț emigranțiloră dovedesce, că bunăstarea e în decădință. Vorbindă despre reforma administrativă, oratorul­ se declară pentru sistemul­ celei mai întinse autonomii administrative, ca să se închidă corupţiunei porţile şi uşile. Elă speră că va veni ună guvernă, care va realisă dorinţele partidei independente Deputatul­ Achaz Beöthy primesce bugetulă, dar n’are încredere în guvernă. Horanssky a dovedită (}ise oratorulă, că resultatulă favorabilă In finanţe s’a obţinută prin sporirea dăriloră. Pentru acesta nu trebue o mare concepţiune, aci e simplu ună adausă. Cu ună bugetă ca celă de atji nu se poate guvernă bine. Administraţiunea e ruginită, calamităţile pe căile ferate şi scandalele poliţie­ne sc­ dovedescă, că guvernulă e neglijentă. Ună ministru preşedinte trebue să fie conducătorulă opiniunei publice a ţării, der d-lă Tisza înaintea alegerilor, a tăcută. Cu toată marea majoritate a guvernului în acastă cameră, nu se pute z­ice, că ţara a sancţionată politica guvernului în alegeri. Pentru afacerile publice domnesce pretutinde­nea indiferenţa. Tendinţa liberală de acel este numai o parodie a liberalismului dinainte de revoluţiune. Deputatul­ Alex. Gosstonyi nu primesce buge­tulă, neavândă încredere In guvernă. Poporulă zace în miseriă şi guvernulă risipesce banii, dândă 18 milioane pentru zidirea parlamentului. Fiind­că guvernulă ’şi mânuesce puterea ca p’ună cuţită ascu­ţită, cu care taiă véna vieţii naţiunei, ora­torulă votezâ în contra bugetului. Deputatulă Ștefană Keglevich primesce bugetulă.­­ Vorbesce apoi despre liberalismă. Elă consideră desfiin- Ițarea pedepsei adfundum ca prea timpuriă, libertatea­­ presei în măsura de actî prea mare, instituțiunea juriiloră I votametoare, der pentru aceea nu va aproba astfelă de­­ măsuri, care se sacrifice isbamjile de aljî, adecă măsuri ! reacționare. Liberalismulă e representată în cuventulă, re ga li ta­te, care luptă în contra acelora, cari voescă se I suprime drepturile singuraticiloră și confesiuniloră. Vor­bindă apoi de problemele naţionale oratorulă se îndreptă în contra deputatului Grünwald, mai alesă în contra im­putării, că guvernulă şi mai alesă ministrulă preşedinte I nu e destulă de energică în cestiunî naţionale. »Inţelegă,­­zise oratorulă, şi am aflată că mulţi do­­rescă disposiţiuni energice, ba chiar şi aplicarea biciului, dar totuşi nu în toate cestiunile, şi mai cu samă atunci nu, când biciulă s’ar putea întrebuinţa în contra loră în­şişi. (Ilaritate în dreptă). Problema guvernului este să facă politică de stată; din contră politică națională e în­datorată să facă numai faţă cu națiunile esterne, er nu în ţară, fiindcă, deci elă face politică naţională în ţară, aceasta ar fi o politică a naţionalităţilor­. Este adevărata, că în momentulă, când ună stată esternă periclitază independenţa noastră de stată, se poate aştepta dela toate rasele care locuescă în țară, ca ele să se considere, pănă ce trece pericululă, ca o națiune, ca ună stată și se uite diferința de rasă; când însă pericululă nu esistă, atunci eu — judecândă cestiunea totă din punctulă de vedere ală liberalismului — așă socoti de necorectă, ca statuia să facă înăuntru politică naţională. Dar, după cum birjarulă, chiar şi numai deca ţine bi­ciulă în mână, înfluinţază asupra calului, tocmai aşa consideră eu faptulă, că guvernulă se ocupă cu cestiunî de ale naţionalităţilor­, ca violenţă şi ameninţare. De aceea nici­odată n’aşă putea aproba — o spună pe față — ca guvernulă se maghiariseze cu forța.« Ună resultată favorabilă nu se obține prin disposi­­tiuni violente, rjice oratorală, ci prin acea putere de atracțiune, ce o poate esercita ună nema superioră, prin preponderenta morală și prin nimică alteva. Preponde­renţa morală va maghiarisa mai sigură; pe altă cale nu e cu putinţă, cum n’a fostă cu putinţă de o mii de anî, ba încă tocmai a dată lucrulă îndărătă. Aşa în Ungaria de susă, comune întregi unguresc! au devenită slovace. Libe­ralismul e a­prinsă ar fi rădăcini adânci în inima naţi­unei, şi se poate spera sigură, că desbrăcându-se Maghia­rii de deprinderile cele vechi, vor­ progresa în viitură liberă şi sistematică. • O­ SOIRILE DILEI. In urma concursului publicată pe ziua de 10 De­cemvre pentru construirea unei scele române de fete cu 6—8 clase şi internată, în Sibiu, s’au trimisă pănă la 30 Noemvre »Societăţii pentru literatura şi cultura ro­mână« 9 planuri. —0— In Agramă s’a încunosciinţată oficială, că la târgulă ce se va ţine la 9 Decemvre n. se voră vinde aproape 20.000 porci, parte mare secvestraţî pentru dări restante. —0— Din Deva amă primită durerosulă anunţă, că Geor­gia Serala advocată, după lungi şi grele suverinţe, în 22 Noemvre la 4 ore diminaţa, în ală 45-lea ană ală vieţii şi în ală 20-lea ală prefericitei sale căsătorii, provăcjută cu st. cuminecătură, şi-a dată blândulă, laboriosulă şi nobilulă său sufletă în manele Creatorului. Rămăşiţele pământesc! consacrate în biserică după ritulă orientală, s’au îmmormântată în 24. Nov. (6 Dec.) a. c. la 2 ore p. m. în cimiterul­ gr. or. din Deva. Georgiu Secula a fostă ună naţionalistă română înfocată. Elă a luată parte la toate luptele naționale in­­tervenindă în cerculă sau cu exemplară energiă în favoa­­rea causei naționale la toate ocasiunile. Ca omă de ca­pacitate și inimă, ce era, Secula se bucură de încrederea tuturora, care încredere s’a manifestată și la conferența electorală din urmă, fiindă alesă membru în comitetulă permanentă electorală. Cu adâncă întristare ne despăr­­ţimă de acestă bravă bărbată. Fie-i memoria neuitată! —0— »Noua revistă* din Iaşi tjice, că Vinerea trecută diminaţa, mai mulţi elevi ai scelei normale inferiore s’au dusă la baia Pogoră, unde intrândă mai târtjiu ună ce­­tăţenă să facă baiă, i-a găsită pe toţi leşinaţi. Doi din ei au şi murită. Se crede, că acastă nenorocire provine din causa încărcării atmosferei din camera de aburi cu acidă carbonică. —Da .Voinţa Naţională* scrie: »Legaţiunea română din Parisă a comunicată ministerului afacerilor­ streine, că regretabilă H. Ubicini, cetăţenă română şi au­­torulă atâtoră scrieri interesante şi folositoare asupra patriei noastre, a exprimată în ultimele sale mo­mente soţiei sale, d-nei Cieraence Ubicini şi fiului

Next