Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1885 (Anul 48, nr. 11-144)

1885-06-11 / nr. 129

Nr. 129. Pe basa acestui verdictu tribunalulă l’a condamnată pe acusata la unu anu inchisoare de statii și la 75 fl. 50 cf. cheltueli de judecată. Lazar Nancicî a trebuită imediată să între în inchisoare spre a-și face pedeapsa, ne­­acordându-i-se nici o amânare. SOIRILE PILEI. In onoarea membrilor­ reuniunei industriale din Austria de josu, cari au m­ersu se visiteze esposiţiunea din Pesta, s’a datu una banchetă. Cu acesta ocasiune corniţele Zichy a salutată pe Nemţii austriac! accen­­tuândă interesele comune ale supremaţiei germano-ma­­ghiare în monarc­hiă. »Şi noi, cjise ele, ca și D vdstră avem a se suprimamn anumite agitațiuni. Nu trebue se me mai esplica, me înțelegeți (Aplause prelungite.) Der una trebue se amintescu: Esistența întregului dincoace și dincolo se poate asigura numai prin ege­mo­ni­a acelora naționalități, car! și păn’ acum au avutu rolulț condu­­cătorii (aplause nesfârșite.)* Speranțe deșerte! Decâ e vorba de esistența întregului, apoi nu înțelegemă cum s’ar putea ea asigura prin călcarea drepturilor­ părților­, din car! se compune acesta întregit. —0— Ministrulu de comunicațiune a dispusă, ca oficiele postale se serbeze Duminecile arendă a lucra numai unu scurta timpu când plecă și sosesce posta. —0— Foile maghiare şi cele jidovesc! spună, că fondulă reuniunei de maghiarisare din Cluşiu are apróape 100,000 fiorini. Adunarea generală a oraşului Cluşiu a votată spre acesta scopu 5000 fl. Krach­ula va fi enorma. —0— Joi s’a descărcată peste Gisnădiă, lângă Sibiu, o furtună, care a nimicită grădinile și semănăturile. Secara și ovesula suntu așa de prăpădite, ca și cum ar fi fostă pe câmpă o manevră de cavaleriă. Mai totă așa pagube­a suferită de furtună şi Şelimbergulă. Grindina a causată pagube şi în Elbii, Satu-nou şi Feldioara. — 0— »Echo des Balkans,« care apare în limba francesă în Filipopole, scrie următorea nostimadă: »Administraţi­­unea sanitară a Ungariei constatândă că esistă bolă în­tre porcii din România, d. S t e i­n­b­r­u­c­k , ministru de co­merţă, a ordonată închiderea fruntarielor­ unguresc! importaţiunii poreilor».« Adevĕratul­ ministru ungurescă de comerţă trebue că trece dreptă tergă la redactorii numitei foi. — D— Citimă în »Voinţa Naţională«, D-sora Bârsescu, ar-­ tista dramatică română dela teatrulă Curței din Viena, urmeaza a face deliciile publicului alesă și cunoscătorii în ale artei din capitala Austro-Ungariei. Oiarele de pe acolo suntă unanime întru a’i aduce laudele cele mai căldu-­ rose, laude care ne bucură cu atâtă mai multă, cu câtă scimă că suntă pe deplin meritate. Săptămâna trecută­­ d-sora Bârsescu, jucândă în marea şi greua piesă a lui Goethe Faust, a representată o Margaretă care a­ încântată şi uimită pe privitori, prin interpretarea cu to­­tulă nouă, originală şi ingenioasă ce a dat-o rolului ei. Cei mai mulţi critic! dramatic!, mai cu seama Ludovic Speil de la »Neue Freie Presse«, care e în Viena o au-­­ toritate totă așa de nediscutabilă ca și Francisc Sarcey în Paris, au proclamat-o de multă ca una din podoabele­ cele mai frumoase și mai falnice ale teatrului Curței. Sép- J temâna aceasta compatriota nostră a repurtată o nouă is­­bândă în piesa »Ahnfrau« a lui Grillparzer, ce s’a dată ! Luni la 3 (15) luniu curentă »Punctul­ de culminațiă ! ală producţiunei ei, dice »Neue Freie Presse« într’o scurtă] notă, în care vorbeşce de rolul­ Berthe­i jucată de i­d-sora Bârsescu în aceasta dramă, au fostă scenele finale ^ din actulă ală treilea și ală patrulea, în car! a desvoltatfi­­ună adevărată talentă de invențiune.* Aceasta apreciare­­a cronicarului teatrală vienesă se termină cu următorea­­ observația mâgulitoare pentru d-sora Bârsescu: »Dintre^ camaradele mai însemnate ale artistei care a jucată ro­lulu Bertei amu recruta în teatru numai pe d-sora Ho­henfels. « —0— La Mangalia, în Dobrogea, fiindă isvoare de ape mi­nerale de o calitate bună, ministrulu de resboiu română a luată disposițiun! — scrie »Telegrafulu« — de a se înfiinţa acolo ună stabilimentă de băi pentru militari bolnavi. —0— Din America de nordă a sosită la Hamburg o co­­rabiă cu Cehi, care au plecată anume în patria loră ori­ginală spre a visita teatrulă naţională celtică. . Ună dramă frumuşelă acesta şi costisitoră (dela New- York pănă la Hamburg costă prima caiută 250 măre 1 47 pfenigi.) Foile cehe salută cu entusiasmă sosirea conaţionaliloră loră, a acestoră argonauţi moderni, şi toţi laudă »eroismului loră. Cehii din America suntă sărbă­toriţi în totă modulă.­­0— Căldura în Bucurescî, Galaţi, Giurgiu şi Severină a GAZETA TRAN­SIl­V­ANIEI trecută peste 30 de grade; în localitatea din urmă a ajunsă căldura, în septemâna trecută, pănă la 39 grade. 20— Municipalitatea din Havre (Francia), a luată ini­țiativa unui congresă internațională de institutori, care se va ține în Septemvre viitoră. Invitările s’au şi făcută din partea ministerului de instrucţiă şi din multe ţări au şi sosită răspunsuri de primire. N’ar strica să mérgá şi vr’ună Română din Austro-Ungaria. Cea mai nouă lege relativă la limbi în Regia. Cam pe timpulă acesta în anulă trecută publica­­rămă în criatrlă nostru în traducere românesca m­ă siră de articuli, scrişi de renumitulă bărbată de stată aus­triacă Dr. Adolf Tischhof, sub titlulă »dreptula limbiloră în staturi cu naţionalitate miestă". In acei articuli au fost­ tractate relaţiunile de dreptă ală limbiloră în cele mai multe staturi cu naţionalitatea miestă din întrega lume civilisată şi s’a atrasă atenţiunea cetitorilor­ noştri mai cu seama asupra Belgiei, pentru că acolo conflictulă limbistică, respective între Flamanzi (Vlamingî) şi­ între Valoni (Frances!), cars conflictu esistă de o jumătate de se­­colă, prin prudinţa şi buna chibstielă a ambelor­ partide naţionale îşi află cu încetulă aplanarea mulţămithre. *) Acuma reproducemă de asemenea unii articulii dupe chiarulu­i W. Alig. Zeitung* cu privire la admiterea lim­­bei flamande în administraţiune, în scóle preste totă etc. Etă-lă. Pe torémura justiţiei şi ală administraţiunii legis­latura a împlinită deja dorințele Fiamamjiloră. In scóala poporală (primară) s’a recunoscută totd’auna dreptulu es- I elusivei întrebuinţări a limbei materne la instrucţiune; . era în institutele mijlocii și mai înalte s’a întrebuințată­­ la instrucțiune penâ acuma de curendă limba francesă; numai prelegerile despre limba și literatura flamandă se­­ținău în aceasta limbă S’a amintită deja la timpulă seu lin acesta locă, că (în anulă 1882, ministrulu de instruc- i țiune pregătesce o a treia lege limbistică, prin care are ] să se deschidă idiomului flamandă una terema mai în-I 1 1 tinsă la instrucțiune în scoalele medii, atenee **) și co­legii. Intr’adeveru s’a promulgată la 15 Iuniu 1833 o astfelă de lege și la 6 Martiu 1884 s’a înființată printr’o hotărîre regescă (arrété royal) ună institută normală de crescere (uni fein de pedagogiu — scolă normală supe­­rioră) pe lângă universitatea din Gant, în care institută au a se cresce, resp. forma profesori capabili, destoinici de a propune în limba flamandă în scólele medii, atenee ^și colegii. (Veciî așa ar trebui să facă guvernulă ungu­rescă, der nu se constrângă pe profesorulă de limba și literatura română, ca să propună aceasta limbă la școlari români în limba maghiară — ună lucru decâtă care mai absurdă nu se poate! Red.) Dl. Paul Frédéricq, profesoră la universitatea din Gant, a fostă atâtă de amicală, că a comunicată atâtă tecstulă legii câtă şi ală emisului aceluia regescă dlui Dr. Fischhof, care l’a trimesă citatului (fiară spre a’iă publica. „Legea pentru regularea usului limbei flamande la instrucţiune în părţile ţării locuite de Flamandi,“ conține septe articoli, dintre cari celă din­­teiă hotărăşce, ca în despărțămintele pregătitore ale sed­­lelor­ medii in districte flamande intreaga instrucțiune se se predea în limba flamandă. Limba francesă însă are se se propună în acea măsură, ca școlarii să câștige fa­cultatea de a putea urma cu succesă cursurile în limba francesă la scălele medii. Articolul­ 2 dispune, ca in scólele medii în dis­tricte­­flamande să se instrueze în limba flamandă. Ba chiar prelegerile din limba englesă și germană au să se țină acolo în limba flamandă, pănă când şcolarii nu suntă în stare a pricepe prelegerile în limba aceea, care este obiectă de învățămentă. Afară de aceasta mai suntă unu’.n sau mai multe obiecte din programa de învățămentă a se propune asemenea în limba flamandă și anume trebue să fiă numerulă acestoră obiecte celă puţină de deuă incependa din anul­ 1886. După articolulă 3 au valoare disposiţiunile articolului 2 şi pentru ateneele din districtele flamande. Articolul­ 4 hotărăste, ca terminologia sciinţelor­ matematice şi naturale precum şi a celorlalte obiecte din programa de invățământă să se propună în același *) ,Le mouvement Flamand*, scrie profesorulă Fré­déricq, care aparţine la anteluptătorii causel flamande, cătră Dr. Fischhof, ,est trés-vivace et de plus en plus puissant, mais ii a cela de particulier, qu’il n’a rien d’aigu. Les Flamands n’ont aucune haine contre Ies Wallons ni réciproquernent. II n’y a pas chez nous cet antagonisme irreconciliable, qu’on trouve dans d’autres conflits linguistiques«, **) Scoalele medii din Belgia (écoles moyennes) în sensă mai strânsă corăspundă gimnastiloră și scolelor­ noastre reale inferioare precum şi şcoleloră industriale mai inferiore; ateneele—gimnastiloră şi şcoleloră reale superi­­oare, precum şi şcoleloră industriale mai înalte­ timpă în limba flamandă şi franceză. Totă asemenea sĕ se însuşescă, după câtă e cu putinţă, şcolarilor ei şi numirile istorice şi geografice în ambele limbi ale ţârii. Articolul­ 5 împuternicesce pe guvern, ca, după ce va fi cerută părerea autoritățilorfi administrative ale institutelor­ de învățămentă ale statului, să dispună a se propune și în limba franceză toate sau numai o parte din acele obiecte, cari suntă a se preda în limba fla­mandă după articolulă 2 şi 3. Totă acelă dreptă s’a­­cordă şi consilielorfi comunale relativă la institutele de invăţământă susţinute de ele. Articolul­ 6 hotărăşce, ca să se întemeieze o scolă normală superioră pentru crescerea de profesori, cari se poata țină prelegeri în limba flamandă. Articolul­ 7 și totdeodată celă din urmă îndatoreză pe guvernă, de cumva la deschiderea școlelor d in 1886 n’ar fi in stare a esecuta pe deplină aceasta lege, a areta comune­­lor, motivele, cari ar împedeca esecutarea, şi totdeodată şi măsurile ce le-a luată spre delăturarea neajunsului. Legii aceştia i-a urmată la 5 Martiu ală anului urmă­tor, o resoluţiune regescu relativă la: „ Organisaţiunea unui institută normală (şcóla normală superioră) de crescere, care are menirea speţială de a cresce profesori cari să fie capabili a propune istoria, geo­grafia și limbile moderne în ateneele și colegiele din districtele flamande în limba flamandă.11***) Conformă acestui emisă regescă institutulă pentru educarea profesorilor c­are să se uneasc-á cu facultatea filosofică de la universitatea din Gmt. Elă constă din două despărţăminte: despărţămentulă germană (Section germanique), în care se se formeze profesori pentru in­strucţiunea în limbile germanice (germană, englesă şi flamandă), şi în despărţămentulă geografică-istorică, care are să formeze profesori de istorie şi geografia. Durata studiilor­ la acestă institută este normată prin lege pe patru ani. In anul c­ânteiu primescă instrucţiune toţi elevii din ambele despărţăminte După cum se poate vedea din programa cuprinsă în statutură organică, se în­­grijesce ca în acestă institută se se eresea profesori fla­manzi forte apți, și Intr’ensula funcționăză ca profesori mai numai profesori de universitate. In faptă esistă ac­estfi institută încă în Ianuariu 1884, prin urm­are iu­­naite de publicațiunea resoluţiunii regesei. Aci împărtășimă legea și emisiilă regescă nu numai pentru completarea dateloră de mai nainte, ci și pentru a arăta, câ­t de chibzuitori suntă Flamancjii, când este ca să’și validiteze idiomulă loră pe teremura școlară. Deși ei suntă firmă hotărâțî, ca se dobândeasca deplina egală îndreptățire pe acelă toremă, totuşi suntă încă tare departe, ca să’şi validiteze dreptulă limbei loră pe spe­sele desvoltării culturale a tinerimii. Ei procedă chib­­zuindă ori­ce pasă şi îngrijescă de cărţi didactice bune şi de puteri didactice destoinice, mai înainte a introduce idiomulă loră în respectivele şcole. Ia acelaşi timp, au ei seriosă în vedere, ca tinerimea flamandă studiosă să se familiariseze din temeiu cu limba francesă, bine sciindă de ce mare valoare este pentru densa cunoscinţa unei limbe universale. Ministrulă de instrucţiune Van Humbeeck, care a proiectată cea mai nouă lege relativă la limbi, este ca Flamandă Călă că în Belgia se recrutăză miniştri şi din națiunea nedomnitoare, fără ca Francesii, resp. Va­lonii se se teme că îi voră înghiţi, cum pare că se temă Ungurii noştri de naţionalităţile nem­aghiare. — Red.s­ună zelosă luptătoră ală causei flamande, și totuși câtă de precaută s’arată elă, unde lucreazâ ca legislatură. 1885. CORESPONDENȚĂ DIN BUCOVINA. Cernăuți, Iunie 1885. Mă bucură foarte când ved, că articulii mei suntă cetiți cu atențiune din partea publicului și cum să se gă­­sescă unii cetitori, cari caută şi află unele scădarî în ei. Nu este nime in stare să facă îndestul tuturor cetitori­lor cu atâta mai mult, deoarece se află între Domniele lor, parte mai interesaţi, parte cărora le place a fi mai radicali, precum şi corespondentului bucovineani »Clănău« din Nr. 106 ală »Gazetei Transilvaniei.« Domnia Ta d-le corespondentă însă, cu toate că ai cetită corespondenţele mele din »Gazeta Transilvaniei«, să mă ierţi, îmi pare, că nu le-ai înţelesă bine. Acolo se amintesce între altele şi de ajutorii de preoţi băt­ieni, însă de cei preferațî, deși cu purtare bună, era în altă corespondință voescă să dovedescă încâtva scăderile in­­stituțiunii ajutorilor­ de preoți și cum ar putea înaltulă consistoriu se ingrijeasca mai bine de starea aceasta. ***) Domne, ce deosebire între guvernulă ungurescă și guvernulă belgiană, acesta crează pe spesele statului institute pentru formarea de profesori flamandi (cari se propună în limba flamandă în scólele de stată și în dis­tricte flamande,) or acela (guvernulă ungurescă) nu nu­mai că nu face scóle de stată cu limba de propunere nemaghiară, ba a introdusă în scóalele confesiuniloră, ri­dicate și susținute din sudoarea loră, propunerea limbei maghiare în aceasta limbă, or Româniloră din Caranse­­beșă nu li se dă concesiune a-șî [ridica ună gimnasiu nici chiar cu banii loră! —

Next